Regina din Șeba îl vizitează pe Solomon
(2 Cron. 9:1-12)1 Când regina din Șeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să-l pună la încercare prin întrebări grele. 2 Ea a sosit la Ierusalim însoțită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur și pietre prețioase. Ea a venit la Solomon și i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă. 3 Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi știut să i-l clarifice. 4 Când regina din Șeba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l construise, 5 mâncarea de la masa lui, locuința slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veșmintele acestora, paharnicii lui și arderile lui de tot, pe care el le aducea la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.
6 Apoi i-a zis regelui: „Așadar, este adevărat ce am auzit în țara mea cu privire la faptele tale și la înțelepciunea ta. 7 Dar nu am crezut toate acestea până când nu am venit și le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate. Tu ai mai multă înțelepciune și bogăție decât am auzit spunându-se despre tine. 8 Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta! 9 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Și-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubește pe vecie pe Israel. El te-a desemnat rege ca să faci judecată și dreptate“.
10 Și ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanți de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum și pietre prețioase. Niciodată n-au mai fost aduse așa de multe mirodenii ca mirodeniile pe care regina din Șeba i le-a dăruit regelui Solomon. 11 (Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir și mari cantități de lemn de almug și pietre prețioase. 12 Din lemnul de almug, regele a făcut trepte pentru Casa Domnului și pentru palatul regelui, lire și harfe pentru cântăreți. Niciodată n-a mai fost adus lemn de almug și nici n-a mai fost văzut până în ziua de azi.) 13 Regele Solomon i-a dat reginei din Șeba tot ceea ce ea și-a dorit și a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i-a dăruit din generozitate. După aceea, ea a plecat și s-a întors în țara sa, împreună cu slujitorii săi.
Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon
(2 Cron. 1:14-172 9:13-28)14 Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 15 în afară de aurul care venea de la negustori și din negoțul comercianților, de la toți regii Arabiei și de la guvernatorii țării.
16 Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte șase sute de șecheli de aur, 17 și trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.
18 Regele a mai făcut și un tron mare din fildeș și l-a poleit cu aur pur. 19 Tronul avea șase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era așezat câte un leu. 20 Alți doisprezece lei erau așezați de-o parte și de alta a celor șase trepte. Așa ceva nu se mai făcuse pentru niciun regat. 21 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur și toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Niciunul nu era din argint; acesta era considerat fără valoare pe vremea lui Solomon. 22 Căci regele avea pe mare corăbii de Tarșiș care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram și, o dată la trei ani, aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și păuni.
23 Regele Solomon i-a întrecut în bogăție și în înțelepciune pe toți regii pământului. 24 Toată lumea încerca să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25 An de an, fiecare dintre cei care veneau își aducea darul: vase de argint și de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri.
26 Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai, pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și împreună cu el, la Ierusalim. 27 Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obișnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă. 28 Caii lui Solomon erau aduși din Egipt și din Kue; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preț stabilit . 29 Un car era cumpărat din Egipt cu șase sute de șecheli de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de șecheli. Tot astfel, prin mâna lor, se aduceau cai și care pentru toți regii hitiților și pentru regii Aramului.
E thagrni andai Seba ando Ierusalimo.
1 E thagrni andai Seba ašundea poa barimos le Solomonohko, ande so dičiol e slava le Raiesti, thai avili te zumaveles andel pušlimata phară.
2 Arăsli ando Ierusalimo khă alaiosa but baro, thai kămilença kai anenas mirodenii, sumnakai but dă sa, thai baŕ kuči. Găli koa Solomono thai phendea lehkă so sas la po illo.
3 O Solomono dea la anglal ka sal pušlimata, thai nas khanči, sao o thagar te na jeanglino te phenel lakă.
4 E thagarni anda e Seba dikhlea soa godimos le Solomonohko, thai o khăr kai vazdeasas les,
5 thai le xabenata kata lesti skafidi, thai kai bešenas lehkă kanditorea, thai le kandimata thai le çoale kolengă kai kandenas les, thai le taxtarina lehkă, thai le phabarimata dă sa kai anelas le ando Khăr le Raiehko.
6 Mirime, phendea le thagarehkă: „Kadea sas čeačimasa so ašundem ando čem muŕo pa le kărimata thai o godimos tiro!
7 Ta či pateauas, ji kana avilem thai dikhlem mîŕă iakhănça. Thai dikta kă či pe dopašeste či phendea pe mangă. Tu sî tu mai but godimos thai ašundimos dă sar ašundem kă jeal teo barimos.
8 Baxtalimos te manušendar, baxtalimos te kanditorendar, kai sî biatărdimahko angla tute, kai ašunen o godimos tiro!
9 Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell tiro, kai mištokamblea te thol tu po skamin le raimahko le Israelohko! Anda kă o Rai kamel dăorkana le Israelos, anda kodea thodea tu thagar, kaste krisînis thai te kărăs čeačimos.”
10 Oi dea le thagares ăkh šell thai biši talança sumnakai, but mirodenii, thai baŕ kuči. Či mai avile čiăkhdata mai palal kaditi mirodenii sode dea e thagarni anda e Seba le thagarnes le Solomonos.
11 Le berurii le Xiramohkă, kai andine o sumnakai andoa Ofiro, andine andoa Ofiro i but kašt santalohko thai baŕ kuči.
12 O thagar kărdea andoa kašt kai khandelas pălimare andoa Khăr le Raiehko thai andoa khăr le thagarehko, thai arfe thai lăute anda le dilabaitorea. Či mai avilea dă atunčeara kašt kadalestar khanditorii, thai či mai dikhlea pe ji ando des dă adesara.
13 O thagr o Solomono dea la thagarnea andai Seba sa so kamblea, sa so manglea, thai mai deala i opral pativa vreničea khă thagrestar sar o Solomono. Pala kodea oi amboldi'li thai găli ande pehko čem, pehkă kanditorença.
Le bravalimata le Solomonohkă.
14 O pharimos le sumnakahko kai avelas le Solomonohkă ande sako bărši, sas dă šou šella thai šovardeši thai šou talança sumnakai,
15 avri so ankalavelas katal bitinditorea le bară thai andoa bitindimos le buteango, kata sa le thagar la Arabiakă, thai katal dregătorea le čemehkă.
16 O thagar o Solomono kărdea dui šella skuturi bară anda o sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea šou šella sikli sumnakahkă,
17 thai aver trin šella skuturi mai çînoră andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea trin mine sumnakahkă; thai o thagar thodea le ando khăr dinoanau O Văš le Libanohko.
18 O thagar kărdea khă baro skamin raimahko ando fildešo, thai garadea les ando sumnakai.
19 O skamin kadoa le raimahko sas les šou skări, thai e rig opral sas diniroata palal, ande sako rig le skaminesti sas nikărditorea: paša le nikărditorea bešenas dui leia,
20 thai pe kola šou skări bešenas dešudui leia ande khă rig thai ande kolaver. Kadea vareso či mai kărdileas anda či khă thagarimos.
21 Sa le taxta le thagarehkă le Solomonohkă sas andoa sumnakai, thai sa le vasuri andoa khăr le văšehko le Libanohko sas andoa sumnakai ujo. Khanči nas andoa rup: ando čiro le Solomonohko o rup nas les či khă nakhlimos.
22 Kă o thagar sas les pe marea berurii andoa Tars sar le Xiramohkă; thai le berurii andoa Tars avenas sakoiekh ka trin bărši, andindoi sumnakai thai rup, fildešo, maimuçe thai păunea.
23 O thagar o Solomono nakhadea sa le thagar la phuweakă ando bravalimos thai godimos.
24 Sai lumea rodelas te dikhăl le Solomonos, kaste ašunel o godimos kai thodeasas les o Dell ande lehko illo.
25 Thai sakogodi anelas pesti pativ: butea andoa rup thai butea andoa sumnakai, çoale, arme, mirodenii, grast thai magarea, kadea sas ande sako bărši.
26 O Solomono tidea urdona thai grstarea; sas les ăkh mia thai štar šella urdona thai dešudui mii grastarea, kai thodea le andel četăçi kai nikrălas pehkă urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
27 O thagar kărdea ta o rup te avel sa kadea dă dikhlino ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrea sa kadea dă but sar le smoitine ando Ejipto kai bareon po islazo.
28 O Solomono anelas pehkă grast andoa Ejipto; khă kîrdo bitinditorea le thagarehkă jeanas te len le la grămadasa pe khă potindimos mothodino:
29 khă urdon jealas ando Ejipto šove šellença siklea rupune, thai khă grast ăkh čell thai panvardeši siklea. Sakadea anenas grast pesa anda sa le thagar le Xetiçăngă thai anda le thagar la Siriakă.