Căderea Ierusalimului
(2 Regi 24:18–25:212 Cron. 36:11-20Ier. 39:1-10)1 Zedechia era în vârstă de douăzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama lui se numea Hamutal și era fata lui Ieremia din Libna. 2 El a făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului, tot așa cum făcuse și Iehoiachim. 3 Din cauza mâniei Domnului s-au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim și în Iuda, pe care, în cele din urmă, Domnul le-a alungat din prezența Sa.
Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.
4 În al nouălea an al domniei lui Zedechia , în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului cu toată armata sa. Ei și-au așezat tabăra înaintea cetății și au construit întărituri de jur împrejurul ei. 5 Cetatea a fost în stare de asediu până în cel de-al unsprezecelea an al regelui Zedechia.
6 În ziua a noua a lunii a patra, foametea din cetate a devenit atât de mare, încât poporul țării nu mai avea nimic de mâncare. 7 Atunci s-a pătruns în cetate, astfel că toți războinicii au fugit. Au ieșit din cetate noaptea, pe drumul care duce la poarta dintre cele două ziduri, de lângă grădina regelui, în timp ce caldeenii înconjurau cetatea. Ei au luat-o pe drumul spre Araba, 8 însă armata caldeenilor l-a urmărit pe regele Zedechia și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată armata lui se împrăștiase de lângă el. 9 Ei l-au capturat pe rege și l-au dus la împăratul Babilonului, la Ribla, în țara Hamatului, unde acesta a rostit o sentință împotriva lui. 10 Acolo, la Ribla, împăratul Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. De asemenea, i-a înjunghiat și pe toți conducătorii lui Iuda. 11 Apoi, împăratul Babilonului i-a scos ochii lui Zedechia, l-a legat cu lanțuri de bronz și l-a dus în Babilon, unde a stat în închisoare până în ziua morții lui.
12 În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a pătruns în Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, care era în slujba împăratului Babilonului. 13 El a dat foc Casei Domnului, palatului regelui și tuturor caselor din Ierusalim. A dat foc tuturor caselor mari. 14 Toată armata caldeenilor, care era împreună cu căpetenia gărzilor, a dărâmat toate zidurile din jurul Ierusalimului. 15 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate o parte din cei mai săraci oameni, poporul care mai rămăsese în cetate, dezertorii care fugiseră la împăratul Babilonului și restul mulțimii. 16 Totuși, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a lăsat în țară câțiva oameni săraci ca să lucreze viile și câmpurile.
17 Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau la Casa Domnului, precum și piedestalele și „marea“ din bronz care erau în Casa Domnului, și au dus tot bronzul la Babilon. 18 Au luat oalele, lopețile, mucarnițele, vasele, vasele pentru tămâie și toate uneltele de bronz cu care preoții făceau slujba. 19 Căpetenia gărzilor a luat ligheanele, fărașele pentru cărbuni, vasele, oalele, sfeșnicele, lingurile și bolurile – tot ce era de aur sau de argint.
20 Cei doi stâlpi, „marea“, cei doisprezece boi de bronz care erau sub mare și piedestalele, toate aceste obiecte de bronz pe care le făcuse regele Solomon pentru Casa Domnului, aveau o greutate care nu se putea cântări. 21 În ce privește stâlpii, un stâlp avea o înălțime de optsprezece coți, iar circumferința lui se putea măsura cu un fir de doisprezece coți; grosimea lui era de patru degete și era gol în interior. 22 Fiecare avea deasupra un capitel de bronz. Înălțimea unui capitel era de cinci coți, capitelul având de jur împrejur o rețea și rodii, toate din bronz. Al doilea stâlp, cu rodiile lui, era la fel. 23 Erau nouăzeci și șase de rodii pe fiecare parte; toate rodiile aflate de jur împrejurul rețelei erau în număr de o sută.
24 Căpetenia gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia, preotul conducător, pe Țefania, următorul preot în rang și pe cei trei paznici ai porții. 25 Din cetate a luat un demnitar care avea în subordine războinici și încă șapte oameni dintre sfetnicii regelui, care, de asemenea, fuseseră găsiți în cetate. L-a mai luat pe scribul conducătorului armatei, care recruta bărbați din poporul țării, și pe încă șaizeci de bărbați din poporul țării, care fuseseră găsiți tot în mijlocul cetății. 26 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i-a luat și i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla. 27 Acolo, la Ribla, în țara Hamat, împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât.
Astfel, Iuda a fost dus în captivitate, departe de țara lui. 28 Acesta este poporul pe care l-a dus Nebucadnețar în captivitate:
în al șaptelea an: trei mii douăzeci și trei de iudei;29 în al optsprezecelea an al lui Nebucadnețar,a dus în captivitate din Ierusalim opt sute treizeci și doi de oameni,30 iar în al douăzeci și treilea an al lui Nebucadnețar,Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a mai dus în captivitate șapte sute patruzeci și cinci de iudei.În total, au fost duși în captivitate patru mii șase sute de oameni.Eliberarea lui Iehoiachin din închisoare
(2 Regi 25:27-30)31 În al treizeci și șaptelea an de captivitate a lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci și cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak, împăratul Babilonului, în primul an al domniei lui, i-a acordat iertare lui Iehoiachin, regele lui Iuda, și l-a eliberat din închisoare. 32 I-a vorbit cu bunătate și i-a dat un loc de cinste, mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon. 33 Iehoiachin și-a schimbat hainele de prizonier și, pentru tot restul vieții sale, a mâncat la masa împăratului. 34 Împăratul Babilonului s-a îngrijit continuu de hrana zilnică a lui Iehoiachin , în toate zilele vieții lui, până în ziua morții acestuia.
O dimosrigatar thai o limos le Ierusalimohko.
1 O Zedechia sas les biši thai iekh bărši kana arăslo thagar, thai raisardea dešuiekh bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušola Xamutal, e šei le Ieremiasti, andai Libna.
2 O kărdea so sas nasul angloa Rai, orta sar kărdeasas o Ioiachimo.
3 Thai e buti kadea kărdi'li anda e xolli le Raiesti poa Ierusalimo thai poa Iuda, kai kamelas te šudel le kata Lehko Mui. Thai o Zedechia vazdinisa'lo poa thagar le Babilonohko.
4 Ando îniato bărši le raimahko le Zedechiahko, ando des o dešto le šonehko dešto, avilo o Nebukandençaro, o thagar le Babilonohko, sa pehka armatasa, poa Ierusalimo; aviline angla leste, thai vazdine šançuri garaimahkă ande sal riga lehkă.
5 E četatea ašili diniroata ji ando bărši o dešuiekto le thagarehko le Zedechiahko.
6 Ando des o îniato le šonehko štarto, sas khă baro bokhalimos ande četatea, kadea ta o poporo le čemehko manas le khanči manŕo.
7 Atunčeara kărdi'lo khă phaŕadimos ande četatea; thai sa le manuši le mardimahkă našline, thai ankăste reate andai četatea, po drom le udarăhko maškar kola dui zîduri pašai bar le thagaresti, ta kana denas roata le Xaldeia e četatea. Le našlitorea line la po drom le islazohko.
8 Ta e armata le Xaldeiendi leape pala o thagar, thai arăsline le Zedechias andel islazuri le Ierixonohkă, pala so sai armata lesti pharadilisas lestar.
9 Thodine o vast po thagar, thai nigărde les koa thagar le Babilonohko ande Ribla, ando čem le Xamatohko; thai o phendea kakoa mothoimos pa lesrte.
10 O thagar le Babilonohko thodea te denšuri le šaven le Zedechiahkă angla leste; thodea te šinen ande Ribla sa le šerănlebarăn le Iudahkărăn.
11 Pala kodea thodea te ankalaven le iakha le Zedechiahkă, thai thodea te phanden les andel lançuri le xarkune. Pala kodea o thagar le Babilonohko nigărdea les ando Babilono, thai nikărdea les ando beči ji ando des lehkă merimahko.
12 Ando des o dešto le šonehko o panjto, ando dešuneato bărši le raimahko le Nebukandeçarohko, o thagar le Babilonohko, – avilo ando Ierusalimo o Nebuzaradano, o šerobaro le străjerengo, kai sas ando kandimos le thagarehko le Babilonohko.
13 O phabardea o Khăr le Raiehko, o khăr le thagarehko, thai sa le khăra le Ierusalimohkă; dea iag sa le khărăngă le barăngă.
14 Sai armata le Xaldeiendi, kai sas le šerălebarăsa le străjengărăsa, peradea sa kadea sa le zîdurea rigatar le Ierusalimohko.
15 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea andal astarde le mardimahkărăn khă rig anda le mai čioŕă andoa poporo, kolen andoa poporo kai mai ašilesas ande četatea, kolen kai muklinesas pe le thagarehkă le Babilonohkă, o kolaver ašimos le butimahko.
16 Ta o Nebuzaradano, o šerobaro le sterăjeego, meklea sar răzarea thai phuwearea iekhăn anda kukola le mai čioŕăn andoa čem.
17 Le Xaldeia linčearde le tille la xarkumakă kai sas ando Khăr le Raiehko, le temelii, e marea la xarkumati kai sas ando Khăr le Raiehko, thai sa lati xarkuma nigărde la ando Babilono.
18 Line le pirea, le lopeçi, le šurea, le tahta, le kučea thai sa le butea la xarkumakă savença kărdeolas o kandimos.
19 O šerobaro le străjengo mai lea i le lideaia, le tămitoare, le taxta, le ušareatoare, le sfešničea, le kučea thai le tahtaia, sa so sas andoa sumnakai thai andoa rup.
20 Kola dui tille, e marea, thai kola dešudui guruw la xarkumakă kai kandenas orta temelia, kai kărdeasas le o thagar o Solomono andoa Khăr le Raiehko, sa kadala butea la xarkumakă sas le khă pharimos kai našti daštilas te thol pe ando toll.
21 O učimos iekhăhko andal tille sas dă dešuoxto koçea, thai khă thaw dă dešudongo koçea delalesangali; sas nango thai thulo dă štar naia;
22 Pa leste opral sas khă opraimos xarkumako, thai o učimos khă opraimahko sas dă panji koçea; rigatar le opraimostar sas khă reçaua thai rodii, sa andai xarkuma; sa kadea sas i o duito tillo, thai sas les i les rodii.
23 Sas îniavardeši thai šov rodii ande sako rig, thai sa le rodii rigatar la reçauatar sas ando dindimos kha šellako.
24 O šerobaro le străjengo, lea le barăs rašas le Seraias, le Çefanias, o duito rašai, thai le trin udaitoren.
25 Thai andai četatea leas khă famenos, kai sas les tala lehko mothodimos le manušen le mardimahkărăn, efta manuši anda kola kai kărănas rig andal phenditorea le thagarehkă thai kai sas arakhade ande četatea, pala kodea le logofătos le šerăbarăs la kătanengărăs, kai sas thodino te ramol kai armata o poporo andoa čem, thai šovardeši manuši andoa poporo le čemehko, kai sas ande četatea.
26 O Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, leale thai nigărdeale koa thagar le Babilonohko ande Ribla.
27 O thagar le Babilonohko maladea le thai mudardea le ande Ribla ando čem le Xamatohko. Kadea sas nigărdo robo o Iuda dur lehkă čemestar.
28 Dikta o poporo kai nikărdea les robo o Nebukandençar ande robia: ando eftato bărši: trin mii biši thai trin Iudeia;
29 ando dešuoxtoto bărši le Nebukandeçarohko, lea andoa Ierusalimo oxto šella treanda thai dui jene;
30 ando biši thai trinto bărši le Nebukandeçarohko, o Nebuzaradan, o šerobaro le străjengo, lea efta šella štarvardeši thai panji Iudeaia; dă sa: štar mii šov šella jene.
31 Ando treanda thai eftato bărši la robiako o Ioiachim, o thagar le Iudahko, ando biši thai panjto des le šonehko le dešudongo, o Evil-Merodak, o thagar le Babilonohko, ando anglal bărši lehkă raimahko, vazdea o šero le Ioiachinohko, o thagar le Iudahko, thai ankaladea les avri andoa beči.
32 Dea lehkă duma lašimasa, thai lašardea lehko skamin le raimahko mai opră le skaminestar le raimahkărăstar sa le thagarengo kai sas lesa ando Babilono.
33 Thodea te paruven lehkă çoale le bečiehkă, thai xalea orkana kai skafidi le thagaresti ande soa čiro lehka čivavako.
34 O thagar le Babilonohko phiradea sama bimeklimahko anda lehko xamos ande sako des, ji ando des lehkă mullimahko, ande soa čiro lehka čivavako.