David cruță pentru a doua oară viața lui Saul
1 Zifiții au venit la Saul, la Ghiva și i-au zis:
‒ David se ascunde pe dealul Hachila, la sud de Ieșimon.
2 Saul s-a dus repede în deșertul Zif, împreună cu trei mii de bărbați aleși ai lui Israel, ca să-l caute acolo pe David. 3 Și-a așezat tabăra lângă drum, pe dealul Hachila, care se află la sud de Ieșimon. David era în deșert. Când a văzut că Saul a venit după el în deșert, 4 David a trimis spioni și s-a convins că Saul venise. 5 Atunci David s-a ridicat și a venit la locul în care își așezase Saul tabăra. David a văzut astfel locul în care era culcat Saul și Abner, fiul lui Ner, conducătorul armatei sale. Saul era culcat în mijlocul taberei, iar poporul era așezat în jurul său.
6 Atunci David i-a întrebat pe hititul Ahimelek și pe Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, zicând:
‒ Cine va merge împreună cu mine în tabăra lui Saul?
Abișai a zis:
‒ Eu voi merge cu tine.
7 Astfel, David și Abișai au plecat noaptea spre popor. Saul dormea înăuntrul taberei, cu sulița înfiptă în pământ, la capul său. Abner și poporul erau culcați în jurul lui.
8 Abișai i-a zis lui David:
‒ Dumnezeu l-a dat astăzi pe dușmanul tău în mâna ta. Lasă-mă, te rog, să-l țintuiesc cu sulița de pământ, cu o singură lovitură, fără să mai fie nevoie de a doua.
9 David însă i-a zis lui Abișai:
‒ Nu-l doborî. Căci cine ar putea să-și întindă mâna împotriva unsului Domnului și să fie fără vină?
10 Apoi David a zis:
‒ Viu este Domnul, că Domnul îl va lovi. Fie îi va sosi timpul și va muri, fie va pleca la luptă și va pieri. 11 Să mă ferească Domnul să-mi întind mâna împotriva unsului Său. Acum ia, te rog, sulița care se află la capul lui și ulciorul cu apă și să plecăm.
12 David a luat sulița și ulciorul cu apă de la capul lui Saul și au plecat. Nimeni n-a văzut și n-a știut nimic și nimeni nu s-a trezit pentru că toți dormeau, căci un somn adânc de la Domnul căzuse peste ei. 13 David a trecut pe partea cealaltă și a stat pe vârful dealului, la distanță; între ei se afla o suprafață mare.
14 Apoi David a strigat către popor și l-a chemat pe Abner, fiul lui Ner, zicând:
‒ Abner, nu răspunzi?
Abner a răspuns și a zis:
‒ Cine ești tu, care strigi către rege?
15 David i-a zis lui Abner:
‒ Ce bărbat ești tu? Cine este ca tine în Israel? De ce nu ai vegheat asupra stăpânului tău, regele? Căci cineva din popor a venit să-l doboare pe rege, stăpânul tău. 16 Nu este bine ce ai făcut. Viu este Domnul că meritați să fiți pedepsiți cu moartea, voi, cei care nu ați vegheat asupra stăpânului vostru, asupra unsului Domnului. Vezi acum unde este sulița regelui și ulciorul cu apă, care se afla lângă capul lui.
17 Saul a recunoscut vocea lui David și a zis:
‒ Este aceasta vocea ta, fiul meu David?
David a răspuns:
‒ Da , rege, stăpânul meu, este vocea mea.
18 Apoi a zis:
‒ De ce îl urmărește stăpânul meu pe slujitorul său? Ce am făcut și de ce rău mă fac vinovat? 19 Acum, te rog, să asculte stăpânul meu, regele, cuvintele slujitorului său: dacă Domnul este Cel Care te instigă împotriva mea, atunci să primească mirosul unui dar de mâncare de la noi. Dar dacă sunt oamenii, atunci să fie blestemați înaintea Domnului, căci ei mă alungă astăzi ca să nu mai am parte în moștenirea Domnului, zicând: „Du-te, slujește altor dumnezei!“. 20 Acum, să nu-mi cadă sângele pe pământ, departe de fața Domnului, căci regele lui Israel a ieșit în căutarea unui singur purice, ca unul care urmărește o potârniche în munți.
21 Saul a zis:
‒ Am păcătuit. Întoarce-te, fiul meu David, căci nu-ți voi mai face rău, fiindcă viața mea a fost prețioasă în ochii tăi în ziua aceasta. Iată, m-am purtat ca un nebun și am greșit foarte mult.
22 David a răspuns și a zis:
‒ Iată sulița regelui. Să vină unul dintre tineri și s-o ia. 23 Domnul răsplătește fiecăruia după dreptatea și credincioșia lui. El te-a dat astăzi în mâna mea, însă eu n-am vrut să-mi întind mâna împotriva unsului Domnului. 24 Iată, după cum viața ta a fost prețioasă în ochii mei în ziua aceasta, tot așa să fie prețioasă și viața mea în ochii Domnului, și El să mă salveze din orice necaz.
25 Saul i-a zis lui David:
‒ Fii binecuvântat, fiul meu David. Cu siguranță, vei face lucruri mari și vei învinge.
Apoi, David și-a continuat drumul, iar Saul s-a întors acasă.
O Davido ande tabăra le Saulosti.
1 Le Zifiçea găle koa Saulo ande Ghibea, thai phende lehkă: „Dikta kă o Davido sî gardo po pleai o Xachila, angloa mui la pustiako.”
2 O Saulo ušti'lo thai ulisto ande pustia e Zif, trine miiença manuši alosarde andoa Israelo, kaste roden le Davidos ande pustia e Zif.
3 Avilo po pleai o Xachila, angloa mui la pustiako, paša o drom. O Davido sas ande pustia, thai, atearindoi kă o Saulo jeal ande pustia pala leste,
4 tradea varesar manušičioreal, thai ašundea kă čeačimasa o Saulo avilosas.
5 Atunčeara o Davido ušti'lo thai avilo ando than kai avilosas o Saulo, thai dikhlea o than kai sas suto o Saulo, le Abnerosa, o šeau le Nerohko, o šerobaro lehka oštireako. O Saulo sas suto ande çăra ando maškar la tabărako thai o poporo sas tidino paša leste.
6 O Davido lea o divano, thai dindoiduma le Aximelekohkă, o Xetito, o šeau le Abišaiehko, o šeau la Çeuriako thai o phral le Ioabohko, phendea: „Kon kamel te ulel mança ande tabăra koa Saulo?” Thai o Abišai dea anglal: „Me uleaua tusa.”
7 O Davido thai o Abišai găline reate koa poporo. Thai dikta kă o Saulo sas suto thai sovelas ande çăra ando maškar la tabărako, thai e suliça lesti sas pusadi ande phuw ka lehko šero. O Abnero thai o poporo sas sute paša leste.
8 O Abišai phendea le Davidohkă: „O Dell del adesea te dušmanos ande te vast; mekh ma, rudi tu, te malavau les mîŕa suliçasa, thai te karfoles anda khă maladimos ande phuw, kaste na avel te mai dau les aver.”
9 Ta o Davido phendea le Abišaiehkă: „Na mudar les! Kă kon dašti thola o vast po makhlo le Raiehko thai te ašel bidošalo?”
10 Thai o Davido phendea: „Juvindo sî o Rai, kă dăsar o Rai dašti malaveles: avela kă avel lehko des te merăll, avela kă ulela ande khă kîmpo mardimahko thai xasaola.
11 Te arakhăl ma o Rai, te thoau o vast po makhlo le Raiehko! Le dăsar e suliça kata lehko šero, le khorăsa le paiesa, thai te jeastar.”
12 O Davido lea dar e suliça thai o khoro le paiesa kata o šero le Saulohko, thai teleardea. Khonikh či dikhlea le, činači lea sama khonikh, thai khonikh či ušti'lo, kă o Rai sovleardeasas le saoŕăn andekh lindri phari.
13 O Davido nakhlo ande kolaver rig, thai arăslo pe khă gor baŕăbarăhko, kakh baro durimos andai tabăra.
14 Thai çîpisardea le poporohkă thai le Abnerohkă, o šeau le Nerohko: „Či ašunes tu, Abnerona?” O Abner dea anglal: „Kon san tu kai çîpis karing o thagar?”
15 Thai o Davido phendea le Abnerohkă: „Barem tu san rom? Thai kon sî sar tute ando Israelo? Anda soste či arakhlean le thagaros, teo stăpîno? Kă varekon andoa poporo avilo te mudarăll le thagares, te stăpînos.
16 So kărdean tu nai mišto. Juvindo sî o Rai, kă san vrenikurea mullimahkă, kă či dikhlean pa tumaro stăpîno, poa makhlo le Raiehko. Dikta akana kai e suliça le thagarosti thai o khoro le paiesa, kai sas ka lehko šero.”
17 O Saulo prinjeandea o mui le Davidohko, thai phendea: „Teo mui sî, muŕo šeau Davidona?” Thai o Davido dea anglal: „Muŕo mui, thagarina, muŕo rai!”
18 Thai phendea: „Anda soste phirăl o rai pala pehko robo? So kărdem, thai sosa sîm došalo?
19 Te kărălmišto akana o thagar, o rai muŕo, te ašunel le divanuri pehkă robohkă: „Kana o Rai sî Kukoa kai vazdel tu pe mande, te lel o khandimos kha pativahko xabenehko amendar; ta kana le manuši vazden tu, te aven dinearman angloa o Rai, anda kă on našaven ma ades kaste pîrtărăn ma andoa mandimos le Raiehko, phendindoi mangă: „Jeatar ta kande avră devlengă străinea!”
20 Uf! te na perăl muŕo rat pe phuw dur kata o Mui le Raiehko! Kă o thagar le Israelohko teleardea te rodel ma sar khă pišom, sar rodela khă čirikli andel baŕlebară.”
21 O Saulo phendea: „Bezexardem; ambolde tu, Davidona muŕo šeau, kă či mai kăraua tukă či khă nasul, anda kă ando des kadoa mîŕî čivava sas kuči angla tute. Kărdem buti sar khă dilo, thai kărdem khă baro athadimos.”
22 O Davido dea anglal: „Dikta e suliça le thagaresti; te avel iekh anda te manuši te lel la.
23 O Rai potinela orsavehkă pala lehko čeačimos thai pala lehko pateaimos: kă o Rai deasas tu adesea ande mîŕă vast, thai me či kamblem te thoau o vast po makhlo le Raiehko.
24 Thai pala sar adesea ti čivava sas la khă baro potindimos angla mande, sa kadea i mîŕî čivava avelala khă baro potindimos angloa Rai, thai o skăpila ma anda orsao năkazo.”
25 O Saulo phendea le Davidohkă: „Av dinodumadămišto, muŕo šeau Davidona! Tu kărăsa butea bară thai daštisa.” O Davido dikhlea pehkă dromestar, thai o Saulo amboldea pe khără.