Convertirea lui Saul
1 Între timp, Saul, care încă era o amenințare pentru ucenicii Domnului și-i punea în pericol de moarte, s-a dus la marele preot 2 și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, astfel încât, dacă i-ar găsi pe unii care sunt adepți ai Căii, atât bărbați, cât și femei, să-i aducă legați la Ierusalim. 3 În timp ce era pe drum și se apropia de Damasc, a strălucit deodată împrejurul lui o lumină din cer.
4 El a căzut la pământ și a auzit un glas care-i zicea:
‒ Saul, Saul, de ce Mă persecuți?
5 El a întrebat:
‒ Cine ești, Doamne?
Isus i-a răspuns:
‒ Eu sunt Isus, Cel pe Care tu Îl persecuți! Îți este greu să lovești cu călcâiul în pinteni!
6 Tremurând și plin de frică, a întrebat:
‒ Doamne, ce vrei să fac?
Domnul i-a zis:
‒ Ridică-te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci!
7 Bărbații care-l însoțeau în călătorie s-au oprit amuțiți; auzeau într-adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s-a ridicat de la pământ și, cu toate că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. Prin urmare, l-au luat de mână și l-au dus în Damasc. 9 Timp de trei zile n-a văzut, n-a mâncat și nici n-a băut nimic.
10 În Damasc era un ucenic pe nume Ananias.
Domnul i-a vorbit într-o vedenie:
‒ Ananias!
El a răspuns:
‒ Iată-mă, Doamne!
11 Domnul i-a zis:
‒ Scoală-te, du-te pe strada numită „Dreaptă“ și caută în casa lui Iuda un om din Tars, pe nume Saul. Căci iată, chiar acum el se roagă 12 și a văzut într-o vedenie un om pe nume Ananias, intrând și punându-și mâinile peste el ca să poată vedea din nou.
13 Ananias a răspuns:
‒ Doamne, am auzit de la mulți despre toate relele pe care le-a făcut omul acesta sfinților Tăi în Ierusalim. 14 Chiar și aici are autoritate din partea conducătorilor preoților să-i lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău!
15 Dar Domnul i-a zis:
‒ Du-te, pentru că el este un vas al Meu pe care l-am ales ca să ducă Numele Meu atât înaintea neevreilor și a regilor, cât și înaintea fiilor lui Israel. 16 Căci Eu îi voi arăta cât trebuie să sufere de dragul Numelui Meu.
17 Ananias a plecat, a intrat în casa unde era Saul și, punându-și mâinile peste el, a zis: „Frate Saul, m-a trimis Domnul – Isus, Cel Care ți S-a arătat pe drumul pe care veneai – ca să poți vedea din nou și să fii umplut de Duhul Sfânt“. 18 Imediat, de pe ochii lui au căzut un fel de solzi, și i-a revenit vederea. Apoi s-a ridicat, a fost botezat 19 și, după ce a mâncat ceva, i-au revenit puterile.
Saul, în Damasc și în Ierusalim
Saul a rămas câteva zile cu ucenicii în Damasc 20 și imediat a început să-L proclame pe Isus în sinagogi, spunând că este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toți cei ce-l auzeau se minunau și ziceau: „Nu este el acela care-i distrugea în Ierusalim pe cei ce chemau Numele acesta? Și n-a venit el aici ca să-i ducă legați la conducătorii preoților?“. 22 Dar Saul se întărea tot mai mult și le provoca nedumerire iudeilor care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Cristosul.
23 După mai multe zile, iudeii au conspirat să-l omoare, 24 însă Saul a aflat despre conspirația lor. Zi și noapte ei supravegheau porțile, ca să-l omoare. 25 Dar într-o noapte, ucenicii l-au luat și l-au coborât prin zid, dându-l jos într-un coș.
26 Când a ajuns în Ierusalim, a încercat să li se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, pentru că nu credeau că este un ucenic. 27 Atunci Barnabas l-a luat și l-a dus la apostoli. Le-a istorisit cum, pe drum, Saul Îl văzuse pe Domnul, și El îi vorbise, și cum, în Damasc, vorbise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 Astfel, începând de atunci , Saul venea și se ducea împreună cu ei în Ierusalim, vorbind cu îndrăzneală în Numele Domnului. 29 De asemenea, vorbea și purta dispute cu iudeii eleniști, dar ei încercau să-l omoare. 30 Când au aflat frații lucrul acesta, l-au dus în Cezareea și l-au trimis la Tars.
31 Astfel, Biserica era răspândită prin toată Iudeea, Galileea și Samaria, se bucura de pace și era consolidată sufletește; ea trăia în frică de Domnul și se înmulțea prin încurajarea Duhului Sfânt.
Enea și Tabita, vindecați de Petru
32 În timp ce călătorea prin toate regiunile , Petru s-a dus și la sfinții care locuiau în Lida. 33 Acolo a găsit un om pe nume Enea, care de opt ani zăcea în pat, pentru că era paralizat. 34 Petru i-a zis: „Enea, Isus Cristos te vindecă! Ridică-te și strânge-ți patul!“. Și el s-a ridicat imediat. 35 Toți locuitorii din Lida și din Șaron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
36 În Iafo era o ucenică pe nume Tabita, care tradus înseamnă „Gazelă“ . Viața ei era plină de fapte bune și de milosteniile pe care le făcea. 37 În vremea aceea, ea s-a îmbolnăvit și a murit. Au spălat-o și au pus-o în camera de sus. 38 Lida este aproape de Iafo. Prin urmare, când ucenicii au auzit că Petru este în Lida, au trimis doi bărbați să-l roage: „Nu întârzia să vii până la noi!“.
39 Petru s-a ridicat și a plecat împreună cu ei. Când a ajuns, l-au condus în camera de sus. Toate văduvele au stat lângă el, plângând și arătându-i cămășile și hainele pe care le făcea Tabita pe când era cu ele. 40 Petru i-a scos afară pe toți, s-a pus în genunchi și s-a rugat. Apoi s-a întors spre trup și a zis: „Tabita, scoală-te!“. Ea a deschis ochii și, când l-a văzut pe Petru, s-a ridicat. 41 El i-a dat mâna și a ridicat-o; apoi i-a chemat pe sfinți și pe văduve și le-a înfățișat-o vie. 42 Acest fapt a devenit cunoscut prin toată cetatea Iafo și mulți au crezut în Domnul. 43 Petru a rămas mai multe zile în Iafo, la un anume Simon, un tăbăcar.
O amboldimos le Saulohko.
1 Ta o Saulo phurdelas daraimos thai mudarimos anda le jene le Raiehkă. Gălo koa baro rašai,
2 thai manglea lehkă lilla karing le khăngărea andoa Damasko, kă, te arakhăla unen phiridindoi po Drom le pateaimahko, kaditi murši sode i juwlea, te anel le phangle ando Ierusalimo.
3 Po drom, kana paši'lo le Damaskostar, andakh data străfeaili khă duda andoa čerii karing leste.
4 O pelo pe phuw, thai ašundea khă mui, kai phenelas lehkă: „Saule, Saule, anda soste, kăsnis Ma?”
5 „Kon san Tu, Raia?” dea anglal o. Thai o Rai phendea: „Me sîm o Isus, kai tu kăsnis Les. „Sahkă avel tukă pharo te ušteaves parpale le pînŕăsa andekh pusaimos.”
6 Raia, so kames te kărau?” Ušti,” phendea lehkă o Rai, „šu tu ande četatea, thai phenape tukă so trăbul te kărăs.”
7 Le manuši kai sas ašile baŕune; ašunenas čeačimasa o mui, ta či dikhănas khanikas.
8 O Saulo ušti'lo pai phuw; thai barem kă lehkă iakha sas pîtărde, či dikhălas khanči. Line les vastendar, thai nigărde les ando Damasko.
9 Trin des či dikhlea, thai či xalea, čina či pilea khanči.
10 Ando Damasko sas khă jeno kai bušolas Anania. O Rai phendea lehkă andekh sîkaimos: „Anania!” „Dikta ma Raia,” dea anglal o.
11 Thai o Rai phendea lehkă: „Ušti, thai jea pe uliça kai bušol „Čeači”, thai rode ando khăr le Iudahko iekhăs phendino Saulo, khă manuši andoa Tars. Kă dikta, o rudil pe;
12 thai dikhlea ando sîkaimos khă manušes, bušlino Anania, avindoi leste, thai thodindoi pehkă vast pa leste, kaste pîtărdeon pale lehkă iakha.”
13 „Raia”, dea anglal o Anania, „ašundem butendar pa sa le jungalimata, kai kărdea le o manuši kadoa Te sfinçăngă ando Ierusalimo;
14 ba i koče sî les zora andai rig le rašandi le mai ašundengă, kaste phandel saoŕăn kai akharăn Teo Anau.
15 Ta o Rai phendea lehkă: „Jea, kă o sî khă vaso, saves alosardem les, kaste nigărăl Muŕo Anau angla le neamuri, angla le thagara, thai angla le šeave le Israelohkă;
16 thai sîkavaua lehkă sa so trăbul te răbdil anda Muŕo Anau.”
17 O Anania telerdea; thai, pala so šutea pe ando khăr, thodea le vast poa Saulo, thai phendea: „Phrala Saule, o Rai o Isus, kai sîkadi'lo tukă po drom kai avesas, tradea ma kaste dikhăn te iakha, thai te pherdeos Sfîntone Duxostar.”
18 Orta ande çîra kodea, pele pa lehkă iakha varesar solzea; thai lehkă iakha dikhline pale. Pala kodea ušti'lo thai sas boldo.
19 Pala so xalea, astardea pale zor. O Saulo mai ašilo varesar des le jenença kai sas ando Damasko.
20 Thai andakhdata lea te del duma andel khăngărea kă o Isus sî o Šeau le Devllehko.
21 Saoŕă kai ašunenas les, ašenas mirime, thai phenenas: „Nai o kukoa kai kărălas nasul ando Ierusalimo, maškar kola kai akharănas o Anau kadoa? Thai či avilo o koče kaste nigrăl le phangle angla le raša le mai ašunde?”
22 Varesar o Saulo zureolas anda soste mai but, thai kărălas lajavehkă le Iudeien, kai bešenas ando Damasko, sîkadindoi kă o Isus sî o Kristoso.
Le Iudeia roden te mudarăn le Saulos.
23 Pala varesar čiro, le Iudeia dine pe duma te mudarăn les;
24 thai lengo dimosduma arăslo ašundo le Saulostar. Le udara sas arakhadine i desă thai i reate kaste na mudarăn les.
25 Ta ande khă reat, le jene line les thai dine les tele poa zîdo, dindoi les tele ande khă paporniça.
26 Kana arăsline ando Ierusalimo, o Saulo rodea te astardeol le jenendar; ta saoŕă daranas lestar, kă našti pateanas kă o sî jeno.
27 Atunčeara o Barnaba lea les pesa, nigărdea les kal apostolea, thai phendea lengă sar, po drom, o Saulo dikhleasas le Raies, kai dea lehkă duma, thai sar ando Damasko deasasduma zorasa ando Anau le Isusohko.
28 Dă atunčeara jealas thai avelas andekhthan lença ando Ierusalimo,
29 thai delasduma zorasa ando Anau le Raiehko. Delasduma thai pušelas pe i le Evreiença kai denas duma grečisko, ta on rodenas te mudarăn les.
30 Kana ašundine le phral la buteatar kadalatar, nigărde les ande Čezarea, thai trade les ando Tars.
O sastearimos le Eneiahko.
31 E khăngări bukurilas pe pačeasa ande sai Iudea, Galilea thai Samaria, zureaolas diieste, thai phirălas ande dar le Raiesti; thai, le kandimasa le Sfîntone Duxosti, buteolas.
32 Ta kana o Petro rodelas sa le sfinçăn, ulisto i ka kukola kai bešenas ande Lida.
33 Oče arakhlea khă manuši, o varesar Enea, kai pašleolas dă oxto bărši lang ando than.
34 „Enea”, phendea lehkă o Petro, „O Isus Kristoso sastearăl tu; ušti, thai lašar teo than.” Thai o Enea ušti'lo andakh data.
35 Sal manuši andai Lida thai anda e Sarona, dikhline les, thai amboldinisai le koa Rai.
O juvindimos la Tabitako.
36 Andel Iope, sas khă jeni kai bušolas Tabita, anau, kai ando paruglimos phenel pe Dorka. Oi kărălas khă butimos kărimatăngo laše thai but kandimata.
37 Ando čiro kodoa, nasfaili, thai mulli. Pala so naiardela, thodine la ande odaia opral.
38 Anda kă e Lida sî paše le Iopestar, le jene, kana ašundine kă o Petro sî oče, tradine dui manuši leste, te rudin les: Na de tu gândo te na aves ji amende.
39 O Petro ušti'lo, thai teleardea andekhthan lença. Kana arăslo, nigărde les ande odaia dă opral. Sa le phiwlea avile angla leste roindoi, thai sîkade lehkă le çoale thai le gada, kai kărălas le e Dorka, kana sas lença.
40 O Petro ankaladea sa la lumea avri, dea čeanga, thai rudisai'lo; pala kodea, amboldi'lo karing o stato, thai phendea: „Tabita, ušti!” Oi pîtărdea le iakha, thai, kana dikhlea le Petros, bešli ando šero le kokalengo.
41 O dea la o vast, thai vazdeala opră. Akhardea iekhatar le sfinçan thai le phiwlean, thai thodea lengăla anglal juvindi.
42 E minunea kadea sas prinjeandi ande sai četatea Iope, thai but pateaine ando Rai.
43 O Petro aši'lo but des ando Iope ka khă morčeari, bušlino Simono.