O phendimos.
1 O Pavelo, robo le Isus Kristosohko, akhardo te avel apostolo, thodino rigate kaste vestil e LašiVestea le Devllesti,
2 savi šinadeasas la mai anglal andal Prooročea Pehkă andeo LillaleDevlehkă.
3 Oi dikhăl Lehkă Šeaves, kărdino andai sămînça le Davidosti, ande so dičiol o stato,
4 ta ande so dikhăl o duxo le sfinçomahko čeačiado zorasa kă sî o Šeau le Devllehko, ando juvindimos le mullengo;
5 anda sao leam o xaro thai e apostolia, kaste anas, andoa Anau Lehko, koa ašundimos le pateaimahko sa le Neamuren,
6 maškar save san i tume, kola akharde te aven le Isus Kristosohkă.
7 Kana, tumengă saoŕăngă kai san i tume but kambline le Devllestar ande Roma, akharde te aven sfinçea: Xaro thai pačea, katoa Dell, amaro Dadd, thai kata o Rai o Isus Kristoso!
O Pavelo thai le kreštinea andai Roma.
8 Mai anglal naisaru le Devllehkă mîŕăhkă, andoa Isus Kristoso, anda tumende saoŕă, kă o pateaimos tumaro sî ašundino ande sai lumea.
9 O Dell, savehkă kandau Lehkă ando duxo muŕo, ande LašiVestea Lehkă Šavesti, sî mangă dikhlitorii kă dau tume duma biatărdimahko andel rudimata mîŕă,
10 thai mangau, andoa kamimos le Devllehko, te avel ma andogor o baxtalimos te avau tumende.
11 Kă kamau te dikhau tume, kaste dau tume vo khă patiu duxovničisko andoa zuralimos tumaro,
12 or mai iekhatar, kaste zureaoas andekhthan ande tumaro maškar, andoa pateaimos, kai same andekhthan, i tumen thai i man.
13 Či kamau te na jeanen, phralalelor, kă, mai butivar sas ma dă gîndo te avau tumende, kaste tidau vokh rodo maškar tumende, sar maškar le kolaver neamuri, ta sî mas lopînzîme ji akana.
14 Me sîm unjile i le Grečengă thai i le Barbarengă, thai kolengă le sîkade, thai kolengă le bisăkade.
15 Kadeadar, ande so dikhăl ma man, sî ma khă kamblimos juvindino te vesti tumengă e LašiVestea tumengă kolengă andai Roma.
O bibezexalimos lel pe andoa pateaimos.
16 Kă mangă nai mangă lajeau la LašeaVesteatar le Kristososti; anda kă oi sî e zor le Devllest andoa skăpimos sakoiekhăhkă kai pateal: mai anglal le Iudeohkă, pala kodea le Grekohkă;
17 anda kă ande late sî dinirigate khă bibezexalimos, kai del les o Dell, andoa pateaimos thai kai nigrăl koa pateaimos, pala sar sî ramome: „Kukoa o bibezexalo traila ando pateaimos.”
O ašimos la bezehako le manušengo.
18 E xolli le Devllesti sîkadeola pe andoa čerii pa sako nepativalimos le Devllehko thai pa bikrisako le manušendi, kai staxon o čeačimos ande lengă bandea krisa.
19 Anda kă so dašti prinjeanel pe poa Dell, sî lengă dinorigate ande lende, kă sas lengă sîkado le Devllestar.
20 Ande čeačimaste, le lašimata bidikhline Lehkă, e zor Lesti e vešniko thai o devllimos Lehko, dičion pe mišto, dă katoa kărdimos la lumeako, kana dikhăs limasa mišto lende andel butea kai kărdea le O. Kadea kă naštil te docavel pe;
21 anda kă, barem kă prinjeandine le Devlles, či lăudisarde Les sar le Devlles, čina či naisarde Lehkă, ta dine pe kal gîndurea rimome, thai lengo illo biatearimahko kali'lo.
22 Thai dine pe bară kă sî xarane, thai dileai le;
23 thai parugline e slava le Devllesti bimullimahko ande khă ikoana kai ameal le manušesa mullino, le čirikleança, juvindimatănça štară pînŕănça thai çîrditoarença.
24 Anda kodea, o Dell meklea le biujimahkă, te phirăn pala le pofte pehkă illengă; kadea kă bipateaven korkoŕo pehkă staturi,
25 kă paŕugline o xoxaimos ando čeačimos le Devllehko, thai kandine thai bandi le kărdimahkă ando than le Kărdimatorehko, kai sî dinodumadămišto andel veakurea! Amin!
26 Anda e doši kadea, o Dell meklea le ando kamimos une jungalimatăngă prikăjimene; kă le juwlea lengă parugle lengo trăbuimos ande iekh kai či trăbul;
27 sa kadea i le murši, mekline o trăbuimos orta la juwleako, thai astardi le andel pofte lengă iekh anda aver, kărdine rig muršaii rigasa muršani butea, prikăjime, thai line ande peste orta o potindimos lino anda lengo xasardimos.
28 Anda kă či rodine te nikrăn le Devlles ande lendi godi, o Dell meklea le ando kamimos lenga godeako diniarman, kaste kărăn butea bimeklimahkă.
29 Kadea arăsline pherde or save felohkă bikrisako, kurviako čiorimahko, xîpalimahko, jungalimahko; pherde xolli, mudarimahkă, xamahko, athaimahko, phirimatănça nasulimahkă; sî phendimatango kanehkă,
30 prasaitorea, jungalitorea le Devllehkă, bilajavehko, lăudimahkă, roditorea nasulimatăngă, biteašunen le daddendar,
31 biatearimahkă, ušteaitorea divanohkă, bikamblimasa orta, bimeklimahkă, bite fale nasul.
32 Thai, barem kă jeanau o mothodimos le Devllehko, kă kola kai kărăn kadala butea, sî vrednikuri mullimahkă, orta, on na numai kă kărăn le, ta i arakhăn lašimasa kolen kai kărăn le.
Salutări
1 Pavel, slujitor al lui Cristos Isus, chemat să fie apostol, pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumnezeu, 2 pe care El o promisese mai dinainte, prin profeții Săi, în Sfintele Scripturi. 3 Ea vorbește despre Fiul Său – născut din descendenții lui David, în ce privește trupul, 4 desemnat Fiul lui Dumnezeu în putere, în ce privește duhul sfințeniei, prin învierea dintre cei morți – adică despre Isus Cristos, Domnul nostru. 5 Prin El, noi am primit harul și apostolatul, ca să proclamăm ascultarea credinței, de dragul Numelui Său, printre toate națiunile, 6 între care sunteți și voi, cei chemați să fiți ai lui Isus Cristos.
7 Deci, tuturor celor care sunt preaiubiți ai lui Dumnezeu în Roma, chemați să fie sfinți:
Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!
Dorința lui Pavel de a vizita Roma
8 Mai întâi, Îi mulțumesc Dumnezeului meu, prin Isus Cristos, pentru voi toți, deoarece credința voastră este vestită în întreaga lume. 9 Căci martor îmi este Dumnezeu, Căruia Îi slujesc în duhul meu, în Evanghelia Fiului Său, că îmi aduc aminte mereu de voi, 10 cerând întotdeauna în rugăciunile mele ca, prin voia lui Dumnezeu, să reușesc poate acum să vin în sfârșit la voi.
11 Căci tânjesc să vă văd, ca să vă fac parte de vreun dar spiritual pentru consolidarea voastră, 12 cu alte cuvinte, să ne încurajăm împreună, în mijlocul vostru, unul prin credința celuilalt, atât a voastră cât și a mea. 13 Nu vreau să nu știți, fraților, că de multe ori mi-am propus să vin la voi, ca să am și printre voi vreun rod, tot așa cum am și printre celelalte națiuni, dar până acum am fost împiedicat. 14 Eu sunt dator atât grecilor, cât și barbarilor, atât celor înțelepți, cât și celor neștiutori, 15 astfel că, în ce mă privește, sunt dornic să vă predic Evanghelia și vouă, celor din Roma.
Puterea Evangheliei
16 Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelie, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede, întâi a iudeului, apoi a grecului, 17 deoarece în ea este descoperită dreptatea lui Dumnezeu, prin credință spre credință, așa cum este scris: „Însă cel drept prin credință va trăi“ .
Mânia lui Dumnezeu împotriva nedreptății
18 Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din Cer împotriva oricărei lipse de evlavie și împotriva oricărei nedreptăți a oamenilor, care înăbușă adevărul în nedreptate. 19 Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci Dumnezeu le-a arătat. 20 De la crearea lumii, însușirile Lui nevăzute – puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui – au fost clar arătate, fiind înțelese din ceea ce a fost creat, pentru ca ei să nu aibă nicio scuză.
21 Fiindcă, deși L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au glorificat ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci au ajuns lipsiți de discernământ în gândurile lor, iar inima lor fără pricepere s-a întunecat. 22 Pretinzând că sunt înțelepți, au înnebunit 23 și au schimbat gloria Dumnezeului nemuritor într-o imagine făcută după chipul omului muritor, a păsărilor, a patrupedelor și a târâtoarelor.
24 De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă poftelor inimilor lor, ca să trăiască în necurăție, dezonorându-și astfel trupurile între ei. 25 Ei au schimbat adevărul lui Dumnezeu într-o minciună și s-au închinat și au slujit creației în locul Creatorului, Care este binecuvântat în veci. Amin!
26 Din cauza aceasta, Dumnezeu i-a lăsat pradă patimilor rușinoase, căci femeile lor au schimbat întrebuințarea lor firească într-una care este împotriva firii. 27 Tot astfel și bărbații, au părăsit întrebuințarea firească a femeii și s-au aprins în pofta lor unii pentru alții, bărbați cu bărbați comițând lucruri scârboase și primind astfel în ei înșiși răsplata pe care o meritau pentru rătăcirea lor.
28 Și, fiindcă n-au găsit potrivit să-L păstreze pe Dumnezeu în cunoașterea lor, Dumnezeu i-a lăsat pradă minții lor corupte, ca să facă lucruri ce nu se cuvin. 29 Sunt plini de orice fel de nedreptate, de răutate, de lăcomie, de ticăloșie, plini de invidie, de ucidere, de ceartă, de viclenie, sunt dușmănoși, bârfitori, 30 calomniatori, Îl urăsc pe Dumnezeu, sunt obraznici, aroganți, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți, 31 fără pricepere, nu-și țin promisiunile, sunt fără afecțiune, nemiloși. 32 Și, deși cunosc hotărârea dreaptă a lui Dumnezeu, potrivit căreia cei ce fac astfel de lucruri își merită moartea, ei nu numai că le fac, ci îi și aprobă pe cei ce le fac.