Dumnezeu îl mustră pe David
1 Domnul l-a trimis pe Natan la David. Acesta, ajungând la David, i-a zis:
‒ Într-o anume cetate trăiau doi oameni; unul era bogat, iar celălalt era sărac. 2 Cel bogat avea un mare număr de oi și vite. 3 Cel sărac însă nu avea altceva decât o mielușea pe care o cumpărase. Avea grijă de ea, iar aceasta creștea împreună cu el și cu copiii săi. Mânca din aceeași bucată de pâine cu el, bea din paharul lui și dormea la pieptul său; îi era ca o fată. 4 La omul bogat a venit un călător, dar el nu s-a îndurat să ia din oile sau din vitele lui pentru a-i pregăti să mănânce. În schimb, a luat mielușeaua omului sărac și i-a pregătit-o celui care venise la el.
5 David s-a mâniat foarte tare pe omul acela și i-a zis lui Natan:
‒ Viu este Domnul că omul care a făcut acest lucru merită să fie pedepsit cu moartea! 6 Să dea înapoi patru mielușele, pentru că a comis fapta aceasta și pentru că nu a arătat milă.
7 Atunci Natan i-a zis:
‒ Tu ești omul acela! Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te-am uns rege peste Israel și te-am scăpat din mâna lui Saul. 8 Ți-am dat Casa stăpânului tău și ți-am pus în brațe soțiile stăpânului tău. Ți-am dat Casa lui Israel și a lui Iuda. Și dacă ar fi fost prea puțin, aș mai fi adăugat și altele. 9 De ce ai disprețuit Cuvântul Domnului și ai făcut ceea ce El consideră că este rău? L-ai ucis pe hititul Urie cu sabia, iar pe soția lui ai luat-o să-ți fie soție. L-ai ucis pe Urie cu sabia fiilor lui Amon. 10 Acum, sabia nu se va îndepărta din familia ta niciodată, pentru că M-ai disprețuit și ai luat-o pe soția hititului Urie să-ți fie ție soție“. 11 Așa vorbește Domnul: „Iată, voi ridica nenorocirea asupra ta din propria ta familie. Îți voi lua soțiile înaintea ochilor tăi și le voi da altuia, iar el se va culca cu ele la lumina zilei. 12 Tu ai lucrat în secret, însă Eu voi împlini acest cuvânt la lumina zilei, înaintea întregului Israel“.
13 David i-a zis lui Natan:
‒ Am păcătuit împotriva Domnului.
Natan i-a răspuns:
‒ Domnul ți-a iertat păcatul, și nu vei muri. 14 Totuși, pentru că prin fapta aceasta ai făcut ca dușmanii Domnului să-L disprețuiască, copilul care ți s-a născut va muri.
Copilul născut de Batșeba moare
15 Natan a plecat acasă, iar Domnul a lovit copilul pe care soția lui Urie i-l născuse lui David și acesta s-a îmbolnăvit grav. 16 David s-a rugat lui Dumnezeu pentru copil și a postit. Apoi a intrat în palat și a stat culcat la pământ toată noaptea. 17 Bătrânii palatului său au stat alături de el, insistând să se ridice de la pământ, dar el n-a vrut și nici n-a mâncat cu ei.
18 În ziua a șaptea, copilul a murit. Slujitorii lui David s-au temut însă să-i spună lucrul acesta pentru că își ziceau: „Iată, pe când copilul era încă viu, i-am vorbit lui David, dar el n-a ascultat de glasul nostru. Cum să-i spunem acum că a murit copilul? Și-ar face mai mult rău“. 19 David a văzut că slujitorii săi șopteau între ei și a înțeles că a murit copilul.
El i-a întrebat pe slujitorii săi:
‒ A murit copilul?
Ei au zis:
‒ A murit.
20 Atunci David s-a ridicat de la pământ, s-a spălat, s-a uns și și-a schimbat hainele. Apoi a intrat în Casa Domnului și s-a închinat. După aceea, întorcându-se acasă, a cerut să i se dea de mâncare și a mâncat.
21 Slujitorii săi l-au întrebat:
‒ Ce înseamnă ceea ce faci tu? Când trăia copilul posteai și plângeai, iar acum, când copilul a murit, te ridici de la pământ și mănânci?
22 El a zis:
‒ Când copilul era încă viu, posteam și plângeam pentru că îmi ziceam: „Cine știe, poate Domnul va arăta bunăvoință față de mine și copilul va trăi“. 23 Dar acum, că a murit, de ce să mai postesc? Aș putea oare să-l aduc înapoi? Eu voi merge la el, dar el nu se va mai întoarce la mine.
24 David a consolat-o pe soția sa Batșeba. A intrat la ea, iar ea a născut un fiu căruia i-au pus numele Solomon. Domnul îl iubea 25 și, de aceea, El a trimis un mesaj prin profetul Natan să-i pună numele Iedidia, de dragul Domnului.
Amoniții, subjugați de David
(1 Cron. 20:1-3)26 Ioab a luptat împotriva Rabei fiilor lui Amon și a capturat cetatea regală. 27 Apoi Ioab a trimis mesageri la David, zicând: „Am luptat împotriva Rabei; de asemenea, am capturat cetatea apelor. 28 Acum, strânge restul poporului, așază tabăra împotriva cetății și cucerește-o, ca să n-o cuceresc eu și să primească numele meu“.
29 David a mobilizat tot poporul, s-a îndreptat către Raba, a luptat împotriva ei și a cucerit-o. 30 A luat de pe capul regelui lor coroana care cântărea un talant de aur și care era împodobită cu pietre prețioase. Ea a fost pusă pe capul lui David. Prada luată din cetate era foarte multă. 31 El a scos afară poporul care era în ea, i-a pus să muncească cu fierăstraie, cu grape de fier și cu securi de fier și i-a trimis la cuptoarele de cărămizi. Așa a făcut tuturor cetăților fiilor lui Amon. Apoi David s-a întors la Ierusalim împreună cu întregul popor.
O Dell xolleaol po Davido andoa Natano.
1 O Rai tradea le Natanos koa Davido. Thai o Natan avilo leste thai phendea lehkă: „Andekh četatea sas dui manuši, iekh bravalo thai aver čioŕo.
2 O bravalo sas les but bakrea thai but guruw.
3 O čioŕo nas les khanči dăsar khă bakrišoŕî, kai tindeasas la; delas la te xal, thai barearălas la o andekhthan pehkă šeavença; oi xalas anda kodoa kotor le manŕăsa lesa, pelas anda kodoa taxtai lesa, sovelas ka lehko kolin, thai dikhălas pe late sar ka pesti šei.
4 Avilo khă phiritorii koa manuši kodoa o bravalo. Thai o bravalo či lea te šinel anda pehkă bakrea or anda pehkă guruw, kaste tiravel khă xabe le phiritorehkă kai avilosas leste; ta lea e bakri le čioŕăsti, thai tiradeala andoa manuši kai avilosas leste.”
5 O Davido astardi'lo zurales xolleatar andoa manuši kodoa, thai phendea le Natanohkă: „Juvindo sî o Rai kă o manuši kai kărdea e buti kadea sî vreniko mullimahko.
6 Thai te del parpale štar bakrišoră, anda kă kărdea e buti kadea, thai nas les mila.”
7 Thai o Natano phendea le Davidohkă: „Tu san o manuši kadoa!” Kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me makhlem tu thagar poa Israelo, thai skăpisardem tu andoa vast le Saulohko;
8 kărdem tu stăpîno poa khăr te stăpînohko, thodem ka teo bărkh le romnea te stăpînohkă, thai dem tu o khăr le Israelohko thai le Iudahko. Thai te avino xançî kaditi, sahkă mai thoau.
9 Anda soste deanrigate tu o divano le Raiehko, kărindoi so sî nasul angla Leste? Maladean la sabiasa le Urias, o Xetito, lean dă romni lehka romnea thai les mudardean les la sabiasa le ševengo le Amonohkărăngo.
10 Akana čiăkhdata či dureola e sabia anda teo khăr, anda kă dean Ma rigate, thai anda kă lean dă romni la romnea le Uriasti, o Xetito.
11 Kadea del duma o Rai. „Dikta anda teo khăr vazdaua o čioŕîmos pa tute, thai laua tala te iakha, te romnean thai daua le avrăhkă kai sovela lença angloa mui le khamehko kadalehko.
12 Kă kărdean buti čioreal; ta Me kăraua e buti kadea angla soa Israelo tha angloa mui le khamehko.”
13 O Davido phendea le Natanohkă: „Bezexardeam angloa Rai!” Thai o Natan phendea le Davidohkă: „O Rai iertil ti bezex, či merăsa.
14 Ta, anda kă kărdean le dušmaien le Raiehkă te prasan Les, kărdindoi e buti kadea, o šeau kai kărdi'lo tukă, merălla.”
O mullimos le šaoŕăhko. O Solomono.
15 O Natan gălotar khără. O rai maladea le šeaoŕăs kai kărdeasas les le Davidohkă e romni le Uriasti, thai sas paharăs nasfalo.
16 O Davido rudisai'lo le Devllehkă anda o šeaoŕo, thai postisardea; thai kana avilo khără, soŕo reat bešlo suto pe phuw.
17 Le phură le khărăhkă rudisai'le lestar te uštel katai phuw; ta či kamblea, thai či xalea khanči lença.
18 Ando eftato des, o šeaoŕo mullo. Le kanditorea le Davidohkă daraile te phenen lehkă kă mullo o šeaoŕo. Kă phenenas: „Kana o šeaoŕo trailas înkă, deam lehkă duma, thai či ašundea me: sar te zumavas te phenas lehkă: „Mullo o šeaoŕo?” Sî te tristol pe i mai but.”
19 O Davido šutea sama kă le kanditorea den duma lokăs maškar lende, thai ateardea kă mullosas o šeaoŕo. O phendea pehkă kanditorengă: „Mullo o šeaoŕo?” Thai on dine les anglal: „Mullo.”
20 Atunči o Davido ušti'lo katai phuw. Xaladea pe, makhlea pe, thai paruglea pehkă çoale; pala kodea gălo ando khăr le Raiehko, thai rudisai'lo. Amboldindoi pe khără, manglea te del pe lehkă te xal, thai xalea.
21 Le kanditorea lehkă phendine lehkă: „So sî kodea kai kărăs? Kana trailas o šaoŕo postisas, thai rovesas; thai akana, kana mullo o šaoŕo, uštes thai xas!”
22 O deas anglal: „Kana trailas o šaoŕo, postiuas thai rovauas, kă phenauas: „Kon jeanel kana či avela Les mila le Raies mandar thai te na traila o šaoŕo?”
23 Akana, kana mullo, anda soste te mai posti? Dašti te mai amboldau les ande čivava? Me jeaua leste, ta o či mai amboldela pe mande.”
24 O David răzgăisardea pehka romnea e Bat-Šeba, thai šutea pe late thai suto lasa. Oi kărdea lehkă khă šeau, kai thodea lehkă anau Solomono, thai sao sas kamblino le Raiestar.
25 O dea les andel vast le proorokohkă le Natanohkă, thai o Natan thodea lehkă o anau Iedidia (O Kamblino le Raiehko), anda o Rai.
O limos la Rabako thai o mekhlimostelal le Amoniçăngo.
26 O Ioab, kai delasroata e Raba le šeavendi le Amonosti, thodea o vast pe četatea e thagarni,
27 thai tradea solea koa Davido te phenen lehkă: „Leam te maras ame pai Raba, thai thodeam stăpînimos pe četatea le paiendi;
28 tide akana e kolaver rig le poporosti, uli pai četatea, thai lela, kaste na lau la me thai te avel pa mande e patiu.”
29 O Davido tidea soa poporo, thai gălo pai četatea e Raba; mardea la thai lea la.
30 Lea e kununa poa šero lakă thagarosti, kai tolas khă talanto sumnakuno thai sas pherdi baŕ kuči. Thodine la po šero le Davidohko, kai lea kă but baro limos andai četatea.
31 Ankladea le manušen, thai nakhadea le andal ferestrăuri, andal grape sastrehkă thai tovera sastrehkă, thai thodea le andel bouri le kărămizăngă; kadea kărdea sa le četăçăngă le šeavengă le Amonohkă. O Davido amboldi'lo ando Ierusalimo sa le poporosa.