Sfaturi practice
1 Fiule, dacă ai girat pentru semenul tău,
dacă ai bătut palma pentru un străin,
2 dacă ești legat de ceea ce ai spus
și ești prins de cuvintele gurii tale,
3 fă acum lucrul acesta, fiule, și eliberează-te,
căci ai căzut în mâna semenului tău:
du-te, smerește-te
și roagă-l cu insistență pe semenul tău să te elibereze !
4 Nu da somn ochilor tăi,
nici ațipire pleoapelor tale.
5 Eliberează-te ca o gazelă din mâna vânătorului ,
ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 Du-te la furnică, leneșule!
Uită-te la căile ei și fii înțelept!
7 Chiar dacă nu are conducător,
supraveghetor sau stăpânitor,
8 ea își pregătește hrana vara
și își adună mâncarea în timpul secerișului.
9 Până când vei sta culcat, leneșule?
Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi…,
11 și sărăcia vine peste tine ca un hoț,
iar lipsa, ca un om înarmat.
12 Omul de nimic, persoana nelegiuită,
umblă cu înșelăciunea în gură,
13 clipește din ochi,
dă din picior
și face semne cu degetele.
14 În inima lui sunt lucruri pervertite,
plănuiește răul;
tot timpul răspândește certuri.
15 De aceea distrugerea lui va veni pe neașteptate;
va fi zdrobit deodată și nu va putea fi vindecat.
16 Sunt șase lucruri pe care le urăște Domnul,
și chiar șapte sunt o urâciune pentru El:
17 ochii trufași, limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat,
18 inima care concepe planuri nelegiuite,
picioarele care aleargă repede la rău,
19 martorul mincinos, care rostește minciuni
și cel ce răspândește certuri între frați.
Avertisment cu privire la adulter
20 Fiule, păzește porunca tatălui tău
și nu părăsi învățătura mamei tale.
21 Leagă-le mereu de inima ta;
prinde-le în jurul gâtului tău.
22 Când mergi, ele te vor conduce;
când stai întins, te vor păzi,
iar când te vei trezi, te vor inspira.
23 Căci porunca este o candelă,
învățătura este o lumină,
iar mustrările disciplinării sunt calea vieții.
24 Ele te păzesc de femeia cea rea,
de limba măgulitoare a femeii străine.
25 N-o pofti în inima ta pentru frumusețea ei
și să nu te atragă cu pleoapele ei.
26 Căci prețul unei femei prostituate
este doar o bucată de pâine,
dar soția altuia vânează un suflet scump.
27 Poate cineva să ia foc în sân
fără să i se ardă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinși
fără să-i ardă picioarele?
29 Tot așa este și cu cel ce se duce la soția semenului său:
oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț dacă fură
ca să-și aline foamea când este înfometat,
31 dar dacă este prins va plăti înșeptit,
va da toată averea din casa lui.
32 Cel ce comite adulter cu o femeie este fără minte!
Oricine face așa își distruge sufletul.
33 Va avea parte de rană și dispreț,
iar rușinea nu i se va șterge.
34 Căci gelozia îl înfurie pe un bărbat
și el nu va avea milă în ziua răzbunării;
35 nu va accepta niciun preț de răscumpărare
și va refuza mita, oricât de mare ar fi ea.
Poa sumadimos.
1 Šeaua, kana thodean tu sumado anda teo pašo,
kana astardean tu anda aver,
2 kana san phanglo anda o šinaimos te mohko,
3 kăr sa kadea e buti kadea, šeaua: pîtăr tu,
kă pelean ando vast te pašehko!
Anda kodea jea, šude tu le mosa kai phuw,
thai rudisao lestar.
4 Na de lindri te iakhăn,
či soimos te pleoakhăngă!
5 Skăpisar andoa vast lehko sar skăpil e kăprioara andoa vast le văšerehko,
thai sar e čirikli andoa vast le čirikleatorehko…
Arakh tu khandinimastar.
6 Jea kai tir, khandinea;
dikh šutimasa sama kal doma lakă, thai xareao!
7 La nai la či šerobaro,
či dikhlitorii, či stăpîno;
8 ta mila oi lašarăl pehkă o xamos,
thai tidel xabenata ando čiro le tidimahko.
9 Ji kana bešesa suto, khandinea?
Kana uštesa anda ti lindri?
10 Te mai soves xançî, te mai soves Xançî,
te mai sučis xançî le vast kaste soves! …
11 Thai o čioŕîmos avela pa tute sar khă čior,
thai o biavimos, sar khă manuši armença.
Arakh tu nasulimastar.
12 O manuši khančesko, o manuši bikrisako,
phirăl le bičeačimasa ando mui,
13 tidel iakhăndar, del ando punŕo,
thai kărăl sămnuri le naiença.
14 O nasulimos sî ande lehko illo, andeiekh kărăl butea nasulimahkă,
thai deldrom kîrkote.
15 Anda kodea o xasarimos avela lehkă po biajukărdimos;
avela linčeardo andakhdata, thai bi leakohko.
16 Šou butea čidabadikhăl o Rai,
thai orta efta sî lehkă bidikhlimahkă:
17 le iakha opral, e šib e xoxamni,
le vast kai šorăn rat bidošalo,
18 o illo kai kărăl planuri bikrisako,
le pînŕă kai prasten iekhatar koa nasul,
19 o dikhlitorii o xoxamno, kai phenel xoxaimata,
thai kukoa kai kărăl zaia maškar le phral.
Arakh tu butkurviatar.
20 Šeaoa, arakh le divanuri te daddehkă,
thai na šude o sîkaimos tea dako:
21 phande le biatărdimahko koa illo,
phande le kai koŕ.
22 On avena tusa ande teo phirimos,
thai arakhăna tu ando than,
thai dena tukă duma koa ušteaimos!
23 Kă o divano sî sar khă lampa, o sîkaimos sar khă lumina,
ta o phendimos thai o xallimos sî o drom la čivavako.
24 On arakhana tu la juwleatar rimome,
la šibatar gugli kodola străinati.
25 Na kamla ande teo illo andoa šukarimos lako,
thai na mekh tu çîrdino lakă iakhăndar.
26 Kă anda khă juwli kurva, o manuši arăsăl ta či mai ašeles dăsar khă kotor manŕo,
thai e juwli măritime tinzol khă astardimos khă duxohkă kuči.
27 Dašti lel varekon iag ando bărkh,
bi te astardeon lehkă çoale?
28 Or dašti jeal varekon pel angar astarde,
bi te phabon lehkă pînŕă?
29 Sa kadea sî i kolesa kai jeal kai romni lehkă pašesti:
orkon azbal pe latar či ašela bidošalo.
30 O čior nai phanglo kana čiorăl kaste
atărdearăl pesti bokh, kă sî lehkă bokh;
31 thai kana sî astardo, musai te del parpale eftavarăs,
te del orta sa so sî les ando khăr.
32 Ta kukoa so butkurvil kha juwleasa sî khă manuši bigodeako,
Orta xasarăl pesti čivava kon kărăl kadea.
33 Či avela les dîsar dukh thai lajau,
thai o prasaimos či khosleola pe lehkă.
34 Kă e jelozia xollearăl le muršes,
thai či fales nasul ando des le amboldimahko;
35 či dikhăl ka či khă potindimos potindimahko,
thai či mekăl pe telal či anda o mai baro pativ.