Chivotul este așezat în Casa Domnului
(2 Cron. 5:2–6:11)1 Atunci regele Solomon a convocat la Ierusalim bătrânii lui Israel, toate căpeteniile semințiilor și conducătorii de familie ai fiilor lui Israel, ca să mute Chivotul legământului Domnului din Cetatea lui David, adică din Sion. 2 Toți bărbații lui Israel s-au adunat la regele Solomon cu ocazia sărbătorii din luna etanim, adică luna a șaptea. 3 Când au venit toți bătrânii lui Israel, preoții au ridicat Chivotul. 4 Preoții și leviții au mutat Chivotul Domnului, Cortul Întâlnirii și toate obiectele sfinte care erau în Cort. 5 Regele Solomon și toată comunitatea lui Israel, care se adunase înaintea lui, erau împreună înaintea Chivotului, jertfind oi și vite, care n-au putut fi nici numărate și nici calculate, din cauza mulțimii lor.
6 Preoții au adus Chivotul legământului Domnului la locul lui, în sanctuarul interior al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor. 7 Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel că heruvimii acopereau atât Chivotul, cât și drugii acestuia. 8 Drugii erau alungiți, astfel încât capetele drugilor să se vadă din Locul Sfânt, care era în fața sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei au rămas acolo până în ziua aceasta. 9 În Chivot nu se mai aflau decât cele două table de piatră puse acolo de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu fiii lui Israel, după ce aceștia au ieșit din țara Egiptului.
10 Când preoții au ieșit din Locul Sfânt, norul a acoperit Casa Domnului. 11 Preoții n-au putut să mai stea să slujească din cauza norului, căci gloria Domnului umpluse Casa Domnului.
12 Atunci Solomon a zis: „Domnul a spus că va locui în negură. 13 Eu am construit pentru Tine o Casă măreață, un loc unde să stai pe vecie“. 14 Apoi regele s-a întors cu fața spre întreaga adunare a lui Israel și a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare. 15 El a zis:
„Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, zicând: 16 «Din ziua în care l-am scos pe poporul Meu Israel din Egipt și până acum, nu am ales nicio cetate din toate semințiile lui Israel în care să-Mi zidesc o Casă pentru Numele Meu. Însă acum, l-am ales pe David, ca să domnească peste poporul Meu Israel».17 Tatăl meu, David, avea în inimă dorința să construiască o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 18 Dar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să construiești o Casă Numelui Meu și este bine că te-ai gândit în felul acesta. 19 Totuși, nu tu vei construi Casa, ci fiul tău. Acela care ți se va naște, el va construi o Casă Numelui Meu».20 Domnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am așezat pe tronul lui Israel, așa cum a promis Domnul, și am construit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 21 Am pregătit acolo un loc pentru Chivotul în care se află Legământul Domnului, pe care l-a încheiat cu strămoșii noștri când i-a scos din țara Egiptului“.Rugăciunea lui Solomon
(2 Cron. 6:12-42)22 După aceea, Solomon s-a așezat înaintea altarului Domnului, în prezența întregii adunări a lui Israel, și-a întins mâinile spre ceruri 23 și a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este niciun dumnezeu asemenea Ție, nici sus în ceruri, nici jos pe pământ. Tu păstrezi legământul și îndurarea față de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor. 24 Tu Ți-ai ținut promisiunea față de slujitorul Tău, tatăl meu David. Ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, așa cum se vede în ziua aceasta.25 Iar acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlinește ce ai promis slujitorului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș care să stea înaintea Mea pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor și vor umbla înaintea Mea tot așa cum ai umblat și tu înaintea Mea». 26 Prin urmare, Dumnezeul lui Israel, să se confirme promisiunea pe care ai făcut-o slujitorului Tău David, tatăl meu!27 Dar va locui, într-adevăr, Dumnezeu pe pământ? Iată că nici chiar cerurile și cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puțin Casa aceasta pe care am construit-o eu! 28 Doamne, Dumnezeul meu, primește rugăciunea slujitorului Tău și cererea lui! Ascultă strigătul și rugăciunea pe care Ți-o face slujitorul Tău astăzi! 29 Fie ca ochii Tăi să fie deschiși zi și noapte asupra acestei Case, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi Numele Meu!». Ascultă rugăciunea pe care Ți-o adresează slujitorul Tău cu privire la acest loc! 30 Ascultă cererea slujitorului Tău și a poporului Tău Israel, când se va ruga cu fața îndreptată spre acest loc! Ascultă din locul Locuinței Tale, din Ceruri, ascultă și iartă!31 Când va păcătui cineva împotriva semenului său și va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta, 32 ascultă din Ceruri, lucrează și judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel vinovat, aruncând asupra capului său faptele lui, și îndreptățindu-l pe cel nevinovat, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui!33 Când poporul Tău Israel, fiind învins de dușman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va aduce mulțumire Numelui Tău, se va ruga și va căuta bunăvoință la Tine, în Casa aceasta, 34 ascultă din Ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel și adu-i înapoi în țara pe care le-ai dat-o strămoșilor lor!35 Când cerul va fi închis și nu va mai fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga cu fața îndreptată spre acest loc, vor aduce mulțumire Numelui Tău și se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i-ai pedepsit, 36 ascultă din Ceruri și iartă păcatul slujitorilor Tăi și al poporului Tău Israel. Învață-i calea cea bună pe care trebuie să meargă și trimite ploaie peste țara Ta, pe care i-ai dat-o ca moștenire poporului Tău!37 Când vor fi în țară foamete sau molimă, când vor fi filoxeră sau mălură, când vor fi lăcuste sau omizi, când dușmanul îi va asedia cetățile în țară, orice urgie sau boală ar veni, 38 dacă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri, recunoscându-și fiecare întinarea inimii lui, și va întinde mâinile spre Casa aceasta, 39 ascultă din Ceruri, din locul unde locuiești, și iartă! Lucrează și răsplătește-i fiecăruia după faptele lui, Tu, Care cunoști inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști inima tuturor fiilor oamenilor. 40 Astfel, ei se vor teme de Tine în toate zilele cât vor trăi în țara pe care le-ai dat-o strămoșilor noștri.41 De asemenea, când străinul, care nu este din poporul Tău Israel, va veni dintr-o țară îndepărtată, datorită Numelui Tău, 42 căci oamenii vor auzi despre Numele Tău cel mare, despre mâna Ta cea puternică și despre brațul Tău cel tare, deci, când va veni și se va ruga cu fața îndreptată spre această Casă, 43 ascultă din Ceruri, din locul unde locuiești, și dă-i acelui străin tot ce-Ți va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ți cunoască Numele, să se teamă de Tine, așa cum se teme poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am construit-o eu.44 Când poporul Tău va porni la război împotriva dușmanului său, acolo unde îl vei trimite, și se va ruga Domnului cu fața îndreptată spre cetatea pe care ai ales-o Tu și spre Casa pe care am construit-o pentru Numele Tău, 45 ascultă din Ceruri rugăciunea lor și cererea lor și fă-le dreptate.46 Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – și, mâniindu-Te pe ei, îi vei da pe mâna dușmanului lor, iar acesta îi va lua captivi în țara lui, îndepărtată sau apropiată, 47 dacă acolo, în țara în care au fost luați captivi, își vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine și vor căuta bunăvoința Ta în țara celor ce i-au luat captivi, zicând: «Am păcătuit, am greșit și am făcut ce este rău!», 48 dacă de acolo, din țara dușmanilor lor care i-au luat captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor, dacă Ți se vor ruga cu fața îndreptată spre țara lor, pe care le-ai dat-o strămoșilor lor, spre cetatea pe care Tu ai ales-o și spre Casa pe care am construit-o eu pentru Numele Tău, 49 atunci ascultă din Ceruri, din locul unde locuiești, rugăciunea lor și cererea lor și fă-le dreptate. 50 Iartă poporul Tău, care a păcătuit împotriva Ta! Iartă toate fărădelegile pe care le-au comis împotriva Ta și fă să găsească îndurare la cei ce i-au luat captivi, ca să le arate milă. 51 Căci ei sunt poporul Tău și moștenirea Ta, poporul pe care l-ai scos din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier!52 Fie ca ochii Tăi să fie deschiși la cererea slujitorului Tău și la cererea poporului Tău Israel, ca să-i asculți ori de câte ori Te vor chema, 53 căci Tu i-ai separat de toate popoarele pământului pentru a fi moștenirea Ta, așa cum ai spus prin slujitorul Tău Moise, când i-ai scos pe strămoșii noștri din Egipt, Stăpâne Doamne“.54 Când a terminat Solomon de rostit către Domnul toată rugăciunea și cererea aceasta, s-a ridicat dinaintea altarului Domnului, unde stătuse îngenuncheat și cu mâinile întinse spre ceruri, 55 și, stând în picioare, a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel cu voce tare, zicând:
56 „Binecuvântat să fie Domnul Care a dat odihnă poporului Său Israel, potrivit cu tot ceea ce a promis. Dintre toate promisiunile bune pe care le-a rostit prin slujitorul Său Moise, niciuna n-a rămas neîmplinită. 57 Domnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi așa cum a fost cu strămoșii noștri. Să nu ne părăsească și să nu ne lase, 58 ci să ne aplece inimile spre El ca să umblăm pe toate căile Lui și să păzim poruncile, hotărârile și judecățile Lui, pe care le-a dat strămoșilor noștri. 59 Fie ca aceste cuvinte ale mele, prin care am căutat bunăvoință înaintea Domnului, să rămână zi și noapte înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, pentru a face dreptate slujitorului Său și poporului Său Israel, după nevoile zilnice 60 și pentru ca toate popoarele pământului să știe că Domnul este Dumnezeu și că nu este altul. 61 Dar inima voastră să fie în întregime a Domnului, Dumnezeul nostru, trăind după hotărârile Lui și păzind poruncile Lui ca și astăzi“.Dedicarea Casei Domnului
62 Apoi, regele împreună cu tot Israelul au adus jertfe înaintea Domnului. 63 Solomon I-a adus Domnului douăzeci și două de mii de vite și o sută douăzeci de mii de oi ca jertfă de pace. Astfel, regele și toți fiii lui Israel au dedicat Casa Domnului.
64 În aceeași zi, regele a sfințit mijlocul curții, locul din fața Casei Domnului, întrucât acolo a adus arderile-de-tot, darurile de mâncare și grăsimea jertfelor de pace, deoarece altarul de bronz dinaintea Domnului era prea mic pentru a cuprinde arderile-de-tot, darurile de mâncare și grăsimea jertfelor de pace.
65 Solomon a ținut atunci sărbătoarea împreună cu tot Israelul. O mare adunare venită de la Lebo-Hamat și până dinspre Râul Egiptului a sărbătorit înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, timp de șapte zile și apoi alte șapte zile, adică paisprezece zile. 66 În ziua a opta, Solomon i-a trimis pe cei din popor acasă . Ei l-au binecuvântat pe rege și au plecat la casele lor, bucuroși și cu inimile mulțumite pentru tot binele făcut de Domnul slujitorului Său David și poporului Său Israel.
1 Atunčeara o thagar o Solomono tidea peste ando Ierusalimo le phurăn le Israelohkărăn thai sa le šerănlebarăn le semeçiengă, le šerănlebarăn le familengărăn le šeavengă le Israelohkărăn, kaste mutin andai četatea le Davidosti, kadeadar o Siono, o chivoto le phanglimahko le Raiehko.
2 Sa le rom andoa Israelo tide pe koa thagar o Solomono, ando šon o Etanim, kai sî o šon le eftango, ando čiro le praznikohko.
3 Kana aviline sal phură le Israelohkă, le raša vazdine o chivoto.
4 Andine o chivoto le Raiehko, e çăra le arakhadimasti, thai sa le butea le sfinte kai sas ande çăra: le raša thai le Leviçea andine le.
5 O thagar o Solomono thai soa tidimos le Israelohko akhardo leste bešline angloa chivoto. Dinešuri bakrea thai guruw, kai našti či avino dindine, či sokotime, andai le butimasti lengo.
6 Le raša andine o chivoto le phanglimahko le Raiehko ka lehko than, ando Than o but sfînto le khărăhko, ande e Sfînta Sfinçăndi, tala le phaka le xeruvimengă.
7 Kă le xeruvimea sas le ăl phaka tinzome poa Than le chivotohko, thai garavenas o chivoto thai le drugurea dă opral.
8 Deasas pe le drugurengă khă kadea lunjimos ta le šeră lengă dičionas andoa Than o sfînto angloa Than o but sfînto, ta či dičionas dă avreal. On sas oče ji ando des dă adesara.
9 Ando chivoto nas dăsar kukola dui table baŕăhkă, kai thodea le o Moise ande leste ando Xorebo, kana kărdea o Rai phanglimos le šeavença le Israelohkărănça, koa ankăstimos lengo andoa čem le Ejiptohko.
10 Ande leaka kana ankăste le raša andoa Than o sfînto, o noro pherdea o khăr le Raiehko.
11 Le raša našti ašile oče te kărăn o kandimos, andai buti le norosti; kă e slava le Raiesti pherdeasas o Khăr le Raiehko.
O Solomono deldumadămišto o tidimos.
12 Atunčeara o Solomono phendea: „O Rai phendea kă kamel te bešel ando tuneriko!
13 Me vazdem ăkh khăr kai avela Tiro bešlimos, ăkh than kai bešesa ande vešničia!”
14 O thagar amboldea pehko mui, thai deadumadămišto sa le tidimos le Israelohkătăs. Soa tidimos le Israelohko sas ande pînŕănde.
15 Thai o phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea duma Pehkă mosa mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai kai pherăl, Pehka zorasa, so phendeasas, kana phendea:
16 „Andoa des kana ankaladem andoa Ejipto le poporos Mîŕăs le Israelos, či alosardem či khă četatea anda sa le semençii le Israelohkă kaste vazdel pe Mangă ande late ăkh khăr kai te bešel o Anau Muŕo, ta alosardem le Davidos te thagril pa Muro poporo o Israelo!”
17 O dadd muŕo o Davido sas les ande godi te vazdel ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkărăhkă.
18 O Rai phendea mîŕă daddehkă le Davidohkă: „Anda kă sas tu ande godi te vazdes ăkh khăr Mîŕă Anavehkă, mišto kărdean kă sas tu kadoa gîndo.
19 Dăsar kă na tu vazdesa o khăr; ta teo šeau kai anklela anda teo stato, vazdela o khăr Mîŕă Anavehkă.”
20 O Rai pherdea le divanuri kai phendeasas le. Me vazdema ando than mîŕă daddehko le Davidohko, thai bešlem po skamin le raimahko le Israelohko, sar phendeasas o Rai, o Dell le Israelohko.
21 Kărdem ăkh than andoa chivoto, kai sî o phanglimos le Raiehko, o phanglimos kai kărdea les O amară daddença, kana ankaladea le andoa čem le Ejiptohko.
O rudimos le Solomonohko.
22 O Solomono thodea pe angloa altarii le Raiehko, angloa soa tidimos le Israelohko.Thai tinzosardea pehkă vast karing o čerii,
23 thai phendea: „Raia, Devlla le Israelohko! Nai aver Dell sar Tute, či opră andel čeruri, či tele pe phuw: Tu nikărăs o phanglimos thai e mila angla le robea Tiră, kai phirăn angla Tute anda sa lengo illo!
24 Kadea, nikărdean o divano dino te robohkă le Davidohkă, muŕo dadd; thai so phendean Tiră mosa, pherăs ando des kadoa Tea zorasa.
25 Akana, Raia, Devlla le Israelohko, nikăr o šinaimos kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă, kana phendean: „Či avesa meklino čiăkhdata angla Mande khă avimasa kai te bešel po skamin le raimahko le Israelohko, dăsar te šave te len sama pe lengo drom, thai te phirăn angla Mande sar phirdean tu angla Mande.
26 Of, Devlla le Israelohko, pherdeol pe o šinaimos kai kărdean les te robohkă le Davidohkă, mîŕă daddehkă!
27 Ta so! Bešela barem čeačimasa o Dell pe phuw? Dikta kă le čeruri thai le čeruri le čeruiengă našti te astarăn Tu: sodença mai xançî o khăr kadoa kai vazdem Tukă me!
28 Varesar, Raia, o Dell muro, le godi koa rudimos Te robohko thai ka lehko manglimos; ašun o çîpimos thai o rudimos kai kărăl Tukă ades o robo Tiro.
29 Te iakha te aven i desă thai i reate pîtărde pa kadoa khăr, pa kadoa than pa sao phendean: „Oče avela o Anau Muŕo!” Ašun o rudimos kai kărăl Tukă o robo Tiro ando than kadoa.
30 Kărmišto thai ašun o manglimos Te robohko thai le poporohko Tirăhko le Israelohkă, kana rudina pe ando than kadoa! Ašun le anda o than Te bešlimahko, andal čeruri, ašun le thai iertisar le!
31 Kana bezexarăla varekon pa pehko pašo thai avela thodino zorasa te kărăl ăkh solaxaimos, thai avela te solaxal angla Teo altarii, ando khăr kadoa,
32 ašun les andal čeruri, kărbuti, thai kăr čečimos Te robengă; došau le došales, thai ambolde e doši le phirimasti lesti pa lehko šero, de čeačimos kolehkă bidošalo, thai kăr lehkă pala lehko bidošalimos!
33 Kana o poporo Tiro o Israelo avela mardo khă dušmanostar, anda kă bezexardea angla Tute: kana amboldena pe Tute thai dena slava Te Anavehkă, kana kărăna Tukă rudimata thai manglimata ando khăr kadoa,
34 ašun le andal čeruri, iertisar o bezex Te poporohko le Israelohko, thai ambolde le ando čem kai dean les lengă daddengă!
35 Kana phandadeola o čeri, thai či avela brîšind, andai doši le bezexăndi kărdine lendar anda Tute: kana rudina pe ando than kadoa thai dena slava Te Anavehkă, thai kana či mai kărăna bezexa, anda kă došavesa le
36 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te robengă thai Te poporohkă Tirăhkă le Israelohkă, sîkau les o drom o lašo pe sao trăbul te phirăl, thai te trades brîšind pe phuw kai dean la mandimos Te poporohkă!
37 Kana e bokh, e čiuma, e rujina, o tăčiuno, le grastčearekă, iekhăhkă felohkă or avrăhkă, avena ando čem, kana o dušmano dela pa Teo poporo ando čem lehko, ande le četăçi lehkă, kana avena prikăjimata thai nasfalimata or savendar:
38 kana khă manuši, kana sa Teo poporo o Israelo kărăla rudimata thai manglimata, thai sakogodi prinjeanela pehko kărdimos bilašo le diiehko thai tinzola pehkă vast karing o khăr kadoa,
39 ašun les andal čeruri, anda o than Tiră bešlimahko, thai iertisar les; kărbuti, thai potin orsavehkă pala lehkă drma, Tu kai prinjeanes o illo orsavehko, kă dăsar Tu prinjeanes o illo sa le šeavengo le manušengo,
40 kaste daran Tutar ande soa čiro sode traina ando čem kai dean les amară daddengă!
41 Kana o străino, kai nai andoa poporo Tiro o Israelo, avela anda khă čem dureardo, anda o Anau Tiro,
42 kă jeangleola pe kă Teo Anau sî baro, Teo vast sî zuralo, thai Ti angali bešel tinzome, kana avela te rudil pe ando khăr kadoa,
43 ašun les andal čeruri, andoa than Te bešlimahko, thai de le străinos kodoles sa so mangăla Tukă, anda ka sa le popoare la phuweakă te prinjeanen o Anau Tiro, te daran Tutar, sar i Teo poporo o Israelo, thai te jeanel kă o Anau Tiro sî akhardo poa khăr kadoa kai vazdem les me!
44 Kana o poporo Tiro anklela koa mardimos pehkă dušmanosa, gălindoi o drom kai mothosa lehkă Tu: kana kărăna rudimata le Raiehkă, le dičimasa amboldino karing e četatea kai alosardean la Tu, thai karing o khăr kai vazdem les me Te Anavehkă,
45 ašun andal čeruri le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos!
46 Kana bezexarăna angla Tute, – kă nai manuši kai nai te bezexarăl, – thai Tu xolleaosa pe lende thai desa le ando vast le dušmanohko, kai nigrăla le robea andekh čem dušmano, mai dural or mai pašal:
47 kana ulena ande lende orta, ando čem kai avena robea, kana amboldena pe Tute, thai kărăna Tukă manglimata ando čem kai nigrăna le ande robia, thai phenena: „Bezexardeam, kărdeam nasulimata, thai kărdeam nasul!
48 kana amboldena pe Tute anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, ando čem lengă dušmaiengo kai line le robea, kana kărăna Tukă rudimata, le dičimasa amboldine karing lengo čem, kai dean les lengă daddengă, karing e četatea kai alosardean la, thai karing o khăr kai vazdem les me Te Anavehkă,
49 ašun andal čeruri, andoa than le bešlimahko Tirăhko, le rudimata thai le manglimata lengă: thai kăr lengă čeačimos;
50 iertisar le poporohkă Tirăhkă le bezexa lehkă thai sa le nasulimata kărdine pe Tute; ušteau e mila kolengă kai nikrăna le robea, kaste fale mila lendar,
51 kă sî Teo poporo o mandimos Tiro, thai Tu ankaladean le andoa Ejipto, andoa maškar khă bouohko sastruno!
52 Te iakha te aven pîtărde koa manglimos Te robohko thai koa manglimos Te poporohko le Israelohko, kaste ašunes le ande sa so mangăna Tukă!
53 Kă Tu alosardean le anda sa le popoare la phuweakă, kate kărăs anda lende Tiro mandimos, sar phendean anda Teo robo o Moise, kana ankaladean andoa Ejipto amară dadden, Raia, Devlla!”
54 Kana isprăvisardea o Solomono phendimahkă le Raiehkă sa o rudimos kadoa thai o manglimos kadoa, ušti'lo angla o altarii le Raiehko, kai deasas čeanga, le vastença tinzome karing o čerii.
55 Thai bešlindoi ande pînŕănde, deadumadămišto muiesa zuralesa soa tidimos le Israelohko, phendindoi:
56 „Dinodumadămišto te avel o Rai, kai dea xodinimos Pehkă poporos le Israelos, pala sa le šinadimata Lehkă! Anda sa le laše divanuri kai phendeasas le anda Pehko robo o Moise, či iekh či ašilo bipherdo.
57 O Rai, o Dell amaro, te avel amença, sar sas amară daddença; te na del ame rigate thai te na mekăl ame,
58 ta te bandearăl amară ille karing Leste, kaste phiras pe Lehkă droma, thai te arakhas Lehkă mothodimata, le krisa Lehkă thai le nikărimata Lehkă, save mothodea le amară daddengă!
59 Le divanuri kadala, astarde anglal manglimata mîŕă angloa Rai, te aven desă thai reate angloa Rai, o Dell amaro, thai te kărăl ande soa čiro čeačimos Pehkă robohkă thai le poporohkă Lehkă le Israelohkă,
60 anda ka sa le popoare la phuweakă te dašti prinjeanen kă o Rai sî o Dell thai kă nai aver Dell avri anda Leste.
61 Tumaro illo te avel ande sa le Raiehko, le Devllehko amarăhko, sar sî ades te phirăn pala Lehkă krisa thai te arakhăn Lehkă mothodimata.”
O sfinçimos le Templohko.
62 O thagar thai soa Israelo andekhthan lesa andine jertfe angloa Rai.
63 O Solomono dea šuri biši thai dui mii guruw thai ăkh šell thai biši mii bakrea andai jertfa le naismasti, kai andea la le Raiehkă. Kadea kărdea o thagar thai sa le šeave le Israelohkă o sfinçimos le Khărăhko le Raiehko.
64 Ando des kodoa, o thgar sfinçosardea o maškar la bareako, kai sî angloa Khăr le Raiehko; kă oče andea le phabarimata dă sa, le pativa le xabenehkă, thai le thulimata le jertfengă le naismahkă, anda kă o altarii la xarkumako kai sî angloa Rai sas but çînoro, kaste astarăl sal phabarimata dă sa, le pativa le xabenehkă, thai le thulimata le jertfengă le naismahkă.
65 O Solomono prăznuisardea atunči o desbaro, thai soa Israelo prăznuisardea andekhthan lesa. Khă baro butimos, avilo anda le riga le Xamatohkă ji koa nanilši le Ejiptohko, tidea pe angloa Rai, o Dell amaro, čiro dă efta des, thai aver efta des, adikă dešuštar des.
66 Ando oxtoto des, dea drom le poporos. Thai on dinedumadămišto le thagares, thai găline ande pehkă çăre, vesălime thai le illesa naisme anda soa mišto kai kărdeasas o Rai Pehkă robohkă le Davidohkă, thai le poporohkă Lehko le Israelohkă.