1 Na nikăr xolli pel manuši le jungale,
thai na kam te aves sar lende;
2 kă lengo illo delgodi te čioŕarăn,
thai lengă ušt denduma bikrisa.
3 Andoa xaraimos vazdel pe ăkh khăr,
thai andoa prinjeandimos zureaol;
4 andoa jeanglimos pherdeon lakă
odăii sa le lašimatănça kučimahkă thai čeailimahkă.
5 Khă manuši xarano sî pherdo zor,
thai kukoa o prinjeando neverăl e čivava.
6 Kă andal limata le godimahkă les o mardimos,
thai andai but rig le phenditorengo sî tu o izbîndimos.
7 O xaraimos sî but vazdino anda kukoa o čealado:
o či pîtărăla o mui kai kris.
8 Kon delgodi te kărăl nasul,
bušol khă manuši pherdo nasulimos.
9 E godi kolesti le čealadesti nai dăsar bezex,
thai o prasaitorii sî khă prikăjimos anglal manuši.
10 Kana šuteos ando des le năkazohko, xançî sî ti zor.
11 Skăpisar kolen çîrdine te merăn,
thai skăpisar kolen kai sî paše te aven dinešuri.
12 Kana phenes: „Au! Či jeanglem!” …
Pateas kă či dikhăl Kukoa kai tolearăl le ille
thai Kukoa kai dikhăl poa duxo tiro?
Thai či potinela O sakoiekhăhkă pala lehkă kărdimata?
13 Šeaua, xa avdin, kă sî lašo,
Thai o faguro le avdinehko sî guglo anda o taloi te mohko.
14 Sa kadea, i o xaraimos sî lašo anda teo duxo:
te arakhăsa les, sî tu khă avimos,
thai či šindeola teo ajukărimos.
15 Na tinzosar astardimata, bikrisakă, koa khăr kolehko bibezexalo,
thai na biujar lehko xodinimos.
16 Kă kukoa o bibezexalo eftavar perăl, thai vazdel pe,
ta kukola le jungale perăn ando bibaxtalimos.
17 Na bukurisao andoa perimos te dušmanohko,
thai te na vesălil pe teo illo kana lopînzîl pe o,
18 te na varesar o Rai te dikhăl, te na čeaileol Les,
thai te amboldel Pesi xolli lestar.
19 Na xoleao andai zan kolendi kai kărăn nasul,
thai na nikăr xolli pe kola le nasul!
20 Kă kukoa kai kărăl nasul nai les či khă avimos,
thai e lumina kolendi le jungalendi mudardeol.
21 Šeaua, dara le Raiestar thai le thagarestar;
thai te na namistu kolença le bithanehko!
22 Kă' andakhdata avela lengă o xasardimos,
thai kon dašti jeanel o gor lindongo!
23 Dikta so mai phenen le xarane: „Nai mišto te avel tu ando dikhlimos
o mui le manušengo andel krisa.”
24 Kolehkă kai phenel le jungalehkă: „Tu san lašo!”
Den les armaia le popoare, thai čidabadikhăn les le neamurea.
25 Ta kolengă kai krisînin orta jeal pe lengă mišto,
thai khă baro dinodumadămišto avel pa lende.
26 Khă dimosanglal laxšo sî sar khă čiumidimos pel ušt.
27 Dikh anglal te buteandar dă avreal,
lesama kai buti le kîmposti,
thai pala kodea tho tu te vazdes o khăr.
28 Na deduma ando tipo lesnimahko pa teo pašo;
ta kamesa te athaves te uštença?
29 Na phen: „Sar kărdea mangă o kadea sî te kărau lehkă i me,
potinaua les pala lehkă kărdimata!”
30 Nakhlem pašai phuw khă khandimahko,
thai pašai răz khă manušesti bi godeako.
31 Thai sas dăsar ruguri, garado kanŕănça,
thai o zîdo le baŕăhko sas perado.
32 Dikhlem mišto limasa godi,
thai çîrdem sîkaimos anda so dikhlem.
33 „Te mai sovau xançî, te mai phandavau e iakh,
te tinzo le vast xançî kaste xodini ma!” …
34 Thai o čiŕîmos avel pa tute biajukărdimahko,
sar khă čior, thai o lipsomos, sar khă manuši narmome.
Pilda 20
1 Nu-i invidia pe oamenii răi
și nu dori să fii cu ei,
2 căci inima lor plăsmuiește violență,
iar buzele lor vorbesc despre cum să aducă necaz.
Pilda 21
3 Prin înțelepciune este construită o casă
și prin pricepere este consolidată;
4 prin cunoștință sunt umplute camerele ei
cu tot felul de bogății prețioase și plăcute.
Pilda 22
5 Bărbatul înțelept este puternic
și un om priceput își mărește puterea.
6 Căci prin îndrumări vei duce războiul
și prin mulțimea sfetnicilor ai victorie.
Pilda 23
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun;
la poarta cetății , el nu va avea nimic de spus.
Pilda 24
8 Pe cel ce plănuiește să facă rău
îl vor numi stăpânul conspirațiilor.
9 Planul nesăbuinței este păcat
și cel batjocoritor este o urâciune pentru oameni.
Pilda 25
10 Dacă te clatini în ziua necazului,
mică îți este puterea.
11 Scapă-i pe cei duși la moarte
și oprește-i pe cei ce merg la înjunghiere clătinându-se!
12 Dacă spui: „Iată că n-am știut lucrul acesta!“
crezi că nu vede Cel Ce cântărește inimile?
Nu va cunoaște Cel Ce veghează asupra vieții tale
și nu-i va răsplăti El fiecărui om după fapta lui?
Pilda 26
13 Fiule, mănâncă miere căci este bună
și mierea din fagure este dulce pentru cerul gurii tale!
14 Să știi, de asemenea, că înțelepciunea este dulce pentru sufletul tău;
dacă o găsești, ai un viitor,
iar speranța nu-ți va fi năruită.
Pilda 27
15 Răule, nu pândi locuința celui drept
și nu plănui distrugerea sălașului său,
16 căci cel drept de șapte ori cade și se ridică iarăși,
dar cei răi vor fi prăbușiți de nenorocire.
Pilda 28
17 Nu te bucura când cade dușmanul tău
și să nu ți se înveselească inima când se împiedică,
18 pentru ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă
și să-Și întoarcă mânia de la el!
Pilda 29
19 Nu te tulbura din cauza răufăcătorilor
și nu fi invidios pe cei răi,
20 căci cel rău nu are niciun viitor,
iar candela celor răi se va stinge!
Pilda 30
21 Fiule, teme-te de Domnul și de rege
și nu te alătura celor rebeli,
22 căci distrugerea lor va veni pe neașteptate
și cine poate ști sfârșitul pe care-l vor aduce cei doi?
Alte proverbe ale înțelepților
23 Și acestea sunt spusele înțelepților.
Nu este bine să favorizezi pe nimeni la judecată.
24 Oricine spune celui vinovat: „Tu ești drept!“
va fi blestemat de popoare și detestat de națiuni.
25 Celor ce-l mustră pe omul vinovat le va merge bine
și o binecuvântare aleasă va veni peste ei.
26 Cine răspunde prin cuvinte drepte
este ca unul care sărută pe buze.
27 Consolidează-ți lucrarea de afară,
pregătește-ți terenul
și, după aceea, construiește-ți casa!
28 Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău.
Oare îl vei înșela cu buzele tale?
29 Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut și el mie,
îi voi răsplăti după faptele lui!“.
30 Am trecut pe lângă terenul unui leneș
și pe lângă via unui om fără minte:
31 iată că era plină de spini,
pământul era acoperit cu buruieni,
iar zidul de piatră era dărâmat.
32 Când m-am uitat, am cugetat în inima mea;
când am văzut, am primit învățătură:
33 să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi…,
34 și sărăcia vine peste tine ca un hoț,
iar lipsa, ca un om înarmat.