Rebeliunea poporului și judecata Domnului
1 Atunci întreaga adunare a început să strige tare. Și, în noaptea aceea, poporul s-a plâns.
2 Toți fiii lui Israel au protestat împotriva lui Moise și a lui Aaron, și întreaga adunare le-a zis:
‒ O, dacă am fi murit în țara Egiptului sau dacă am fi murit în deșertul acesta! 3 De ce ne aduce Domnul în țara aceasta? Ca să cădem loviți de sabie? Soțiile noastre și copiii noștri vor ajunge pradă. N-ar fi mai bine să ne întoarcem în Egipt?
4 Și fiecare i-a zis semenului său:
‒ Să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt!
5 Atunci Moise și Aaron s-au aruncat cu fața la pământ înaintea întregii adunări a comunității fiilor lui Israel.
6 Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și-au sfâșiat hainele 7 și au vorbit întregii comunități a fiilor lui Israel, zicând:
‒ Țara pe care am străbătut-o, ca s-o cercetăm, este o țară deosebit de bună. 8 Dacă Domnul Își găsește plăcerea în noi, ne va duce în această țară și ne-o va da nouă; este o țară în care curge lapte și miere. 9 Numai nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul din țară, căci vor fi ca pâinea pentru noi. Protecția le-a fost luată, iar Domnul este cu noi. Nu vă temeți de ei.
10 Dar întreaga adunare zicea să-i omoare cu pietre. Atunci gloria Domnului s-a arătat la Cortul Întâlnirii, înaintea fiilor lui Israel.
11 Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Până când Mă va disprețui poporul acesta? Până când nu va crede în Mine, în pofida tuturor semnelor pe care le-am făcut în mijlocul lui? 12 Îl voi lovi cu molimă și-l voi dezmoșteni, iar pe tine te voi face o națiune mai mare și mai puternică decât el.
13 Dar Moise i-a zis Domnului:
‒ Egiptenii vor auzi lucrul acesta, căci prin puterea Ta ai scos acest popor din mijlocul lor, 14 și-l vor spune locuitorilor acestei țări. Ei au auzit că Tu, Doamne, ești în mijlocul acestui popor, că Tu, Doamne, ești văzut de ei față în față, că norul Tău stă deasupra lor și că mergi înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, iar noaptea într-un stâlp de foc. 15 Dacă omori acest popor ca pe un singur om, atunci națiunile care au auzit despre faima Ta vor zice: 16 „Pentru că Domnul n-a putut să ducă acest popor în țara pe care le-o jurase, de aceea i-a omorât în deșert“. 17 Te rog, lasă acum ca puterea Stăpânului să se arate în măreția ei, după cum ai promis, zicând: 18 „Domnul este încet la mânie și plin de îndurare, iertând nelegiuirea și fărădelegea, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat , ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație “. 19 Te rog, iartă nelegiuirea acestui popor, potrivit măreției îndurării Tale, așa cum ai iertat acest popor din Egipt până acum.
20 Domnul a zis:
‒ I-am iertat așa cum ai cerut. 21 Dar, cât este de adevărat faptul că Eu sunt viu și că gloria Domnului va umple tot pământul, 22 tot așa niciunul dintre oamenii care au văzut gloria Mea și semnele pe care le-am făcut în Egipt și în deșert și care totuși M-au ispitit de zece ori până acum și n-au ascultat de glasul Meu, 23 nu vor vedea țara pe care am jurat că le-o voi da strămoșilor lor. Niciunul dintre cei care M-au disprețuit nu o va vedea. 24 Dar pentru că slujitorul Meu Caleb a fost călăuzit de un alt duh și M-a urmat pe deplin, îl voi duce în țara în care a fost, iar urmașii lui o vor stăpâni. 25 Amalekiții și canaaniții locuiesc în vale. De aceea, mâine, întoarceți-vă și porniți spre deșert, pe drumul către Marea Roșie.
26 Domnul le-a vorbit lui Moise și Aaron, zicând: 27 „Până când va protesta această adunare rea împotriva Mea? Am auzit nemulțumirile pe care fiii lui Israel le au față de Mine. 28 De aceea spuneți-le: «Viu sunt Eu, zice Domnul, că vă voi face precum ați vorbit în auzul Meu: 29 cadavrele voastre vor zăcea în deșertul acesta. Dintre toți cei de la vârsta de douăzeci de ani în sus, care ați fost numărați și înscriși și care ați protestat împotriva Mea, 30 niciunul nu va intra în țara în care am jurat că vă voi așeza, în afară de Caleb, fiul lui Iefune, și Iosua, fiul lui Nun. 31 Pe copiii voștri însă, despre care ați zis că vor ajunge pradă, îi voi duce în țară și, astfel, ei vor cunoaște țara pe care voi ați respins-o. 32 Cât despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în deșertul acesta. 33 Fiii voștri vor fi păstori în deșert timp de patruzeci de ani și vor purta vina necredincioșiei voastre până când trupurile voastre moarte își vor găsi sfârșitul în deșert. 34 Așa cum ați cercetat țara timp de patruzeci de zile, tot așa, timp de patruzeci de ani, câte un an pentru fiecare zi, veți purta pedeapsa pentru nelegiuirea voastră și, astfel, veți cunoaște respingerea Mea». 35 Eu, Domnul, am vorbit. Cu siguranță așa îi voi face acestei comunități rele care s-a adunat împotriva Mea. În deșertul acesta își vor găsi sfârșitul și aici vor muri“.
36 Bărbații pe care Moise îi trimisese să cerceteze țara și care, atunci când s-au întors, au făcut toată comunitatea să protesteze împotriva lui, aducând un raport nefavorabil despre țară, 37 deci oamenii aceia, care aduseseră un raport nefavorabil despre țară, au murit loviți de o urgie înaintea Domnului. 38 Numai Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, au rămas în viață dintre bărbații care se duseseră să cerceteze țara.
39 Când Moise le-a spus aceste cuvinte tuturor fiilor lui Israel, poporul a bocit mult.
40 Ei s-au sculat dimineață și s-au urcat pe vârful muntelui, zicând:
‒ Iată-ne! Ne vom duce spre locul pe care l-a promis Domnul, căci am păcătuit.
41 Dar Moise le-a zis:
‒ De ce încălcați porunca Domnului? Acest plan nu va reuși. 42 Să nu vă duceți, căci Domnul nu este în mijlocul vostru și veți fi învinși de dușmanii voștri. 43 Amalekiții și canaaniții sunt înaintea voastră și veți cădea loviți de sabie. Fiindcă v-ați abătut de la Domnul, El nu va fi cu voi.
44 Ei însă s-au mândrit și s-au urcat pe vârful muntelui, chiar dacă Moise și Chivotul legământului Domnului nu s-au depărtat din mijlocul taberei. 45 Atunci amalekiții și canaaniții care locuiau pe muntele acela au venit, i-au atacat și i-au zdrobit până la Horma.
Štarvardeši bărši ande pustia.
1 Sa o tidimos vazdea o mui thai thodea pe te çîpil. Thai o poporo ruia ande reat kodea.
2 Sa le šeave le Israelohkă pupuisarde andoa Moise thai o Aarono, thai sa o tidimos phendea lengă: „Sostar či mulleam ame ando čem le Ejiptohko, or sostar či mulleam ande pustia kadea?
3 Sostar nigrăl ame o Rai ando čem kadoa, ande savo perasa mudarde la sabiatar, thai amară romnea thai amară šeaoŕă avena jafohkă? Nai mai mišto te amboldas ando Ejipto?”
4 Thai phendine iekh avrăhkă: „Te alosaras amengă khă šerobaro, thai te amboldas ame ando Ejipto.”
5 O Moise thai o Aarono pele le mosa pe phuw, angla soa tidimos le šeavengo le Israelohkă kai tideasas pe andekhthan.
6 Thai, anda kukola kai dikhlesasčioreal o čem, o Iosua, o šeau le Nunohko, thai o Kaleb, o šeau le Ieftunehko, šindine pehkă çoale,
7 thai dine duma kadea sa le tidimahkă le šeavengă le Israelohkă: „O čem kai phirdeam les ame thai dikhleamlesčioreal, sî khă čem but lašo, mîndrimatănça.
8 Kana o Rai avela mištimasa, amença, nigrăla me va ando čem kadoa, thai dela va mengă les: sî khă čem ande sao thavdel thud thai avdin.
9 Ta dăsar, na xoleaon angloa Rai, thai na daran anda le manuši andoa čem kodoa, kă xasa le. Len nai le či khă dumo: O Rai sî amença, na daran lendar!”
10 Soa tidimos delas duma te mudarăn le baŕănça, kana e slava le Raiesti dičili pa e çăra le arakhadimasti, angla sal šeave le Israelohkă.
11 Thai o Rai phendea le Moisahkă: „Ji kana či šola Ma ande sama o poporo kadoa? Ji kana či va pateala o ande Mande, sa le minunença kai kărau le ande lengo maškar?
12 Anda kodea, malavaua les čiumasa, thai mudaraua les, ta tut kăraua tu khă vîça mai bari thai mai zurali sar leste.”
13 O Moise phendea le Raiehkă: „Le Ejiptenea ašunena kadea buti, andoa maškar savengo ankaladean kadale poporos anda Ti zor.
14 Thai phenena le ašilimata le čemehkă kodo lehkă. On jeanenas kă Tu, o Rai, san ando maškar kadale poporohko; kă sîkavesas Tu ando tipo dičimasa, Tu, o Rai; kă Teo noro bešel pa leste; kă jeas angla leste desă ande khă tillo norohko, thai reate ande khă tillo iagako.
15 Kana mudarăs le poporos kada les sar khă manušes korkoŕo, le neamuri, kai ašundine kă delas pe duma pa Tute, va phenena:
16 „O Rai nas les zor te nigrăl kadoa poporo ando čem kai solaxadeasas kă delas lengă les: anda kodea mudardea le ande pustia.”
17 Akana te dičiol pe e zor, le Raiesti ande lako barimos, sar phendean kana mothodean:
18 „O Rai sî loko kai xolli thai bravallo ando lašimos, iertisar o bezexalimos thai o biprinjeandimos, ta na nikăr le došales orta bidošallo, thai došarăl o bezexalimos le daddengo andel šeave ji koa trito or štarto neamo.
19 Ierisar, o bezexalimos le poporohko kada lehko, pala o barimos Tea milako, sar iertsardean le poporohkă kada lehkă dă andoa Ejipto ji koče.”
20 Thai o Rai phendea: „Iertisarau sar manglean.
21 Ta sode sî dî čeačimasa kă Me sîm juvindo thai kă e slava le Raiesti pherăla sa e phuw,
22 kaditi sî čeačimasa kă sa kukola kai dikhline pehkă iakhănça Mîŕî slava, thai le minunea kai kărdem le ando Ejipto thai ande pustia, thai sa dine dumadănasul pa Mande dešvar ji akana, thai či ašundine Mîŕă muiestar,
23 sa kodola či dikhăna o čem kai solaxadem lengă daddengă, kă daua lengă les, thai anume, sa kai či dine Ma pateaimos, či va dikhăna les.
24 Ta anda kă Muŕo robo o Kalebo sas pherdino avră duxostar, thai phirdea ande sa Muro drom, kăraua les te šol pe ando čem kai sas, thai lehkă avimata avela lengo.
25 Le Amalečiçea thai le Kanaaniçea bešen ande xar kadea: ta texara, ambolden tume, po drom kai nigrăl karing e Marea e Lolli.”
26 O Rai dea duma le Moisahkă thai le Aaronoskă, thai phendea:
27 Ji kana mekaua koadoa jungalo tidimos te pupuil pa Mande? Ašundem le pupuimata le šeavengă le Israelohkă, kai pupuin pa Mande.
28 Phen lengă: „Pe Mîŕî čivava! phenel o Rai,” kă kăraua tumengă orta sar dean duma ando ašundimos Mîŕă kanengo.
29 Tumară staturea mulle perăna ande pustia kadea.Tume saoŕă, sao dindimos kărdeape tumengă, dindoi tume kata biši bărši opră, thai save pupuisardean anda Mande,
30 či šona tume ando čem kai solaxailemas kă daua tumengă la te bešen ande la, avri anda o Kalebo, o šeau le Iefunohko, thai o Iosua, o šeau le Nunohko.
31 Ta tumară šeaoŕăn kai, kai phendean kă avena xasardimahkă, kăraua le te šon pe ande leste, kaste prinjeanen o čem sao tume čidabeadikhlean les.
32 Sode pa tumende, tumară staturea le mulle perăna ande pustia.
33 Thai tumară šeave xasaona štarvardeši bărši ande pustia, thai iertina kadea tumară bezexa, ji kana tumară staturea le mulle perăna ande pustia.
34 Pala sar ande štarvardeši des dikhleančioreal o čem, sa kadea, ande štarvardeši bărši phiravena e doši le bezexalimatăngă tumarăngă; sar khă bărši ande sako des: thai jeanena atunčeara so ameal te çîrdau Muŕo vast Me tumendar.
35 Me, o Rai, dem duma! Ando čeačimos, kadea kăraua kadale jungalimahkă tidimahkă, kai tideape kontra Mande, avena mullimahkă ande pustia kadea thai ande late va merăna.”
36 Le rom kai trdeasas le o Moise te dikhănčioreal o čem, thai save, ka lengo amboldimos, kărdesas ta sa o tidimos te pupuil pa leste, kalearindoi o čem;
37 kadala manuši, kai kaleardesas o čem, mulle oče angloa Rai, malade khă mullimastar andakhdata.
38 Dăsar o Iosua, o šeau le Nunohko, thai o Kaleb, o šeau le Iefunehko, ašile ande čivava anda le manuši kodola kai gălesas te dikhănčioreal o čem.
O biašundimos le poporohko došaldo.
39 O Moise phendea sa kadala butea sa le šeavengă le Israelohkă; thai o poporo sas ande khă bari jeluimos.
40 Uštile kana pharadilo o des o duito des, thai ankăste po gor le baŕăbarăhko, phendindoi: „Dikta ame!” sam gata te ankleas ando than kai dean duma Raia, kă bezexardeam.”
41 O Moise phendeas: „Anda soster ušteaven o mothodimos le Raiehko? Na khărna khanči.
42 Na anklen, kă o Rai nai ande tumaro maškar! Na roden te aven marde tumară dušmaiendar.
43 Kă le Amalečiçea thai le Kanaaniçea sî angla tumende, thai perăna mudarde la sabiatar; ăkhdata so šudean tume kata o Rai, O Rai či avela tumença.”
44 On nalinesama thai ankăste po gor le baŕăbarăhko, ta o chivoto le phanglimahko thai o Moise či ankăste andoa maškar la tabărako.
45 Atunčeara uliste le Amalečiçea thai le Kanaaniçea, kai bešenas po baŕbaro kodoa, marde le, thai šinde le kotora ji ando Xorma.