1 Apoi Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 2 „Spune-le fiilor lui Israel să se întoarcă și să-și așeze tabăra lângă Pi-Hahirot, între Migdol și mare, față în față cu Baal-Țefon. Să vă așezați tabăra lângă mare, față în față cu Baal-Țefon . 3 Faraon va zice despre fiii lui Israel: «Rătăcesc fără țintă prin țară, îi înghite deșertul». 4 Eu îi voi împietri inima lui Faraon și el îi va urmări. Însă voi fi glorificat prin Faraon și prin toată armata lui. Egiptenii vor ști astfel că Eu sunt Domnul“. Și ei au făcut întocmai.
5 Când i s-a spus regelui Egiptului că poporul a fugit, inima lui Faraon și a slujitorilor săi s-a întors împotriva poporului și au zis: „Ce-am făcut? Cum de l-am lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?“. 6 Faraon și-a pregătit carul și și-a luat cu el poporul. 7 A luat șase sute de care alese și toate celelalte care ale Egiptului, fiecare cu propria lui căpetenie. 8 Domnul i-a împietrit inima lui Faraon, regele Egiptului, și astfel acesta i-a urmărit pe fiii lui Israel. În acest timp , fiii lui Israel mergeau înainte cu îndrăzneală. 9 Egiptenii i-au urmărit cu toți caii și carele lui Faraon, cu călăreții și armata acestuia. I-au ajuns tocmai când aveau tabăra așezată lângă mare, lângă Pi-Hahirot, față în față cu Baal-Țefon. 10 În timp ce Faraon se apropia, fiii lui Israel și-au ridicat ochii și iată că egiptenii mărșăluiau după ei. Atunci fiii lui Israel s-au temut foarte tare și au strigat către Domnul.
11 Apoi i-au zis lui Moise:
‒ Pentru că nu mai erau morminte în Egipt ne-ai adus să murim în deșert? Ce ne-ai făcut, scoțându-ne din Egipt? 12 Nu tocmai aceasta îți spuneam noi în Egipt, când ziceam: „Lasă-ne să slujim egiptenilor, căci este mai bine pentru noi să slujim egiptenilor decât să murim în deșert“?
13 Dar Moise a zis poporului:
‒ Nu vă temeți, stați fermi și veți vedea eliberarea de care vă va face parte Domnul astăzi, pentru că pe egiptenii pe care îi vedeți azi, nu-i veți mai vedea niciodată. 14 Domnul Se va lupta pentru voi; voi însă, să stați liniștiți.
15 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „De ce strigi către Mine? Spune-le fiilor lui Israel să meargă înainte. 16 Ridică-ți toiagul, întinde-ți mâna spre mare și despic-o, astfel încât fiii lui Israel să treacă prin mijlocul mării ca pe uscat. 17 Iar Eu, iată, voi împietri inimile egiptenilor și aceștia vor merge după ei. Astfel, voi fi glorificat prin Faraon și prin toată armata lui, prin carele și călăreții lui. 18 Egiptenii vor ști că Eu sunt Domnul, atunci când voi fi glorificat prin Faraon, prin carele și prin călăreții lui“.
19 Îngerul lui Dumnezeu, Care mergea înaintea taberei lui Israel, Și-a schimbat locul și a mers în urma lor. Stâlpul de nor s-a ridicat dinaintea lor și a stat în urma lor. 20 El a venit între tabăra egiptenilor și tabăra lui Israel. Noaptea, norul era întunecos într-o parte și luminos în cealaltă. Astfel, cele două tabere nu s-au apropiat una de cealaltă toată noaptea.
21 Apoi Moise și-a întins mâna spre mare. Domnul a pus marea în mișcare printr-un vânt puternic dinspre est, care a despărțit apele și a făcut din mare pământ uscat. 22 Fiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe pământ uscat, apele făcându-se zid la dreapta și la stânga lor. 23 Egiptenii i-au urmărit, și toți caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat după ei în mijlocul mării. 24 Spre dimineață, Domnul S-a uitat, din stâlpul de foc și de nor, spre tabăra egiptenilor și a adus panică în tabăra egiptenilor. 25 Le-a scos roțile de la care și i-a făcut să le mânuiască astfel cu greutate. Atunci egiptenii au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel, căci Domnul luptă pentru ei împotriva Egiptului“.
26 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna spre mare și apele vor veni înapoi peste egipteni, peste carele și peste călăreții lor“. 27 Moise și-a întins mâna spre mare și, înspre dimineață, marea a revenit la adâncimea ei. În timp ce egiptenii fugeau din calea ei, Domnul i-a năpustit pe aceștia în mijlocul mării. 28 Apele s-au întors și au acoperit carele, călăreții și toată armata lui Faraon, care intrase după ei în mijlocul mării. N-a mai rămas între ei nici măcar unul. 29 Însă fiii lui Israel au mers prin mijlocul mării ca pe uscat, apele făcându-se zid la dreapta și la stânga lor.
30 În ziua aceea, Domnul l-a salvat pe Israel din mâna egiptenilor, și Israel i-a văzut pe egipteni morți pe malul mării. 31 Israel a văzut lucrarea măreață pe care a înfăptuit-o Domnul împotriva egiptenilor. Astfel, poporul s-a temut de Domnul și a crezut în Domnul și în slujitorul Său Moise.
O nakhlimos la mareako la Lolleako.
1 O Rai dea duma le Moiasahkă, thai phendea:
2 „Phen le šeavengă le Israelohkă te ambolden pe, thai te atărdeon angloa Pixaxirohko, karing o Migdol thai marea, mui muieste le Ball-Çefon: ando than gadoa te atărdeon, paša e marea.
3 O Faraono phenela pal šeave le Israelohkă. „Xasardile andoa čem; nakhavele e pustia.”
4 Me baŕaraua o illo le Faraonohko, thai avela pala lende; ta o Faraono thai sa lesti oastea kărăna te sîkadeol pe e slava Mîŕî, thai le Ejiptenea jeanena kă Me sîm o Rai” Le šeave le Israelohkă kărdine kadea.
5 Phendea pe le thagaroskă le Ejiptohko kă o poporo našlo. Atunčeara o illo le Faraonohko thai o illo sa lehkă kanditorengo paruglilo anda o poporo. On phendine: „So kărdeam ta mekleam le Israelos te jealtar thai te na mai kandel ame?”
6 O Faraono lašardea pehko urdon le mardimahko, thai lea pehkă manušen le mardimahkă pesa.
7 Lea šov šella urdona mardimahkă manušença alosarde, thai sa le urdona le Ejiptohkă, ande sa sas marditorea.
8 O Rai baŕardea o illo le Faraonohko, o thagar le Ejiptohko, thai o Faraono lea pe pala le šeave le Israelohkă. Le šeave le Israelohkă ankăstesas iekhatar mardimahkă.
9 Le Ejiptenea line pe pala lende; thai sal grast, le urdona le Faraonohkă, le ankăste pel grast lehkă, thai lesti oštirea, arăslele orta kana sas tidine paša e marea paša o Pi-Xaxairorto, mui muieste le Ball-Çefonosa.
10 O Faraono pašolas. Le šeave le Israelohkă vazdine pehkă iakha, thai dikta kă le Ejiptenea avenas pala lende. Thai le šeave le Israelohkă daraile but zuralles, thai dine mui karing o Rai pala o kandimos.
11 On phendine le Moisahkă: „Nas thanapraxomahkă ando Ejipto, kaste na mai andino ame te meras ande pustia? So kărdean amengă ta ankaladean ame andoa Ejipto?
12 Či phenasas tukă ame ando Ejipto: „Mekh ame te kandas sar robea le Ejipteanengă, kă kamas mai mišto te kandas sar robea le Ejipteanengă sar te meras ande pustia?”
13 O Moise phendea le poporohkă: „Na daran khančestar, bešen po than, thai dikhăna o mištimos, kai dela tume o Rai ande kadoa des; kă le Ejiptenea kadala, kai dikhăn le ades, či mai dikhănale čiăkhdata.
14 O Rai marăla pe anda tumende; ta tume, bešen uje.”
15 O Rai phendea le Moisahkă: „So sî kadala çîpimata? Phen le šeavengă le Israelohkă te telearăn angle.
16 Tu vazde ti rowli, tinzosar teo vast karing e marea, thai pîtăr la; thai le šeave le Israelohkă nakhăna andoa maškar la mareako sar po šutios.
17 Me baŕaraua o illo le Ejipteanengo, kaste šonpe ande marea pala lende. Thai o Faraono thai sa lesti oastea, le urdona thai le grastarea lehkă, kărăna te sîkadeol Mîŕî slava.
18 Thai jeanena le Ejiptenea kă Me sîm o Rai kana o Faraono, le urdona thai le grastarea lehkă kărăna te dičiol pe e slava Mîŕî.”
19 O Injero le Devllehko, kai jealas angla e tabbăra le Israelosti, paruglea Pehko than, thai gălo pala lende, thai o tillo le norohko kai jealas angla lende, paruglea pehko than, thai bešlo pala lende.
20 O thodea pe maškar e tabăra le Ejipteanendi thai e tabăra le Israelosti. O nori kadoa pe khă rig sas kaličio, thai pe kolaver rig dudearălas e reat. Thai soro reat kukola le dui tabere či pašile iekh avreatar.
21 O Moise tinzosardea pehko vast karing e marea. Thai o Rai thodea e marea te mištilpe anda khă bravall karing o khamanklel, kai phurdea zorasa soŕo reat; oi šuteardea e marea, thai le paia xuladile ande donde.
22 Le šave le Israelohkă nakhline andoa maškar la mareako sar po šutimos, thai le paia bešenas sar khă zîdo kai čeači rig thai kai bičeači rig lendi.
23 Le Ejiptenea line pe pala lende; thai sa le grast le Faraonohkă, le urdona thai le grastarea lehkă šutepe pala lende ando maškar la mareako.
24 Ando avimos le droboerimahko, o Rai, anda o tillo la iagako thai le norohko, dikhlea O karing e tabăra le Ejipteanendi, thai šudea budulimos ande tabăra le Ejipteanendi.
25 Ankaladea le ŕoate katal urdona thai phareardea lengo jeamos. Le Ejiptenea phendine atunčeara: „Aven te našas angla o Israelo, kă o Rai marăl pe anda leste le Ejipteanença.”
26 O Rai phendea le Moisahkă: „Tinzosar te vast karing e marea; thai le paia sî te ambolden pal Ejiptenea, pa lengă urdona thai pa lengă grastarea.”
27 O Moise tinzosardea pehko vast karing e marea. Thai karing o droborimos, e marea lea pale pehko jeamos iekhatar, thai koa pašimos lako le Ejipteanenea linela te našen; ta o Rai mudardea le Ejipteanen ando maškar la mareako.
28 Le paia amboldi'le, thai avile pal urdona, pal grastarea thai pa sai oastea le Faraonosti, kai šutesas pe ande marea pala le šeave le Israelohkă; či iekh barem či skăpisardea.
29 Ta le šeave le Israelohkă nakhle andoa maškar la mareako sar poa šutimos, ando čiro kai le paia bešenas sar khă zîdo ande čeači thai bičeači rig lendi.
30 Ande kodoa des, O Rai skăpisardea le Israelos andoa vast le Ejipteanengo; thai o Israelo dikhlea le Ejipteanen mulle pe rig la mareati.
31 O Israelo dikhlea o vast o zurallo, kai vazdeales o Rai andal Ejiptenea. Thai o poporo darai'lo le Rastar, thai pateaia ando Rai thai ande lehko robo o Moise.