Fariseii și datina bătrânilor
1 Atunci, niște farisei și niște cărturari din Ierusalim au venit la Isus și I-au zis: 2 „Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor? Căci nu-și spală mâinile când mănâncă.” 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4 Căci Dumnezeu a zis: ‘Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta’ și: ‘Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreșit cu moartea.’ 5 Dar voi ziceți: ‘Cine va zice tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu» 6 nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa.’ Și ați desființat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7 Fățarnicilor , bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis: 8 ‘Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9 Degeaba Mă cinstesc ei învățând ca învățături niște porunci omenești.’”
Lucrurile care spurcă pe om
10 Isus a chemat mulțimea la Sine și a zis: „Ascultați și înțelegeți: 11 Nu ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” 12 Atunci, ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?” 13 Drept răspuns, El le-a zis: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină. 14 Lăsați-i: sunt niște călăuze oarbe; și când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” 15 Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Deslușește-ne pilda aceasta.” 16 Isus a zis: „Și voi tot fără pricepere sunteți? 17 Nu înțelegeți că orice intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară, în hazna? 18 Dar ce iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19 Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20 Iată lucrurile care spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om.”
Femeia cananeancă
21 Isus , după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22 Și iată că o femeie cananeancă a venit din ținuturile acelea și a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.” 23 El nu i-a răspuns niciun cuvânt. Și ucenicii Lui s-au apropiat și L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi.” 24 Drept răspuns, El a zis: „Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.” 25 Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mi!” 26 Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței !” 27 „Da, Doamne”, a zis ea, „dar și cățeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.” 28 Atunci, Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credința ta! Facă-ți-se cum voiești.” Și fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.
A doua înmulțire a pâinilor
29 Isus a plecat din locurile acelea și a venit lângă Marea Galileii. S-a suit pe munte și a șezut jos acolo. 30 Atunci au venit la El multe noroade, având cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui și El i-a tămăduit; 31 așa că noroadele se mirau când au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșesc, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32 Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile așteaptă lângă Mine și n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum.” 33 Ucenicii I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm atâta gloată?” 34 „Câte pâini aveți?” , i-a întrebat Isus. „Șapte”, I-au răspuns ei, „și puțini peștișori.” 35 Atunci, Isus a poruncit norodului să șadă pe pământ. 36 A luat cele șapte pâini și peștișorii și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37 Au mâncat toți și s-au săturat; și s-au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de firimituri. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, afară de femei și de copii. 39 În urmă , Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie și a trecut în ținutul Magdalei.
O thoimos le vastengo. Ăc giuvli Canaaneanca. Ștar mii manuș si ceailiarde.
1 Atunci avile catar o Ierusalimo, c‐o Iisus, ăl fariseia hai ăl sicadine, hai phende: 2 Sostar Che ucenicea ușteaven e datina le phurengo? On ni thoven‐pe p‐ăl vast cana han marno. 3 Ta Ou boldea, hai phendea‐lenghe: Ta sostar vi tume ușteaven e porunca le Devleschi, anda tumari datina? 4 Că o Del phendea: Cinstisar che dades hai che da, hai sao dela armaia pe dades or pe da, te terminil merimasa. 5 Ta tume phenen: Codoua sao phenela pe dadesche, or pe da che: Sosa daștiuas te ajutiv‐tu si o daro le Devlesco, 6 Codoua ni cinstil pe dades or pe da; hai dinen rigate so phenel o Del anda tumari datina. 7 Cior garade, mișto proorocisardea o Isaia anda tumende, cana phendea: 8 «Cadal manuș cinstin‐Man le mosa, ta lengo ilo si dur Mandar. 9 Hai si chanci că on cinstin‐Man, sichindos sicavimata so si porunci manușănghe». 10 Hai dindos mui Peste le manușăn but, phendea‐lenghe: Așunen hai hachiaren: 11 Na so ciol o manuș and‐o mui macril‐les hai so înclel anda o mui le manușăsco, codoia macril‐les. 12 Atunci pașîle Leste Lesche ucenice, hai phende: Gianes c‐ăl fariseia, cana așunde so phendean, pedechisaile dă chio dimos duma, hai holeaile? 13 Hai Ou boldea hai phendea: Orso răsado cai nas ciutino cathar Muro Dad opral, avel țîrdino anda‐i phuî. 14 Muchen‐len; si manuș coră cai înghiaren avre corăn; hai cana ăc coro înghiarel avre corăs, el dui peren and‐ăc than hanado. 15 Ta o Petro astardea hai phendea: Cher‐amen te hachiaras cadai pilda. 16 Ou phendea: Acana i tume sen bi‐hachiarde? 17 Ni hachiaren că sea so gial and‐o mui gial and‐o păr hai pala codoia des‐les avri? 18 Hai cola so încalaves and‐o mui aven anda o ilo, hai codola macrin le manușăs. 19 Anda o ilo înclen: ăl gîndurea ăl nasul, ăl mundarimata, ăl traimata avre giuvleasa, ăl buchea lajeaveste, ăl ciorimata, ăl phenimata ăl hohamne, ăl hule. 20 Cadala si cai macrin le manușăs, ta te has le vastența bithode ni macril le manușăs. 21 Înclindos othar o Iisus teleardea and‐ăl thana le Tirosche hai le Sidonosche. 22 Hai eta c‐ăc giuvli Canaaneanca anda codol thana înclindos mui, hai phenelas: Aven‐Tu mila mandar, Devla, Ciao le Davidosco! Mîri cei nasul si chinuime catar ăc beng. 23 Ou ni dea duma lasa chanci: Pașîndos, Lesche ucenice rughisarde‐Les, hai phende: Much‐la, că eta del mui pala amende. 24 Ou boldea hai phendea: Nai sem dino drom numa c‐ăl bacrea ăl hasardea and‐o cher le Israelosco. 25 Ta oi, avindos Leste, dinea cocea, hai phendea: Devla, na muchma. 26 Ta Ou boldea hai phendea: Nai mișto te les o marno le ciauărănghe hai te ciudes‐les c‐ăl giuchel. 27 Ta oi phendea: Cadea si, Devla, ta i ăl giuchel han and‐ăl prușuca cai pheren catar e sinia lenghe stăpînenghi. 28 Atunci, boldindos, o Iisus phendea‐lache: Giuvlie, baro si chio pachiamos; cherdol‐pe tuche sar tu cames, hai sastil lachi cei andă codou ceaso. 29 Hai nachindos o Iisus othar, avilo pașa o pai le Galileaco, uștilo p‐o plai, hai beșlo othe. 30 Hai but manuș avile Leste, mașcar lende sas banghe, coră, aver ni denas duma, bi‐vastengo, but hai but ciute‐le cai Lesche pîrne, hai Ou sasteardea‐le. 31 Codol but manuș mirinas‐pe dichindos colen cai ni dine duma acana denas duma, colen bi‐vastengo sastearde, ăl banghe phirenas, ăl coră dichenas, hai slăvinas le Devles le Israelosco. 32 O Iisus, dindos mui Peste Pe ucenicen, phendea: Mila si Manghe catar cadal but manuș, că eta si trin ghesa dă cana ajuchearen pașa Mande hai nai so te han; te dau lenghe drom bocailo ni camau, caște na peren tele chinimastar. 33 Hai ăl ucenicea phende‐Lesche: Cathar te avel‐ame, and‐ăl thana mulane, cadichi marne, te ceailiaras cadichi manuș? 34 Hai o Iisus pușlea‐le: Cabor marne si tumen? Hai on phende: Efta hai țîra maciora. 35 Poruncisardea le bute manușănghe te beșăn tele pe phuî. 36 Lilea ăl efta marne hai codol mace, hai naisarindos, phaglea hai dinea că Pe ucenice, hai Lesche ucenicea le manușăn. 37 Hai hale sea ta ceailile hai lile efta tîrne pherde sosa acilo h‐ăl prușuca. 38 Hai codola cai hale ghindolaspe c‐ăl ștar mii murș, afer anda‐l ciauără hai ăl giuvlea. 39 Pala cadaia dinea o drom codol manușănghe, uștilo and‐ăc corabia hai ghelo and‐ăl thana Magdala.