1 Intențiile inimii aparțin omului,
dar răspunsul limbii este de la Domnul.
2 Toate căile unui om sunt curate în ochii lui,
dar Cel Care cercetează duhurile este Domnul.
3 Încredințează-ți Domnului lucrările
și îți vor reuși planurile.
4 Domnul a făcut totul pentru un scop,
chiar și pe cel nelegiuit pentru ziua nenorocirii.
5 Orice inimă arogantă este o urâciune înaintea Domnului;
în mod sigur ea nu va rămâne nepedepsită.
6 Prin îndurare și credincioșie este ispășită nelegiuirea
și prin teama de Domnul se îndepărtează omul de la rău.
7 Când Îi sunt plăcute Domnului căile unui om,
îi face chiar și pe dușmanii lui să trăiască în pace cu el.
8 Mai bine puțin, dar cu dreptate,
decât mari venituri, cu nedreptate!
9 Inima omului își plănuiește calea,
dar Domnul îi îndrumă pasul.
10 Sentința divină este pe buzele regelui;
gura lui nu va fi necredincioasă la judecată.
11 Cântarul și talerele judecății sunt de la Domnul;
toate greutățile din sac sunt lucrarea Lui.
12 Este o urâciune pentru regi să facă răul,
căci prin dreptate se consolidează tronul.
13 Vorbirea dreaptă este plăcută regilor
și cel ce spune adevărul este iubit.
14 Mânia regelui este mesagerul morții,
dar omul înțelept o va calma.
15 Seninătatea feței regelui înseamnă viață
și bunăvoința lui este ca un nor de ploaie târzie.
16 Este mai bine să câștigi înțelepciune decât aur
și este mai de dorit să obții pricepere decât argint.
17 Calea celor drepți este să se îndepărteze de rău;
cine își păzește calea își păzește viața.
18 Mândria merge înaintea distrugerii
și un duh arogant merge înaintea căderii.
19 Mai bine să fii smerit în duh printre cei săraci,
decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Cine este atent la Cuvânt găsește ce este bine
și oricine se încrede în Domnul este fericit.
21 Cel cu inima înțeleaptă este numit priceput
și dulceața buzelor sporește învățătura.
22 Discernământul este un izvor de viață pentru cei ce îl au,
dar disciplinarea nebunilor este o nebunie.
23 Inima celui înțelept îi îndrumă gura cu înțelepciune
și pe buzele lui sporește învățătura.
24 Cuvintele plăcute sunt un fagure de miere,
dulci pentru suflet și vindecătoare pentru oase.
25 Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului,
dar la capătul ei se află căile morții.
26 Pofta de mâncare a muncitorului este în folosul său,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Omul de nimic scoate la suprafață răul
și vorbirea lui este ca un foc distrugător.
28 Omul care spune lucruri perverse răspândește discordii
și un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul violent își amăgește semenul
și-l conduce pe o cale care nu este bună.
30 Cel ce închide ochii ca să plănuiască lucruri pervertite,
cel ce-și mușcă buzele a și dus la îndeplinire răul.
31 Perii albi sunt o coroană frumoasă;
ea se găsește pe calea dreptății.
32 Mai valoros este cel încet la mânie decât cel viteaz
și cel care-și stăpânește duhul, decât cel ce cucerește o cetate.
33 Se aruncă sorțul în poală,
dar orice decizie este de la Domnul.
1 Le planurea kai kărăle o illo phanden pe le manušestar,
ta o dimosanglal kai deles o mui avel kata o Rai.
2 Sa le droma le manušehkă sî uje andel iakh lehkă,
ta kukoa kai rodel le duxuri sî o Rai.
3 Tho te butea ando vast le Raiehko,
thai kărdeona sa te planurea.
4 O Rai kărdea le saoŕăn anda khă çînta,
orta i koles le jungales andoa des le bibaxtalimahko.
5 Orsao illo barimahko sî khă prikăjimos angloa Rai;
mothodino, o či ašela bidošalo.
6 Andoa kamblimos thai pateaimos o manuši skăpil la bikrisatar,
thai andai dar le Raiesti dureol le nasulimastar.
7 Kana sî čeaile le Raiehkă le droma varekahkă,
kărăle amal orta i lehkă dušmaien.
8 Mai mišto xançî, čeačimasa
dă sar valosuri, bandimasa.
9 O illo le manušehko del pe godi pe sao drom te phirăl,
ta o Rai ortol lehkă pašea.
10 Mothodimata devlikane sî po mui le thagarehko,
lehko mui či trăbul te kărăl athaimata kana krisînil.
11 O tol thai o măsurimos orta aven kata o Rai;
sal pharimata le tolohkă sî e buti Lesti.
12 Le thagarengă sî lengă greçomos Te kărăn nasul,
Kă andoa bibezexalimos zureaol khă Skamin raimahko.
13 Le ušt bibezexale sî čeaile ăl thagarengă,
thai on kamen kolen kai denduma bibezexalimasa.
14 E xolli le thagaresti sî khă phenditorii le mullimahko,
ta khă manuši xarano trăbul te atărdearăla.
15 O străfeaimos le mohko le thagarehko sî čivava,
thai o lašimos lehko sî sar khă brîšind anglamilaiehko.
16 Sodesa mai but kărăl o limos le xaraimahko dă sar le sumnakahko!
Sodesa sî mai dă kamblimos o limos le prinjeandimahko dă sar le rupehko!
17 O drom le manušengo bi bezexako sî te arakhăn pe le nasulimastar;
kodoa arakhăl pehko duxo, kai dikhăl pa pehkă droma.
18 O barimos jeal angloa xasardimos,
thai e fala jeal angloa peradimos.
19 Mai mišto te aves meklinotele le meklinençatelal,
dă sar te xulaves o limos kolença le barimahkă.
20 Kon delgodi koa Divano le Raiehko, arakhăl o baxtalimos,
thai kon pateal pe ando Rai sî baxtalo.
21 Kas sî khă illo xarano sî phendino prinjeandimahko,
ta o guglimos le uštengo barearăl o jeanglimos.
22 O xaraimos sî khă isvoro čivavako anda kaste sî les;
ta o došalimos le čealadengo sî o čealadimos lengo.
23 Kas sî khă illo xarano, sîkavel pehko xaraimos kana delduma,
thai orkana dičion sîkaimata neve pe lehkă ušt.
24 Le divanuri le amlengă sî sar khă stupo avdinehko,
gugle andoa duxo, thai sastimahkă andal kokala.
25 But droma fal laše le manušehkă,
ta palal nigrăn koa merimos.
26 Kon butearăl, anda leste butearăl,
kă lesti bokh tholes kai buti.
27 O manuši o rimome lašarăl o bibaxtalimos,
thai pe lehkă ušt sî khă iag astardi.
28 O manuši bithanehko kărăl kîrkote,
thai o pîŕîtori delrigate le mai lašen amalen.
29 O manuši o kuralimahko athavel pehkă pašes,
thai nigrăles pe khă drom, kai nai lašo.
30 Kon phandavel le iakha, kaste del pe kal godimata le rimome,
kon xal pehkă ušt, i kăredea o nasulimos.
31 Le ball le parne sî khă kununa patimasti,
oi arakhadeol pe drom le bibezexalimahko.
32 Kukoa kovlo kai xolli kărăl mai but dă sar khă zuralo,
thai kon sî stăpîno pe peste kučearăl mai but dă sar kukoa kai lel khă četatea.
33 Šudel pe e bax ande podi la raxameati,
ta orsao mothodimos avel kata o Rai.