Celebrarea Paștelui
1 Ezechia a trimis solie peste tot în Israel și Iuda și a scris scrisori chiar și celor din Efraim și Manase, chemându-i la Casa Domnului, în Ierusalim, pentru a sărbători Paștele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 2 Regele se sfătuise la Ierusalim cu căpeteniile sale și cu toată adunarea să sărbătorească Paștele în luna a doua, 3 pentru că nu au putut să-l sărbătorească la vremea sa, deoarece nu se sfințiseră destui preoți, iar poporul nu se adunase la Ierusalim. 4 Propunerea a plăcut atât regelui, cât și întregii adunări. 5 Prin urmare, ei au dat o poruncă prin care urma să se străbată tot Israelul, de la Beer-Șeba până la Dan, pentru a-i chema pe oameni la Ierusalim ca să sărbătorească Paștele Domnului, Dumnezeul lui Israel, căci demult nu-l mai sărbătoriseră în mare număr, după cum era scris. 6 Și, așa cum poruncise regele, mesagerii au dus în tot Israelul și în Iuda scrisorile regelui și ale căpeteniilor sale, în care se spunea:
„Fii ai lui Israel, întoarceți-vă la Domnul, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, iar El Se va întoarce la rămășița care a scăpat, la cei ce au scăpat din mâna împăraților Asiriei! 7 Nu fiți ca părinții și ca frații voștri care au fost necredincioși față de Domnul, Dumnezeul strămoșilor voștri, și pe care El i-a lăsat pradă pustiirii, după cum vedeți astăzi . 8 Acum, nu fiți încăpățânați, ca strămoșii voștri. Dați mâna cu Domnul, veniți la Sfântul Lui Lăcaș, pe care l-a sfințit pe vecie, și slujiți Domnului, Dumnezeul vostru, ca să se depărteze de la voi mânia Lui. 9 Căci, dacă vă veți întoarce la Domnul, frații voștri și fiii voștri vor găsi îndurare la cei ce i-au luat captivi și se vor întoarce în țara aceasta, căci Domnul, Dumnezeul vostru, este plin de har și milostiv și nu-Și va întoarce fața de la voi, dacă vă întoarceți la El“.
10 Mesagerii au străbătut fiecare cetate din Efraim și Manase, până în Zabulon, însă oamenii râdeau de ei și-i batjocoreau. 11 Totuși, au existat unii din Așer, din Manase și din Zabulon care s-au smerit și au venit la Ierusalim. 12 De asemenea, și în Iuda, mâna lui Dumnezeu i-a unit pentru ca ei să împlinească porunca regelui și a căpeteniilor, poruncă dată potrivit Cuvântului Domnului.
13 În luna a doua, o mulțime de oameni s-a adunat la Ierusalim ca să celebreze Sărbătoarea Azimelor. Era o adunare foarte mare. 14 S-au ridicat și au îndepărtat altarele care erau în Ierusalim, precum și toate altarele pentru tămâiere și le-au aruncat în pârâul Chidron. 15 Apoi, în a paisprezecea zi a lunii a doua, au înjunghiat mieii de Paște. Preoții și leviții, plini de rușine, s-au sfințit și au adus arderi-de-tot la Casa Domnului. 16 Ei stăteau la locurile lor, așa cum era hotărât cu privire la ei în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu; și preoții stropeau sângele pe care-l luau de la leviți. 17 Fiindcă erau mulți în adunare care nu se sfințiseră, leviții au înjunghiat ei înșiși mieii de Paște pentru toți aceia care nu erau curați și nu puteau să-i închine ei înșiși Domnului. 18 Căci majoritatea poporului, mulți din Efraim, din Manase, din Isahar și din Zabulon, deși nu se curățiseră, totuși mâncaseră jertfa de Paște, nerespectând cele scrise. Însă Ezechia s-a rugat pentru ei, zicând: „Domnul, Care este bun, să-i ierte 19 pe toți aceia care s-au hotărât în inimile lor să-L caute pe Dumnezeu, pe Domnul, Dumnezeul strămoșilor lor, chiar și fără să se curățească potrivit reglementărilor Sfântului Lăcaș!“. 20 Domnul l-a ascultat pe Ezechia și a vindecat poporul.
21 Fiii lui Israel prezenți la Ierusalim au celebrat, cu mare bucurie, Sărbătoarea Azimelor, timp de șapte zile. Leviții și preoții Îl lăudau pe Domnul în fiecare zi cu instrumentele de laudă ale Domnului.
22 Ezechia a vorbit pe placul inimii tuturor leviților care arătaseră o bună înțelegere a slujbei Domnului. Ei au mâncat, timp de șapte zile, din partea cuvenită lor, au adus jertfe de pace și I-au mulțumit Domnului, Dumnezeul strămoșilor lor.
23 Întreaga adunare s-a sfătuit să mai celebreze încă șapte zile. Și au celebrat cu bucurie încă șapte zile, 24 deoarece Ezechia, regele lui Iuda, oferise adunării o mie de tauri și șapte mii de oi, iar căpeteniile oferiseră adunării o mie de tauri și zece mii de oi, și deoarece mulți preoți se sfințiseră. 25 Toată adunarea lui Iuda, împreună cu preoții și leviții, și toată adunarea celor sosiți din Israel, precum și străinii, cei sosiți din țara lui Israel și cei ce locuiesc în Iuda, s-au bucurat împreună . 26 A fost o mare bucurie în Ierusalim, așa cum nu a mai fost în Ierusalim din zilele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel. 27 Preoții și leviții s-au ridicat și au binecuvântat poporul. Glasul lor s-a făcut auzit, iar rugăciunea lor a ajuns până la Lăcașul Tău cel Sfânt, până la ceruri.
O prazniko la Patradeako.
1 O Ezechia tradea solea ande soa Israelo thai ando Iuda, thai ramosardea zakonurea le Efraimohkă thai le Manasohkă, kaste aven koa Khăr le Raiehko ando Ierusalimo te prăznuin e Patradi ande pativ le Raiesti, o Dell le Israelohko.
2 O thagar, le šerălebarălehkă, thai soa tidimos nikărdesas divano ando Ierusalimo, ta e Patradi te avel prăznuime ando šon o duito;
3 kă naštilas thodini koa čiro pehko, anda kă sa le raša či sfinçosailesas ando dindimos dăstul dă baro thai o poporo či tideasas pe ando Ierusalimo.
4 E buti kadea avindoi la o phendimos le thagarehko thai sa le tidimahko,
5 mothodine te den ašundimos ande soa Israelo, dă andoa Beer-Šeba, ji ando Dano, kaste aven ando Ierusalimo te prăznuin e Patradi ande pativ le Raiasti, o Dell le Israelohko. Kă dă but manas prăznuime pala sar sas ramome.
6 Le prastaitorea telearde le zakonurença le thagarehkă thai le šerălebarăngă lehkă ande soa Israelo thai Iuda Thai, pala o mothodimos le thagarehko, phendine: „Šeave le Israelohkă, ambolden tume koa Rai le Aavramohko, le Isakohko, thai le Israelohko, kaste amoldel pe i O tumende, kotoriç skăpime andoa vast le thagarengo la Asiriakă.
7 Na aven sar tumară dadda thai tumară phral, kai bezexarde angloa Rai, o Dell lengă daddengo, thai saven anda kodea dea le limos le pustimahkă, sar dikhăn.
8 Na çăpenin tumari koŕ, sar tumară dadda; den o vast le Raiehkă, aven koa sfînto Lehko than, kai sfinçosardea les ando veako, thai kanden le Raiehkă le Devllehkă tumarăhkă, anda kai xolli Lesti astardini te dureaol tumendar.
9 Kana ambolden tume koa Rai, tumară phral thai tumară šeave arakhăna mila ka kukola kai line le robea, thai amboldena pe ando čem. Kă o Rai, o Dell tumaro, sî miloso thai răbdimahko, thai či amboldela Pehko mui tumendar, kana ambolden tume Leste.”
10 Le prastaitorea teleardine četatea andai četatea andoa čem le Efraimohko thai le Manasohko, ji ando Zabulono. Ta on asanas thai marănas pehkă prasaimos lendar.
11 Ta varesar manuši andoa Ašer, andoa Manase thai andoa Zabulon, dinepe telal thai avile ando Ierusalimo.
12 Ando Iuda, sakadea, o vast le Devllehko kărdea buti thai dea le iekh illo kaste kărăle te pherăn o mothodimos le thagarehko thai le šeălebarăngă, pala o divano le Raiehko.
13 Khă poporo ando baro dindimos tidea pe ando Ierusalimo te prăznuil o desobaro le pogačengo ando šon o duito: sas khă tidimos but baro.
14 Uštiline, thai dureardine le altarea pe save jertfinas pe ando Ierusalimo thai pe sa kukola kai anenas pe tămîia, thai šude le ando nanilaš o Cherdono.
15 Jertfisarde pala kodea e Patradi ando des o dešuštarto le šonehko o duito. Le raša thai le Leviçea, pherde lajav, sfinçosai le, thai andine phabarimata dă sa ando Khăr le Raiehko.
16 On bešenas ando than lengo jeanglindo, pala e Kris le Moisasti, o manuši le Devllehko, thai le raša pitearănas o rat, kai lenas les andoa vast le Leviçăngo.
17 Anda kă ando tidimos sas but jene, kai či sfinçosaile sas, le Leviça dineonšuri le jertfe la Patradeakă anda sa kola kai nas uje, kaste thon le ăl Raiehkă.
18 Kă ăkh bari rig andoa poporo, but andoa Efraimo, Mansae, Isaxar thai Zabulono či ujeardesas pe, thai xale e Patradi, na pala kola le ramome. Ta o Ezechia rudisai'lo anda lende, phendindoi: „O Rai, kai sî lašo, te iert le saoŕăn
19 kolen kai thodine pehko illo te roden le Raies, o Dell lengo daddengo, barem kă či kărdine o sfînto ujearimos!”
20 O Rai ašundea le Ezechias, thai iertisardea le poporos.
21 Kadeadar le šeave le Israelohkă, kai arakhadeonas pe ando Ierusalimo, prăznuisarde o desbaro le pogăčengo, efta des, bară bukurimasa. Thai, ande sako des, le Leviçea thai le raša lăudinas le Raies le instrumentença kai ašundeonas pe ande Lesti pativ.
22 O Ezechia dea duma sal illengă le Leviçăngă, kai sîkavenas khă baro prinjeandimos andoa kandimos le Raiehko. Efta des xaline juvindimata jertfime, andindoi jertfe naismahkă, thai lăudindoi le Raies, o Dell lengă daddengo.
23 Soa tidimos kambleas te mai prăznuil aver efta des. Thai prăznuisarde bukurimasa aver efta des.
24 Kă o Ezechia, o thagar le Iudahko, deasas le tidimahkă ăkh mia guruwiça thai efta mii bakrea, thai but raša sfinçosaile sas.
25 Thai bukurisa'lo soa tidimos le Iudahko, i le raša thai i le Leviçea, thai soa poporo avino andoa Israelo, thai le străinea avindoi andoa čem le Israelohko bešline ando Iuda
26 Sas khă bari veselia ando Ierusalimo. Poa čiro le Solomonohko, o šeau le Davidohko, o thagr le Israelohko, či mai sas ando Ierusalimo kadea vareso.
27 Le raša thai le Leviçea ušti'le thai dinedumadămišto le poporos. O mui lengo sas ašundino, thai o rudimos lengo arăslo ji andel čeruri, ji koa than o sfînto le Raiehko.