1 Războiul dintre Casa lui Saul și Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.
2 Fiii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii:Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;
3 Chileab, al doilea, fiul lui Abigail, fosta soție a lui Nabal, carmelitul;
Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fata lui Talmai, regele Gheșurului;
4 Adonia, al patrulea, fiul Haghitei;
Șefatia, al cincilea, fiul lui Abital;
5 Itream, al șaselea, al lui Egla, soția lui David.
Aceștia i s-au născut lui David în Hebron.
Abner, de partea lui David
6 În timpul războiului dintre Casa lui Saul și Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul. 7 Saul avea o țiitoare pe nume Rițpa, fata lui Aia.
Iș-Boșet i-a zis lui Abner:
‒ De ce te-ai culcat cu țiitoarea tatălui meu?
8 Abner s-a mâniat foarte tare din cauza cuvintelor lui Iș-Boșet și i-a zis:
‒ Oare cap de câine sunt eu? Sunt eu oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioșie față de Casa tatălui tău, Saul, a fraților și a prietenilor lui și nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găsești astăzi vinovat din cauza acestei femei? 9 Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea față de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce i-a promis Domnul prin jurământ, 10 și anume că va lua domnia de la Casa lui Saul și va ridica tronul lui David peste Israel și peste Iuda, de la Dan până la Beer-Șeba.
11 Iș-Boșet n-a îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el. 12 Abner a trimis mesageri la David, din partea lui, zicând: „A cui este țara?“. Apoi a zis: „Încheie un legământ cu mine, iar eu te voi susține să întorci la tine tot Israelul!“. 13 David i-a răspuns: „Bine, voi încheia legământ cu tine, însă îți cer un singur lucru: nu-mi vei mai vedea fața dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fata lui Saul, atunci când vii să mă vezi“. 14 David a trimis mesageri la Iș-Boșet, fiul lui Saul, zicând: „Dă-mi-o pe soția mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru prețul celor o sută de prepuțuri de-ale filistenilor“.
15 Iș-Boșet a trimis după ea, și aceasta a fost luată de la soțul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiș. 16 Soțul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“. Și el s-a întors acasă.
17 Apoi Abner a vorbit cu bătrânii lui Israel, zicând: „Chiar și în trecut ați încercat să-l aveți ca rege pe David. 18 Acum, faceți întocmai, căci Domnul i-a vorbit lui David, zicând: «Prin mâna slujitorului Meu David Îmi voi salva poporul Israel din mâna filistenilor și a tuturor dușmanilor săi»“.
19 Abner a vorbit și cu cei din Beniamin. După aceea, Abner s-a dus la Hebron ca să-i spună și lui David tot ceea ce Israel și întreaga Casă a lui Beniamin acceptase că este bine. 20 A sosit la David, la Hebron, însoțit de douăzeci de bărbați. David a dat un ospăț în cinstea lui Abner și a oamenilor care erau cu el. 21 Abner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec și să adun tot Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine și, astfel, să domnești peste tot ce dorește sufletul tău“.
David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace.
Abner, asasinat de Ioab
22 Chiar atunci slujitorii lui David și Ioab s-au întors de la un raid și au adus cu ei o mare pradă. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse drumul, iar el plecase în pace. 23 Când Ioab și toată armata care era cu el au ajuns, l-au înștiințat pe Ioab, zicând: „Abner, fiul lui Ner, a venit la rege, iar acesta i-a dat drumul, și el a plecat în pace“. 24 Ioab a venit la rege și i-a zis: „Ce-ai făcut? Iată, Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce? 25 Îl cunoști bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit să te înșele, să-ți cunoască mișcările și să știe tot ce faci“.
26 După ce a ieșit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, iar aceștia l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu știa nimic. 27 Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca și cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac și a murit. 28 Când a aflat David ce s-a întâmplat, a zis: „Eu și regatul meu suntem nevinovați înaintea Domnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner. 29 Fie ca vina acestei morți să cadă asupra lui Ioab și asupra familiei tatălui său! Fie ca în familia lui Ioab să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere sau o infecție, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă lovit de sabie și cineva care să ducă lipsă de pâine“. 30 (Ioab împreună cu fratele său Abișai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)
31 David i-a zis lui Ioab și întregului popor care era cu el: „Sfâșiați-vă hainele, înfășurați-vă mijlocul cu o pânză de sac și mergeți jelind înaintea lui Abner“. Regele David mergea în urma sicriului. 32 L-au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele și-a ridicat glasul și a plâns la mormântul lui Abner și tot poporul a plâns. 33 Regele a cântat această cântare de jale:
Să moară Abner cum moare un nebun?
34 N-aveai nici mâinile legate,
nici picioarele puse în lanțuri.
Ai căzut ca unul răpus de mișei.
Și tot poporul a plâns din nou după Abner. 35 Tot poporul s-a apropiat de David ca să-l determine să mănânce cât mai era încă ziuă, însă David a jurat, zicând: „Dumnezeu să Se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui“.
36 Tot poporul a văzut aceasta și a apreciat hotărârea regelui . De altfel, tot ce a făcut regele a fost apreciat de întregul popor. 37 Astfel, în acea zi, tot poporul și tot Israelul au știut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner. 38 Apoi regele le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă dați seama că un prinț și un mare om a căzut astăzi în Israel? 39 Și astăzi, deși sunt uns ca rege, sunt slab, iar acești bărbați, fiii Țeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“.
E zor le Davidosti bareol; e familia lesti.
1 O mardimos nikărdea but maškar o khăr le Saulohko thai le Davidohko. O Davido sas sa mai zuralo, thai o khăr le Saulohko jealas parpale.
2 Le Davidohkă kărdi'le lehkă šeave ando Xebrono. Lehko anglal kărdo sas o Amnono, anda e Axinoama andoa Izreelo;
3 o duito, o Chileab, andai Abigail andoa Karmelo, e romni le Nabalosti; o trito, o Absalomo, o šeau la Maacheiako, e šei le Talamaiesti, o thagar le Ghešurohko;
4 o štarto o Adonia, o šeau la Xagiteiako; o pajto, o Šefatia, o šeau la Abilaleiako;
5 thai o šou, o Itreamo, andai Egla, e romni le Davidosti. Kadala kărdi le ăl Davidohkă ando Xebrono.
O Abnero anda o Davido.
6 Ando čiro le mardimahko maškar o khăr le Saulohko thai o khăr le Davidohko, o Abner nikărdea zuralimasa koa khăr le Saulohko.
7 Ta o Saulo sas les khă phiramnitoarea, dinianau Riçpa, e šei le Aiiasti. Thai o Iš-Bošeto phendea le Abnerohkă: „Anda soste šutean tu kai phiramnitoarea mîŕă daddesti?”
8 O Abner xoleai'lo but zurales anda le divanuri le Iš-Bošetohkă, thai dea anglal:
„Ta šero juklehko sîm me, thai nikrau le Iudasa? Me dau ades laxšimos angloa khăr te daddehko le Saulohko, angla sal phral thai le amal lehkă, či dem tu andel vast le Davidohkă, thai ades šos mangă doši anda khă bezex kărdi la juwleasa kadalasa?
9 O Delkl te došarăl sa le zuralimasa le Abneros, te na kăraua sar solaxadea o Rai le Davidohkă,
10 kana phendea lehkă kă o thagarimos avela lino kata o khăr le Saulohko, thai kă o skamin le raimahko le Davidohko avela vazdino pa soa Israelo thai pa soa Iuda, kata o Dano ji ando Beer-Šeba.”
11 Iš-Bošet či mai lea zor te deles anglal khă orba le Abneros, anda kă daralas lestar.
12 O Abner tradea solea koa Davido, te phenen lehkă anda lesti rig: „Kahko sî o čem? Kăr phanglimos mança, thai o vast muŕo kandela tu te amboldes tute soa Israelo.”
13 O dea les anglal: „Mišto! Kăraua phanglimos tusa, ta mangau tukă khă buti: te na dikhăs muŕo mui numa te anesa mangă mai anglal la Mikala, e šei le Saulosti kana avesa mande.”
14 Thai o David tradea solea koa Iš-Bošet, o šeau le Saulohko, te phenen lehkă: „De ma mîŕa romnea la Mikala, saveasa tomnisailem anda khă šell preapuçurea katal Filistenea.”
15 O Iš-Bošeto tradea te len la kata lako rom o Paltielo, o šeau le Laišohko.
16 Thai lako rom gălo pala late roindoi ji ando Baxurimo. Atunčeara o Abner, phendea lehkă: „Jeatar! Thai ambolde tu!” Thai o amboldi'lo.
17 O Abner bešlo dă divan le phurănça le Israelohkă, thai phendea lengă: „Akana nabut tume kamenas te avel tume thagar le Davidos;
18 thon les akana, kă o Rai phendea pa leste: „Anda muŕo robo o Davido skăpiua Mîŕă poporos le Israelos andoa vast sea lehkă dušmaiengo.”
19 O Abner dea duma i le Beneaminohkă, thai gălo te phenel ando ašundimos le Davidohko ando Xebrono so mothodeasas o Israelo thai soa khăr le Benaminohko.
20 Arăslo koa Davido ando Xebrono, avindoi lesa biši manuši; thai o Davido dea khă bari skafidi ande pativ le Abnerosti thai kolença kai sas lesa.
21 O Abner phendea le Davidohkă: „Ušteaua, thai jeaua te tidau soa Israelo ka o rai muŕo o thagar, kaste kărăn phanglimos tusa, thai te rais ande sa pala tiro kamblimos.” O Davido dea drom le Abneros, kai teleardea pačeasa.
O Abnero sî mudardo le Ioabastar.
22 O Ioab thai le manuši le Davidohkă amboldilesas kata o phirimos khă kîrdohko, thai andine lença khă baro limos. O Abner manas koa Davido ando Xebrono, kă o Davido deasas les drom, thai teleardeasas pačeasa.
23 Kana avilo o Ioabo sa pehka čeatasa, phendea pe lehkă: „O Abner, o šeau le Nerohko, avilo koa thagar, kai dea les drom, thai gălotar pačeasa.”
24 O Ioab gălo koa thagar, thai phendea: „So kărdean? O Abner avilo tute; anda soste dean les drom thai meklean les te jealtar?
25 Tu prinjeanes le Abneros, o šeau le Nerohko! Avilo te athavel tu, kaste dikhăl te phirimata, thai te jeanel so kărăs.”
26 Thai o Ioab, pala so teleardea kata o Davido, tradea pel phirimata le Aberohkă varesar solea kai andine les parpale katai xaing bi paiesti e Sira: o Davido či jeanelas khanči.
27 Kana amoldi'lo o Abner ando Xebrono, o Ioab çîrdea les mai rigate andoa maškar le udarăhko, kaste del lehkă duma mai čioreal, thai maladea les oče ando păŕ, thai mudardea les, kaste amboldel o mullimos pehkă phralehko le Asaelohko.
O roimos le Davidohko anda o Abnero.
28 O Davido ašundea pala kodea, thai phendea: „Bidošako sîm me thai muŕo thagarimos pe večia, angloa Rai, anda o rat le Abnerohko, o šeau le Nerohko.
29 O rat kadoa te perăl poa šero le Ioabohko thai pa soa khăr lehkă daddehko! Orkana te avel ando khăr le Ioabohko varekon, azbado khă thavdimastar sămînçako or leprako, or sao te phirăl pe boata, or te perăl mudardo sabiatar, or te nigrăl lipsa manŕăstar!”
30 Kadeadar o Ioab thai lehko phral o Abišai, mudarde le Abneros, anda kă mudardea sas lengă phrales le Asaelos ando mardimos anda o Gabaono.
31 O Davido phendea le Ioabohkă thai sa le poporohkă kai sas lesa: „Šinen tumară çoale, thai phanden tume gonença, thai roven angloa Abner! Thai o thagar o Davido jealas pala o trono.
32 Praxosarde le Abneros ando Xebrono. O thagar vazdea o mui, thai ruia koa mormînto le Abnerohko, thai soa poporo rovelas.
33 O thagar kărdea kadea dilli jealeati andoa Abnero, thai phendea:
„Te merăll o Abner sar merăll khă čior?
34 Nas les či le vast phangle,
Či le pînŕă thodine andel lançuri
Pelean sar perăl varekon angla kola ăl jungale!”
Thai soa poporo ruia i mai but pala o Abnero.
35 Soa poporo paši'lo le Davidostar kaste kărăles te xal vareso, sode sas înkă des; ta o Davido solaxadea phendindoi: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, te zumaua manŕo or aver vareso anglal le perimahko le khamehko!”
36 Kadea buti sas prinjeandi thai čeaili sal poporostar, sa arkhle kă sas mišto so kărdea o thagar.
37 Soa poporo thai soa Israelo atearde ando des kodoa kă o Abnero, o šeau le Nerohko, nas mudardo anda o mothoimos le thagarehko.
38 O thagar phendea pehkă kanditorengă: „Či jeanen kă ăkh barošero, khă manuši baro, pelo ades ando Israelo?
39 Me sîm înkă šuko, barem kă lem o makhlimos o thagarinehko; thai le manuši kadala, le šeave la Çeuriakă, sî but zurale anda mande. O Rai te potinel pala lehko jungalimos kolehkă kai kărdea o nasul!”