Pilda lucrătorilor viei
1 Fiindcă Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieșit dis-de-dimineață să-și tocmească lucrători la vie. 2 S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu pe zi și i-a trimis la vie. 3 A ieșit pe la ceasul al treilea și a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 ‘Duceți-vă și voi în via mea’, le-a zis el, ‘și vă voi da ce va fi cu dreptul.’ Și s-au dus. 5 A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stând în piață și le-a zis: ‘De ce stați aici toată ziua fără lucru?’ 7 Ei i-au răspuns: ‘Pentru că nu ne-a tocmit nimeni.’ ‘Duceți-vă și voi în via mea’, le-a zis el, ‘și veți primi ce va fi cu dreptul.’ 8 Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: ‘Cheamă pe lucrători și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.’ 9 Cei din ceasul al unsprezecelea au venit și au luat, fiecare, câte un leu. 10 Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un leu de fiecare. 11 După ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului 12 și ziceau: ‘Aceștia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul și zăduful zilei.’ 13 Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ‘Prietene, ție nu-ți fac nicio nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? 14 Ia-ți ce ți se cuvine și pleacă. Eu vreau să plătesc și acestuia din urmă ca și ție. 15 Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?’ 16 Tot așa , cei din urmă vor fi cei dintâi, și cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”
Isus vestește moartea și învierea Sa
17 Pe când Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le-a zis: 18 „Iată că ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mâinile preoților celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte 19 și-L vor da în mâinile neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată și să-L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
20 Atunci , mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus, împreună cu fiii ei, și I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere. 21 El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Poruncește”, I-a zis ea, „ca, în Împărăția Ta, acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta și altul la stânga Ta.” 22 Drept răspuns, Isus a zis: „Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei. 23 Și El le-a răspuns: „Este adevărat că veți bea paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu, dar a ședea la dreapta și la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.” 24 Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi frați. 25 Isus i-a chemat și le-a zis: „Știți că domnitorii neamurilor domnesc peste ele, și mai-marii lor le poruncesc cu stăpânire. 26 Între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; 27 și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob. 28 Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
Doi orbi vindecați la Ierihon
29 Când au ieșit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. 30 Și doi orbi ședeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus și au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31 Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32 Isus S-a oprit, i-a chemat și le-a zis: „Ce vreți să vă fac?” 33 „Doamne”, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!” 34 Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor și îndată orbii și-au căpătat vederea și au mers după El.
E pilda le manușănghi cai cherde buchi che rez. Trin drom phenel anda Pe Pătimi. Ăl ciave le Zevedeosche manghen. E cearta sao si mai baro. O sastimos dui corăngo.
1 O thagarimos and‐o cero meal ăc stăpînosa cheresco, cai înclisto dătehara te arachel manuș te cheren buchi and‐e rez. 2 Hai pelo te del‐len po‐c dinari p‐o ghes, dinea‐le drom anda pi rez. 3 Ta inclindos pale c‐ăl trin ceasuri dichlea avre manușăn and‐o piațo că nas‐len buchi. 4 Hai phendea‐lenghe codolenghe: Giantar vi tume and‐e rez, hai so va avela ceacimasa si te dau tume. 5 Hai on ghele inclindos pale c‐o ceaso le șovengo hai că le iango, cherde sa cadea. 6 Incliste c‐o ceaso le deșuechengo, arachlea avren, beșîndos bi‐bucheaco, hai phendea‐lenghe: Soste tume beșlen cothe sauără ghes bi‐bucheaco? 7 On phende‐lesche: Cana chonic ni tocmisardea‐ame. Ou phendea‐lenghe: Giantar and‐e rez hai so va avela ceacimasa codoua si te len. 8 Cherdilo‐pe reat, o stăpîno le rezaco phendea pe slugache: De mui colen cai cheren buchi hai de‐len pochinimos, începosa colesa anda pala‐l gi că coua o angluno. 9 Avilo o ceaso le deșuechengo, hai lile po‐c dinari. 10 Avindos cola ăl anglune, socotisarde că on si te len mai but, dar i on lile sa ăc dinari. 11 Pala so lile, sa mai denas duma anda o stăpîno le cheresco. 12 Hai phendeas: Cala mai pala‐l cherdeas mai țîra hai ciutea‐len sa sar amende, cai înghiardeam sauără pharimos le ghesesco hai le tatimasco. 13 Hai ou phendea echesche anda lende: Amala, me ni cherau‐tuche o neceacimos. Na tu cherdean e învoiala manța pă ech dinari? 14 Le so si chiro hai telear. Me chamau te dau i cales cai sas mai pala‐l sar tut. 15 Pal ni trăbulas te cherau me so camau mîrănța? Or chi iach si nasul, că me sem lacio? 16 Cadea si te avel cola palal anglal hai cola anglal palal, că but si te aven dine mui dar țîra si te aven alome. 17 Hai uștilo c‐o Ierusalimo, o Iisus lilea and‐ăc rig le deșudon ucenicen hai phendea‐lenghe, p‐o drom: 18 Eta ușteas c‐o Ierusalimo hai o Ciao le Manușăsco si te avel dino p‐ăl vast le rașaienghe, hai le sicaitorenghe, hai si te osîndin‐Les te merel. 19 Si te den‐Les p‐ăl vast le păgîienghe, caște marel pesche prasape Lestar, si te maren‐Les le biciosa, si te umbladen‐Les, pal c‐ăl trin ghesa si te jiuvindiol. 20 Atunci avilo Leste e dei le ceavenghi le Zevedeosche le ceavența andă cociande, rughindos‐pe Lesche, manglea daici Lestar. 21 Hai Ou phendea‐lache: So cames? Oi phendea‐Lesche: Phen te beșăn c‐ăl dui ceave mîră, ech che ceaci hai ech che banghi Chiri, and‐o thagarimos Chiro. 22 Ta o Iisus phendeas: Ni gianen so manghen. Daștin, oare, te pen anda o paharo cai peav‐les Me hai le bolimasa cai Me bola‐Ma te bolen‐tume? On phende‐Les: Daștis. 23 Hai Ou phendea‐lenghe: O paharo Muro te pen‐les, o bolimos cai Me bola‐Ma te bolen‐tume, dar caș‐te beșăn che ceaci hai che banghi nai Mîrî te dau, hai si te del pes colenghe and caște si catar Muro Dad. 24 Ta așundindos col‐aver deș nasul holeaile pă col‐aver dui phral. 25 Ta o Iisus dinea‐le mui Peste, hai phendea‐lenghe: Gianen c‐ăl thagara le neamurenghe domnin pă lende hai ăl mai bare stăpînen‐len. 26 Na sa cadea si te avel mașcar tumende, hai orso anda tumende camela te avel mai baro e sluga tumari te avel. 27 Hai orso anda tumende camela te avela o angluno codoua te avel tumenghe sluga, 28 Pala sar o Ciao le Manușăsco ni avilo te slujil‐pe Lesche, ci caște slujil Ou hai te del Pio sufleto anda sea. 29 Hai teleardea cathar o Ierihono, ăl manuș ăl but avenas and‐e urma Leschi. 30 Hai eta dui coră, cai beșănas pașa o drom, așundeas că nachel o Iisus, dine mui, hai phendeas: Avel Tu mila amendar, Devla, Ciao le Davidosco! 31 Hai col‐avren manuș hanas‐pe lența te acion; on ăl dui i mai but denas mui, phenindos: Avel Tu mila amendar, Devla, Ciao le Davidosco. 32 Hai o Iisus, beșîndos, dinea‐le mui hai phendea‐lenghe: So camen tume te cherau? 33 On phendea‐lenghe: Devla, deschearen‐pe ăl iacha amare. 34 Hai cherdea Peste mila lendar, o Iisus machela lenghe iacha, hai sigo dichle hai telearde pala Leste.