Pilda văduvei stăruitoare
1 Le-a spus apoi o pildă despre faptul că trebuie să se roage întotdeauna și să nu se descurajeze.
2 El a zis:
‒ Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea și de oameni nu-i era rușine. 3 În cetatea aceea era și o văduvă care tot venea la el și-i zicea: „Fă-mi dreptate în disputa cu acuzatorul meu“. 4 Pentru o vreme n-a vrut să-i facă dreptate , dar după aceea și-a zis: „Chiar dacă de Dumnezeu nu mă tem și nici de oameni nu mi-e rușine, 5 totuși, pentru că această văduvă mă tot deranjează, îi voi face dreptate, ca să nu mai vină la nesfârșit și să mă bată la cap“.
6 Apoi Domnul a zis:
‒ Să auziți ce zice judecătorul cel nedrept! 7 Și oare Dumnezeu nu le va face dreptate aleșilor Săi, care strigă zi și noapte către El, cu toate că întârzie față de ei? 8 Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul Omului, va găsi El oare credință pe pământ?
Pilda fariseului și a colectorului de taxe
9 A mai spus și următoarea pildă pentru unii care se încredeau în ei înșiși că sunt drepți și îi disprețuiau pe ceilalți:
10 ‒ Doi oameni s-au dus la Templu să se roage; unul era fariseu, iar celălalt era colector de taxe. 11 Fariseul stătea în picioare și se ruga în sine însuși astfel: „Dumnezeule, Îți mulțumesc că eu nu sunt precum ceilalți oameni – escroci, nedrepți, adulteri – sau ca și colectorul acesta de taxe. 12 Eu postesc de două ori pe săptămână și dau zeciuială din tot ceea ce câștig“. 13 Colectorul de taxe, însă, stătea la distanță și nu îndrăznea nici măcar să-și ridice ochii spre cer, ci se bătea pe piept, zicând: „Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul“. 14 Eu vă spun că mai degrabă acesta s-a dus acasă îndreptățit, decât celălalt. Căci oricine se înalță pe sine va fi smerit, iar cel ce se smerește va fi înălțat.
Isus și copilașii
(Mt. 19:13-15Mc. 10:13-16)15 I-au adus și niște copilași ca să Se atingă de ei, dar ucenicii, când au văzut aceasta, i-au mustrat.
16 Isus însă i-a chemat la Sine și a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei! 17 Adevărat vă spun că, oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nicidecum nu va intra în ea!“.
Isus și conducătorul bogat
(Mt. 19:16-30Mc. 10:17-31)18 Un anumit conducător L-a întrebat, zicând:
‒ Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viață veșnică?
19 Isus i-a zis:
‒ De ce Mă numești „bun“? Nimeni nu este bun, decât Unul: Dumnezeu. 20 Cunoști poruncile: „Să nu comiți adulter“, „Să nu ucizi“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să-ți respecți tatăl și mama“.
21 El a spus:
‒ Pe toate acestea le-am păzit încă din tinerețea mea.
22 Auzind aceasta, Isus i-a zis:
‒ Îți mai lipsește un singur lucru: vinde tot ce ai și împarte săracilor, și vei avea astfel o comoară în Ceruri. Apoi vino și urmează-Mă!
23 Când a auzit el aceste lucruri , s-a întristat foarte tare, pentru că era foarte bogat.
24 Isus a văzut că se întristase foarte tare și a zis:
‒ Cât de greu este pentru cei ce au bogății să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 25 Căci este mai ușor să treacă o cămilă prin deschizătura acului, decât să intre cel bogat în Împărăția lui Dumnezeu!
26 Cei ce au auzit aceasta au zis:
‒ Atunci cine poate fi mântuit?
27 El a zis:
‒ Ceea ce este imposibil pentru oameni este posibil pentru Dumnezeu.
28 Atunci Petru I-a zis:
‒ Iată, noi le-am lăsat pe ale noastre și Te-am urmat.
29 El le-a răspuns:
‒ Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-și fi lăsat casa sau soția sau frații sau părinții sau copiii de dragul Împărăției lui Dumnezeu 30 și care să nu primească mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine, viață veșnică.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mt. 20:17-19Mc. 10:32-34)31 Apoi i-a luat deoparte pe cei doisprezece și le-a zis: „Iată că mergem spre Ierusalim și toate cele scrise prin profeți despre Fiul Omului se vor împlini. 32 Căci El va fi dat pe mâna neevreilor, va fi batjocorit, chinuit, scuipat 33 și, după ce-L vor biciui, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia“.
34 Ei n-au înțeles nimic din aceste lucruri. Vorbirea aceasta era ascunsă de ei și nu pricepeau ce li se spunea.
Isus vindecă un orb lângă Ierihon
(Mt. 20:29-34Mc. 10:46-52)35 În timp ce Isus Se apropia de Ierihon, un orb ședea lângă drum, cerșind. 36 Când a auzit mulțimea trecând, orbul a întrebat ce se întâmplă. 37 L-au înștiințat că trece Isus nazarineanul.
38 Atunci el a început să strige, zicând:
‒ Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!
39 Cei ce mergeau înainte, îl mustrau ca să tacă, dar el striga și mai tare:
‒ Fiul lui David, ai milă de mine!
40 Isus S-a oprit și a poruncit să fie adus la El.
Când orbul s-a apropiat, Isus l-a întrebat:
41 ‒ Ce dorești să fac pentru tine?
El I-a răspuns:
‒ Doamne, aș vrea să-mi revină vederea!
42 Isus a zis:
‒ Să-ți revină vederea chiar acum! Credința ta te-a vindecat.
43 Deodată i-a revenit vederea și L-a urmat pe Isus, glorificându-L pe Dumnezeu. Tot poporul, când a văzut ce s-a întâmplat, L-a lăudat pe Dumnezeu.
E pilda le krisînitoresti bičeačeo.
1 O Isus phendea lengă khă pilda, kaste sîkavel lengă kă trăbun te rudin pe biatărdimahko, thai te na mekăn pe.
2 O phendea lengă: „Ande khă četatea sas khă krisînitorii, kai le Devllestar či daralas thai le manušendar či lajealas.
3 Ande četatea kodea sas i khă phiwli, kai avelas butivar leste, thai phenelas lehkă: „Kărmangă čeačimos ande xoli kai sîm mîŕî pîrîtoresa.”
4 But čiro či kamblea te kărăl lakă čeačimos.Ta mai palal, phendea pehkă: „Barem kă le Devllestar či darau, thai le manušendar či lajeavau,
5 orta, anda e phiwli kadea kă sa dilearăl ma, kăraua lakă čeačimos, kaste na sa avel te marăl muŕo šero.”
6 O Rai mai phendea: „Ašunen so phenel o krisînitorii o bičečio?
7 Thai o Dell či kărăla čeačimos Pehkă alosardengă, kai den mui des thai reat karing Leste, barem kă mai bešel angla lende?
8 Phenau tumengă kă kărăla lengă čeačimos iekhatar. Ta kana avela o Šeau le manušehko mai arakhăla O pateimos pe phuw?
E pilda le tiditoresti thai le Fariseosti.
9 Mai phendea i e pilda kadea anda iekh kai pateanas pe ande peste orta kă sî bibezexale, thai či lenas în samă le kolavrăn.
10 „Dui manuši ankăste koa Templo te rudin pe; iekh sas Fariseo thai aver sas tiditorii.
11 O Fariseo bešelas ande pînŕănde, thai lea te rudil pe ande peste kadea: „Devlla, Tukă naisarav kă či sîm sar le kolaver manuši, xanjuvale, bičečimahkă, preakurvarea or orta sar koakoa tiditorii.
12 Me postiu duvar po kurko, dau dešimos anda sa mîŕă avimata:”
13 O tiditorii bešelas mai dureardo, thai na daštilas te vazdel či le iakha karing o čeri; thai marălas pe ando kolin, thai phenelas: „Devlla, avel tu mila mandar, kă sîm bezexalo!”
14 Me phenau tumengă kă mai iekhatar o manuši kadoa ulisto khără dindo bibezexalo sar o kolaver. Kă orkon vazdel pe, avela perado; thai orkon mekăla pe tele, avela vazdino.”
Le šaoră.
15 Andine Lehkă i varesar šaoră, kaste azbal le.Ta le jene, kana dikhline e buti kadea, xaline pe kodolença kai anenas le.
16 O Isus akhardea Peste le šaorăn, thai phendea: „Mekăn le šaorăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî iekhăngo sar lende.
17 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či primila o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoro, či khă tiposa či šola pe ande leste”
O bravalo tărno.
18 Khă baro pušlea le Isusos: „Lašea Sîkaitorina, so trăbul te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?
19 „Anda soste phenes Mangă lašo?” dea les anglal o Isus. „Khonikh nai mai lašo dă sar Iekh korkoro: o Dell.
20 Jeanes le mothodimata: „te na preakurvăris; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phenes khă phendimos xoxamno; te des pativ te daddes thai tea deia.”
21 „Sa kadala butea,” Phendea lehkă o, „arakhlem le anda muŕo tărnimos.”
22 Kana ašundea o Isus kadala divanuri, phendea lehkă: „Sî te mai avel tu iekh buti: bitin sa so sî tu, xulau ka le čioŕă, thai avela tu khă mandin andel čeruri. Pala kodea, av pala Mande.”
23 Kana ašundea o kadala divanuri, tristosai'lo dă sa; kă sas but bravalo.
24 O Isus dikhlea kă tristosai'lo dă sa, thai phendea: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!
25 Anda kă mai lesne sî te nakhăl e kamila andoa kan la suveako, dă sar khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Kola kai ašunenas Les, phendine: „Atunčeara kon dašti avel skăpime?”
27 O Isus de anglal: „So sî bidaštimahko kal manuši, sî daštimasa koa Dell.”
28 Atunčeara o Petro phendea: „Dikta kă ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă nai khonikh, kai te meklino pehko khăr, or la romnea, or le phralen, or le dadden, or le šeaven, ando Thagarimos le Devllehko,
30 thai te na primil but mai but ando veako kadoa dă akanara, ta ando veako o kolaver, e čivava e vešniko.
O Isus vestil o mudarimos thai Lehko juvindimos.
31 O Isus lea Pesa kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Dikta kă ankleas ando Ierusalimo, thai sa so sas ramome andal prooročea poa Šeau le manušehko, sî te pherdeola.
32 Kă avela dino ando vast le Neamurengo; marăna pehkă lajeau Lestar, dena Les armaia, čiungardena Les;
33 thai, pala so marăna Les le ŕaiança, mudarăna Les, ta ando trito des uštela.”
34 On či atearde khanči anda kadala butea: kă o divano kadoa sas garado anda lende, thai či atearănas so phenelas lengă o Isus.
O sastearimos khă koŕăhko ando Ierixono.
35 Ta kana pašolas o Isus ando Ierixono, khă koŕo bešelas paša o drom thai mangă las.
36 Kana ašundea o norodo kă nakhăl, pušlea kon sî.
37 Phendine lehkă: „Nakhăl o Isus andoa Nazareto:”
38 Thai o çîpisardea: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
39 Kola kai jeanas anglal, xanaspe lesa te ašelmuto; ta o çîpilas i mai zurales: „Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
40 O Isus atărdi'lo, thai mothodea te anen les Leste; thai, pala so paši'lo, pušlea les:
41 „So kames te kărau tukă?” „Raia,” dea anglal o, „te lau muŕo dičimos.”
42 Thai o Isus phendea lehkă: „Le teo dikhaimos. O pateaimos tiro skăpisardea tu.”
43 Andakhdata, o koŕo lea pehko dikhlimos, thai gălo pala o Isus, slăvindoi le Devlles. Soa norodo, kana dikhlea kodola so sas, dea lăudimos le Devlles.