Cel mai mare în Împărăția cerurilor
1 În clipa aceea , ucenicii s-au apropiat de Isus și L-au întrebat: „Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?” 2 Isus a chemat la El un copilaș, l-a pus în mijlocul lor 3 și le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. 4 De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5 Și oricine va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu Mă primește pe Mine. 6 Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară și să fie înecat în adâncul mării. 7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire, fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire! Dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Acum, dacă mâna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decât să ai două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic. 9 Și, dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață numai cu un ochi, decât să ai amândoi ochii și să fii aruncat în focul gheenei.
Pilda cu oaia rătăcită
10 Feriți-vă să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea fața Tatălui Meu, care este în ceruri. 11 Fiindcă Fiul omului a venit să mântuiască ce era pierdut. 12 Ce credeți? Dacă un om are o sută de oi și se rătăcește una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci și nouă pe munți și se duce să caute pe cea rătăcită? 13 Și , dacă i se întâmplă s-o găsească, adevărat vă spun că are mai multă bucurie de ea, decât de cele nouăzeci și nouă care nu se rătăciseră. 14 Tot așa, nu este voia Tatălui vostru din ceruri să piară unul măcar din acești micuți.
Iertarea greșelilor
15 Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te și mustră-l între tine și el singur. Dacă te ascultă, ai câștigat pe fratele tău. 16 Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inși, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. 17 Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii și, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân și ca un vameș. 18 Adevărat vă spun că orice veți lega pe pământ va fi legat în cer și orice veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. 19 Vă mai spun iarăși că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu, care este în ceruri. 20 Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.”
Pilda robului nemilostiv
21 Atunci, Petru s-a apropiat de El și I-a zis: „Doamne, de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la șapte ori?” 22 Isus i-a zis: „Eu nu-ți zic până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte. 23 De aceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să se socotească cu robii săi. 24 A început să facă socoteala și i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni . 25 Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui și tot ce avea, și să se plătească datoria. 26 Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat și a zis: ‘Doamne, mai îngăduie-mă, și-ți voi plăti tot.’ 27 Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul și i-a iertat datoria. 28 Robul acela, când a ieșit afară, a întâlnit pe unul din tovarășii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el și-l strângea de gât, zicând: ‘Plătește-mi ce-mi ești dator.’ 29 Tovarășul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga și zicea: ‘Mai îngăduie-mă, și-ți voi plăti.’ 30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în temniță până va plăti datoria. 31 Când au văzut tovarășii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult și s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. 32 Atunci, stăpânul a chemat la el pe robul acesta și i-a zis: ‘Rob viclean! Eu ți-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. 33 Oare nu se cădea să ai și tu milă de tovarășul tău, cum am avut eu milă de tine?’ 34 Și stăpânul s-a mâniat și l-a dat pe mâna chinuitorilor până va plăti tot ce datora. 35 Tot așa vă va face și Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”
Sao si mai baro and‐o thagarimos cerosco. O zuralimos le cheienghe. Cabor drom iertisa le manușăn. E pilda coleschi cai sas ugile deș mii talanțea.
1 Andă codou ceaso pașîle ăl ucenice pașa o Iisus, hai phende: Sao si mai baro and‐o thagarimos le cerosco? 2 Hai anindos Peste ech ciaoro, ciutea‐les andă lengo mașcar, 3 Hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te na boldena‐tume hai ni avena sar ăl ciaoră, nai te gian and‐o thagarimos le cerosco. 4 Sao cherdola‐pe sar o țîcno smerime, codoua si o mai baro and‐o thagarimos le cerosco. 5 Hai sao lela ăc țîcnorăs cadalestar andă muro anau, Man lel‐Man. 6 Ta sao cherela te‐împedechil‐pe eches anda cadal țîcne cai pachial anda Mande, mai mișto sas te phanden pesche che cor ech bar ajeavesco, hai te chidel‐pe te tasiol and‐ăc pai. 7 Nasul si te avel colendar cai pedechin‐pe. O pedechimos trăbul te avel, ta prea nasul si te avel anda cola cai anen o pedechimos. 8 Hai cana chio vast or chio pîrno cherel‐tu te pedechis‐tu, cin‐le hai ciude‐les tutar, si mai mișto te gias and‐o traio bi ăc vastesco or bipîrnesco bango, dă sar te avel‐tut ăl vast hai ăl pîrne, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 9 Hai cana chi iach cherel te împedechis‐tut, incalave‐la hai ciude‐la tutar, că mai mișto si te gias and‐o traio ech iachasa, dă sar te avel tut dui iacha, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 10 Dichen te na dichen prasome da eches cadal țîcnoră, că phenau‐tumenghe: Că lenghe îngerea, and‐o cero, sa dichen Mîră Dades, cai si opre and‐o cero. 11 O Ciao le Manușăsco avilo te rodel hai te astravel colen cai sas hasarde. 12 So fal‐tume? Te avel ăc manușăs ăc șăl bacrea, hai ech anda lende hasaol, ni muchel ou p‐o plai colen îniadeșa hai înia bacrea, hai giala te rodel cola eche hasardi? 13 Hai cana arachela‐la, ceaces phenau‐tumenghe că bucuril‐pe latar mai but dă sar cola îniadeșa hai înia cai ni hasaile. 14 Sa cadea tumaro Dad cai si opre anda o cero ni camel te hasaol nici ăc țîcnoro anda cadal ciaoră. 15 Te rimol‐tuche chio phral, gia leste, mustrosar‐les mașcar tute hai ou corcoro. Hai te ascultila‐tut, lean tute che phrales. 16 Ta te na ascultila‐tut, le tusa ech or dui manuș, că anda o mui dongo or trinengo marturea te avel ceacio so phendol. 17 Hai te na ascultila lendar, phen‐les che Changheri; hai te na ascultila nici le Changhereatar, te avel anda tute sar ăc vameșo hai păgîno. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Cabor phandena pe phuî, avela phanglo i and‐o cero, hai cabor deschearena pe phuî, avela descheardo i and‐o cero. 19 Hai pale phenau‐tumenghe, cana dui gene anda tumende phanglon te avel e daici pe phuî, avela le dino catar Muro Dad cai si opre and‐o cero. 20 Că othe cai si dui or trin chidine andă Muro anau, othe sem i Me andă lengo mașcar. 21 Atunci o Petro, pașîndos Lestar, phendea: Raie, cabor drom trăbul te iertiu mîră phrales cana cherla-manghe nasulimos? Gi c‐ăl efta drom? 22 Ta o Iisus phendea‐lesche: Me ni phenau tuche gi c‐ăl efta drom, hai gi c‐ăl efta deșa or efta. 23 Codolasche o thagarimos opral meal ăc thagaresa cai chamno te socotil‐pe o slugența. 24 Hai sar astardea te socotil‐pe lența, eta că ande lesche eches cai sas‐lesche ugile deș mii talanțea. 25 Ta sar nas‐les sosa te pochinel, o stăpîno poruncisardea te aven bichinde ou, leschi giuvli hai lesche ciave hai sea so sas‐les pochindol. 26 Ta o robo pelo andă cociande închinosailo, hai phendea: Raie, mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche sea. 27 Hai lesco stăpîno lea‐les mila lestar, dinea lesco drom hai iertisardea‐les anda sauără ugilimos. 28 Ta cana înclisti e sluga avri, p‐o drom arachlea eches cai sas‐lesche ugile ăc șăl dinarea. Ou ciutea o vast pă leste, chidelas‐les coratar hai phenelas: Pochin‐manghe so sas ugile. 29 Cadaua cai sas sluga pelo sa sar leste, rughilas‐pe hai phenelas: Mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche. 30 Hai ou ni chamelas, hai ghelo, ciudea‐les and‐o phandaimos, gi cana pochinela pio ugilimos. 31 Col‐aver slugi, dichindos so cherdilo, mîhnosaile zurales hai avile ta phende le stăpînosche sea so dichle. 32 Atunci dinea‐les mui lesco stăpîno hai phendea‐lesche: Sluga nasul, so san sauără chiro iertisardem‐les, că rughisailean‐mande. 33 Ni trăbul te sas‐tu i tu mila catar chio amal cai si sa sluga tusa, sar sas‐man man mila tutar? 34 Hai o stăpîno holeailo hai dinea‐les p‐ăl vast colenghe cai chinuin gi cana pochinela sauără ugilimos. 35 Sa cadea i Muro Dad and‐o cero cherela tumenghe, cana ni iertina fiesave phrales andă tumaro ilo.