Judecata dreaptă a lui Dumnezeu
1 De aceea, tu, omule, oricine ai fi, care-i judeci pe alții, n-ai nicio scuză, pentru că în ceea ce-l judeci pe altul, te condamni pe tine însuți, fiindcă tu, care-l judeci, faci aceleași lucruri. 2 Știm însă că judecata lui Dumnezeu față de cei ce fac astfel de lucruri este potrivită cu adevărul. 3 Și crezi tu, omule, care-i judeci pe cei ce fac astfel de lucruri, dar pe care le faci și tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări, și nu înțelegi că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?
5 Dar, din cauza împietririi tale și a inimii tale nepocăite, îți aduni mânie pentru ziua mâniei și a descoperirii dreptei judecăți a lui Dumnezeu, 6 Care „va răsplăti fiecăruia după faptele lui“ : 7 celor ce, prin perseverența în fapte bune, caută glorie, onoare și nemurire, le va da viață veșnică; 8 dar celor ce, din ambiție egoistă, nu ascultă de adevăr și se lasă convinși de nedreptate, le va da mânie și furie. 9 Vor veni necazuri și probleme peste orice suflet omenesc care face răul, întâi peste iudeu și apoi peste grec, 10 dar va fi glorie, onoare și pace pentru oricine face binele, întâi pentru iudeu și apoi pentru grec, 11 căci înaintea lui Dumnezeu nu există favoritism.
12 Fiindcă toți cei ce au păcătuit fără Lege vor și pieri fără Lege, iar toți cei ce au păcătuit sub Lege vor fi judecați potrivit Legii. 13 Căci nu cei ce aud Legea sunt drepți înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea vor fi îndreptățiți. 14 Când neevreii, care nu au Legea, împlinesc din instinct cerințele Legii, prin aceasta, ei, care nu au Legea, sunt lege pentru ei înșiși. 15 Ei arată astfel că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, conștiința lor aducând mărturie, iar gândurile lor acuzându-se sau scuzându-se între ele. 16 Lucrul acesta se va vedea în ziua când, potrivit Evangheliei mele, Dumnezeu, prin Cristos Isus, va judeca lucrurile ascunse ale oamenilor.
Iudeul și Legea
17 Dar dacă tu, care te numești iudeu, care îți pui încrederea în Lege, care te lauzi cu Dumnezeu, 18 care cunoști voia Lui și discerni lucrurile deosebite pentru că ești învățat din Lege, 19 tu, care ești convins că ești călăuză pentru orbi, lumină pentru cei din întuneric, 20 îndrumător al celor nesăbuiți, învățător al celor imaturi, pentru că tu ai în Lege întruchiparea cunoștinței și a adevărului, 21 tu, deci, care înveți pe altul, pe tine însuți nu te înveți? Tu, care predici: „Să nu furi“, furi? 22 Tu, care spui: „Să nu comiți adulter“, comiți adulter? Tu, căruia ți-e scârbă de idoli, le jefuiești templele? 23 Tu, care te lauzi cu Legea, Îl faci de rușine pe Dumnezeu prin încălcarea Legii? 24 Căci, așa cum este scris: „Numele lui Dumnezeu este blasfemiat printre neevrei din cauza voastră“ .
25 Fiindcă circumcizia este de folos dacă împlinești Legea, dar, dacă ești unul care încalcă Legea, circumcizia ta a devenit necircumcizie. 26 Deci, dacă cel necircumcis păzește hotărârile drepte ale Legii, nu va fi considerată oare necircumcizia lui drept circumcizie? 27 Cel care, din naștere, este necircumcis, însă împlinește Legea, te va judeca pe tine care, deși ai litera Legii și circumcizia, ești unul care încalci Legea. 28 Căci iudeu nu este cel care este iudeu în exterior, și circumcizie nu este cea exterioară, în carne, 29 ci iudeu este cel care este iudeu în interior, iar circumcizie este cea a inimii, prin Duhul, nu prin litera Legii . Lauda acestuia nu este de la oameni, ci de la Dumnezeu.
O bikăimos le Iudeiengo.
1 Ta kadea, manuša, orsao avesa tu, kai, krisînis avrăs, našti bidošavesa tu; kă anda e buti kă krisînis avrăs, došaves tu korkoŕo; anda kă tu, kai krisînis avrăs, kărăs sa kodola butea.
2 Jeanas, ande čeačimaste, kă e kris le Devllesti pa kola kai kărăn kadalendar butea, sî orta le čeačimasa.
3 Thai pateas tu, manuša, kai krisînis kolen kai kărăn kadalendar butea, thai save i tu kărăs le, kă skăpisarăsa la krisatar le Devllehkăreatar?
4 Or desrigate tu le bravalimata le lašimahkă, dimahkă thai o lunjearimos Lehkă răbdimatahko? Či dikhăs tu kă o lašimos le Devllehko anel tu koa kăimos?
5 Ta, le baŕîmasa te illehko, kai či kamel te kăil pe, tides tukă ăkh mandin xolleati andoa des la xolleako thai le sîkaimahko la krisati orta le Devllesti,
6 kai dela sako iekhăs pala lehkă kărimata.
7 Thai kadea, dela e čivava e vešniko kolengă so, anda o kărdimos le mištimahko, roden e slava, e pativ thai o bimullimos;
8 thai dela xolli thai merimos kolengă so, andoa duxo la čiungarako, den pe parpale katoa čeačimos thai ašunen o bezexalimos.
9 Nasul thai tidimos avela pa or sao sufleto manušehko kai kărăl o nasul: anglal poa Iudeo, pala kodea poa Greko.
10 Slava, pativ thai pačea avela kadea pa or sao kărăl o mištimos: anglal poa Iudeo, pala kodea poa Greko.
11 Kă angloa Dell nai sîkado o mui le manušehko.
12 Sa kukola kai bezexardine bi la lekrisako, xasaona bi krisako; thai sa kukola kai bezexarde la krisasa, avena krisînime palai kris.
13 Anda kă na kukola kai ašunen e Kris, sî bibezexarde angloa Dell, ta kukola kai pherăn e kris kadea, avena dinde bibezexale.
14 Kana le Neamurea, barem kă nai le krisa, kărăn andai godi sar sî le butea la Krisakă, anda kadea on, kai na le kris, sî pehkă korkoŕo kris;
15 thai on čeačiaven kă e buti la Krisati sî ramome ande lengo illo; anda kă anda kadea buti del duma e godi lendi thai le gîndurea lengă, kai or došaven pe or bidošaven pe maškar lende.
16 Thai e buti kadea dičiola pe ando des kana, pala e LašiVestea mîŕî, o Dell krisînila, ando Isuso Kristoso, le butea le garade le manušengă.
Le Iudeia našti bidošaven pe.
17 Tu, kai bušos Iudeo, kai nikrăs tu pe khă Kris, kai lăudis tu le Devllesa tirăsa,
18 kai prinjeanes o kamimos Lehko, kai jeanes te kărăs alosardimos maškar le butea, anda kă san sîkado palai Kris;
19 tu, kai destubaro kă san o phiraitorii le koŕăngo, e lumina kolendi kai sî ando tuneriko,
20 o dimosphendimatăngo kolengo bigodeako, o sîkaitorii kolengo bijeangline anda kă ande Kris sî tu o ortomos le prinjeaimahko pherdo thai le čeačimahko;
21 kadea tu, kai sîkaves avrăn, tut orta či sîkaves tu? Tu, kai desduma: „te na čiorăs, čiorăs?
22 Tu kai phenes: „te na kărăn kurvărăšia,” kurvis? Tu, savehkă sî tukă skîrba le idolea, čiorăs lengă temple?
23 Tu, kai des tu fala la Krisasa, či des patiu le Devlles andoa ušteaimos kadala Krisako?
24 Kă „andai doši tumari sî prasamno o Anau le Devllehko maškar le Neamuri, pala sar sî ramome.
O čeačio šindimosroata.
25 O šindimosroata, biathaimahko, sî lašo, kana pherăs e Kris; ta kana ušteaves e Kris, o šindimosroata arăsăl nešindimosroata.
26 Kadea kana, bišindoroata arakhăl le mothodimata la Krisakă, lehko bišindimosroata či dinela pe lehkă o sar khă šindimosroatako?
27 Kukoa bišindoroata andoa kărdimos, kai pherăl e Kris, či došavela tu o tut, kai ušteaves la, barem kă sî tu e slova la Krisati thai o šindimosroatako?
28 Iudeo nai kukoa kai sîkadeol Iudeo avreal kă sî Iudeo; šindimosroata nai kukoa kai sî dinoavreal, ando mas.
29 Ta Iudeo sî kukoa kai sî Iudeo andral; thai šindimosroata sî kukoa le illehko, ando duxo, na ande slova; kă kadalestar Iudeo ankalavel pehkă e lauda na katal manuši, ta kata o Dell.