Moise binecuvântează cele douăsprezece seminții
1 Aceasta este binecuvântarea pe care Moise, omul lui Dumnezeu, a rostit-o pentru fiii lui Israel, înainte de moartea sa. 2 El a zis:
„Domnul a venit din Sinai
și a răsărit peste ei din Seir.
A strălucit din muntele Paran
și a venit din mijlocul zecilor de mii de sfinți.
O lege învăpăiată le-a dat cu dreapta Lui.
3 Da, El iubește popoarele!
Toți sfinții Tăi sunt în mâna Ta.
Ei s-au plecat la picioarele Tale
și au primit cuvintele Tale.
4 Moise ne-a dat Legea,
moștenirea adunării lui Iacov.
5 El era Împărat peste Ieșurun
când se adunau conducătorii poporului
împreună cu semințiile lui Israel.
6 Să trăiască Ruben și să nu moară,
iar bărbații lui să fie fără număr“.
7 Despre Iuda a zis:
„Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
și întoarce-l la poporul lui.
El își apără cauza cu propriile sale mâini.
Să-i fii un ajutor împotriva dușmanilor lui“.
8 Despre Levi a zis:
„Tumim și Urim au fost încredințate bărbatului credincios,
pe care l-ai pus la încercare la Masa
și l-ai certat la apele Meribei.
9 El a zis despre tatăl său și despre mama sa
«Nu i-am văzut!»,
pe frații lui nu i-a recunoscut,
iar de copiii lui n-a dorit să știe,
fiindcă a împlinit Cuvântul Tău
și a păzit legământul Tău.
10 El îl învață pe Iacov poruncile Tale
și pe Israel Legea Ta.
El pune tămâie înaintea Ta
și jertfe întregi pe altarul Tău.
11 Doamne, binecuvântează puterea lui
și primește lucrarea mâinilor lui.
Zdrobește coapsele celor ce se ridică împotriva lui
și cei ce-l urăsc să nu se mai ridice“.
12 Despre Beniamin a zis:
„Preaiubitul Domnului va locui în siguranță lângă El.
Domnul îl va proteja tot timpul,
și el se va odihni la pieptul Lui“.
13 Despre Iosif a zis:
„Pământul lui să fie binecuvântat de Domnul,
cu roua îmbelșugată a cerului
și cu apele adânci de jos,
14 cu cele mai bune roade ale soarelui
și cu cele mai bune recolte ale fiecărei luni,
15 cu înălțimile munților străvechi
și cu bunătățile dealurilor veșnice.
16 Cele mai bune daruri ale pământului,
belșugul lui și bunăvoința Celui Ce a locuit în rug
să vină peste capul lui Iosif,
pe creștetul capului său, a celui deosebit de frații săi.
17 El are grandoarea întâiului născut al taurului.
Coarnele lui sunt coarnele bivolului sălbatic.
Cu ele va împunge popoarele
până la capătul pământului.
Ele sunt zecile de mii ale lui Efraim
și miile lui Manase“.
18 Despre Zabulon a zis:
„Bucură-te, Zabulon, atunci când pleci,
și tu, Isahar, în corturile tale.
19 Ei vor chema popoarele pe munte
și acolo vor oferi jertfele dreptății,
căci vor sorbi bogăția mărilor
și comorile ascunse în nisip“.
20 Despre Gad a zis:
„Binecuvântat să fie cel ce extinde granițele lui Gad!
El se odihnește ca leul
și sfârtecă brațe și capete.
21 El și-a ales partea cea mai bună,
căci acolo era ascunsă partea legiuitorului.
El a venit cu căpeteniile poporului,
a împlinit dreptatea Domnului
și judecățile Lui cu privire la Israel“.
22 Despre Dan a zis:
„Dan este un pui de leu
care a sărit din Bașan“.
23 Despre Neftali a zis:
„Neftali este îndestulat cu bunăvoință
și este plin de binecuvântarea Domnului.
El va moșteni vestul și sudul“.
24 Despre Așer a zis:
„Cel mai binecuvântat dintre fii este Așer.
Să fie plăcut fraților lui
și să-și înmoaie picioarele în ulei.
25 Zăvoarele porților tale să fie de fier și de bronz,
iar puterea ta să țină cât zilele tale.
26 Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Ieșurun,
Care străbate călare cerurile ca să te ajute
și Care trece pe nori cu măreție.
27 Dumnezeul cel Veșnic este un adăpost,
iar sub tine sunt brațele Lui veșnice.
El îi va alunga pe dușmani dinaintea ta
și va zice: «Nimiciți-i!».
28 Israel va locui singur la adăpost.
Izvorul lui Iacov este în țara grânelor și a mustului,
unde cerul lasă să cadă roua.
29 Ferice de tine, Israel!
Cine este ca tine,
un popor eliberat de Domnul?
El este scutul și ajutorul tău
și sabia ta glorioasă.
Dușmanii tăi te vor linguși,
iar tu vei călca peste înălțimile lor“.
O dinodumadămišto phendino le Moisastar.
1 Dikta o dinodumadămišto savesa o Moise, o manuši le Devllehko, deadumadămišto le šeaven le Israelohkă, anglal te merăl.
2 O phendea:
„O Rai avilo andoa Sinai,
Thai lulludeardea pa lende andoa Seir,
Străfeailo anda o baŕobaro o Paran,
Thai ankăsto anda o maškar le dešengo le miiengă le sfinçăngă,
Avindoi Les ande rig e čeači e iag la krisati.
3 E, O kamel le popoare;
Sa le sfinçi sî ande Teo vast.
On bešline ka Te pînŕă,
Line le divanuri Tiră.
4 O Moise de ame e kris,
O mandimos le tidimahko le Iakovohko.
5 O sas thagar ando Israelo,
Kana tidenas pe le šerălebară le poporohkă
Thai le semençii le Israelohkă.
6 Te trail o Ruben thai te na merăl,
Thai le murši lehkă te aven but ando dindimos!”
7 Dikta so phendea poa Iuda:
„Ašun, Raia o mui le Iudahko,
Thai an les ka lehko poporo.
Zurale te aven lehkă vast,
Thai te aves lehkă ando kandimos anda lehkă dušmaia!
8 Poa Levi phendea:
„Tumim thai urim sas dine le muršehkă le sfîntonehkă,
Saves zumadean les ande Masa,
Thai savesa xalean Tu ka le paia Le Meriba.”
9 O Levi phendea pa pehko dadd thai pa pesti dei: „Či dikhlem le!”
Thai pa pehkă phral: „Či prinjeanau tume!”
Ta le šaoŕăndar či kamblea te mai jeanel.”
Kă on arakhăn o Divano Tiro,
Thai nikrăn o phanglimos Tusa;
10 On sîkaven le Iakovos Te mothodimata,
Thai le Israelos Ti kris;
On thon tămîia tala Te nur,
Thai phabarimos dă sa pe Tiro altari.
11 Dedumadămišto lesti zor, Raia!
Le e buti lehkă vastendi!
Phag le prašave lehkă dušmaiengă,
Thai le dušmaia lehkă te na mai ušten!”
12 Pa o Beniamin phendea:
„O sî o but kammblino le Raiehko,
O bešela garado paša Leste.
O Rai avela lesa orkana,
Thai xodinila maškar le dume Lehkă.”
13 Poa Iosif phendea:
„O čem lehko lela kata o Rai, sar
Sămno doinedumadămištimahko,
E mai laši pativ le čeresti, e iasflačeareati,
Le mai laše paia kai sî tele,
14 Kukola le mai laše roade le khamehkă,
Le mai laše roade sako šonehko,
15 Le mai laše rodurea andal baŕlebară le purane,
Kukola le mai laše roade pal pleaia le vešnikuri,
16 Kola le mai laše roade la phuweakă thai sa so sî pe late.
O lašimos Kukolehko kai sîkadi'lo ando rugo
Te avel poa šero le Iosifohko,
Po krešteto le šerăhko le raiehko lehkă phralengo!
17 Les sî les o šukarimos le anglal kărdinehko le taurohko;
Le šinga lehkă sî sar le šinga le kaleguruwehkă;
Lença pusavela sa le popoare,
Ji koa gor la phuweako:
On sî le dešea le miiengă le Efraimohkă,
On sî le mii le Manasoshkă.”
18 Poa Zabulon phendea:
„Bukurisao, Zabuloane, anda te prastaimata,
Thai tu, Isaxar, le çărendar tirăndar!
19 On akharăna le popoare po baŕobaro;
Oče, anena jertfe čeačimahkă,
Kă pena o bravallimos la mareako,
Thai le mandina garade ande tišai.”
20 Poa Gad phendea:
„Dinodumadămišto te avel kon buflearăl le Gados:
O Gad xodinil sar khă leo,
Thai xal le angale thai le šeră.
21 O alosardea e mai anglal rig le čemesti,
Kă oče bešel garado o mandimos le krisînitorehko;
O gălo le maibarănça le poporoskă,
Andea o pherdimos le čeačimahko le Raiekărăstar,
Thai le mothodimata Lehkă angloa Israelo.”
22 Pa o Dan phendea:
„O Dano sî khă puio leohko,
Kai šudel pe andoa Basano.”
23 Poa Naftali phendea:
„O Neftali, čeilo lašimastar,
Thai pherdo dinedumadămišto kata o Rai,
Lel ando stăpînimos e rig katar pherălokham thai katar avelodes!”
24 Poa Ašer phendea:
„Dinodumadămišto te avel o Ašer maškar le šeave le Israelohkă!
Čeailimasa te avel pehkă phralengă,
Thai te kovlearăl pehko punŕo ando zetino!
25 Le druguri tiră te aven sastrehkă thai xarkumakă,
Thai ti zor te nikrăl sode sî te des!”
26 Khonikh nai sar o Dell le Israelohko,
O nakhăl pal čeruri kaste avel te kandel tu,
Nakhăl barimasa pal norea.
27 O Dell o vešniko sî khă than garaimahko,
Thai tala leskă vast le vešničea sî khă than skăpimahko.
O našadea le dušmanos angla tute,
Thai phendea: „Xasar les.”
28 O Israelo sî bidarako ande lehko than,
E xaing le Iakovosti sî andekhrig
Ande khă čem pherdo div thai musto,
Thai o čeri lehko piteal iasfčeareati.
29 Baxtalimos tutar, Israele „Kon sî sar tute,
Khă poporo skăpisardo le Raiestar,
O skuto kai del tu kandimos,
Thai e sabia kai kărăl tu slăvime?
Te dušmai kărăna sar le amal angla tute,
Thai tu, ušteavesa pa lengă učimata.”