Pavel își apără slujba lui
1 Iar eu însumi, Pavel, vă îndemn prin blândețea și bunătatea lui Hristos, eu care de față sunt smerit între voi dar în lipsă îndrăznesc către voi: 2 vă rog ca atunci când voi fi de față să nu îndrăznesc cu încrederea cu care socotesc să cutez împotriva unora, care socotesc că noi am umbla potrivit cărnii. 3 Căci deși umblăm în carne, nu ne luptăm potrivit cărnii. 4 Căci armele luptei noastre nu sunt ale cărnii, ci puternice pentru Dumnezeu spre dărâmare de întărituri; 5 dărâmând gândirile și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței de Dumnezeu și robind orice gând spre ascultarea de Hristos; 6 și fiind gata să răzbunăm orice neascultare, când ascultarea voastră va fi făcută deplină. 7 Vă uitați la cele ce sunt în față? Dacă se încrede cineva în sine că este al lui Hristos, să socotească aceasta iarăși în sine însuși, că, după cum este el al lui Hristos așa suntem și noi . 8 Căci și dacă mă voi lăuda ceva mai mult cu puterea noastră (pe care Domnul ne‐a dat‐o spre zidirea voastră și nu spre dărâmarea voastră), nu mă voi rușina: 9 ca să nu par că v‐aș înfricoșa oarecum prin epistolele mele. 10 Căci epistolele sale, zic ei, sunt cu greutate și tari, dar starea de față a trupului său este slabă și cuvântul lui de disprețuit. 11 Unul ca acesta să socotească aceasta, că ce fel suntem cu cuvântul prin epistole, când noi nu suntem de față, așa suntem și în faptă când suntem de față.
Pavel și protivnicii lui
12 Căci nu îndrăznim să ne numărăm sau să ne punem deopotrivă pe noi înșine cu unii dintre aceia care se laudă pe ei înșiși; ci ei măsurându‐se pe ei înșiși și punându‐se deopotrivă pe ei înșiși cu ei înșiși, nu sunt pricepuți. 13 Noi însă nu ne vom lăuda afară din măsura noastră , ci după măsura prăjinii de măsurătoare pe care ne‐a tras‐o nouă Dumnezeul măsurii, ca să ajungem și până la voi. 14 Căci nu ne întindem pe noi înșine prea mult, ca și cum n‐am ajunge la voi, căci și până la voi am ajuns în evanghelia lui Hristos. 15 Nu ne lăudăm afară de măsura noastră, adică în osteneli străine, ci având nădejde, dacă credința voastră crește, să ne lărgim cu prisosință între voi potrivit prăjinii noastre de măsurat, 16 ca să vestim evanghelia în locuri dincolo de voi, și nu ca să ne lăudăm cu cele ce sunt gata înăuntrul prăjinii de măsurat a altora. 17 Iar cine se laudă, să se laude în Domnul. 18 Căci nu cine se laudă pe sine însuși este găsit bun, ci acela pe care Domnul îl laudă.
Pavel își apără slujba
1 Eu însumi , Pavel, vă rog, pentru blândețea și bunătatea lui Hristos – eu, cel smerit când sunt de față în mijlocul vostru, dar plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe – 2 vă rog să nu mă faceți ca, atunci când voi fi de față, să apelez la îndrăzneala aceea pe care am de gând s‑o întrebuințez împotriva unora care consideră că noi umblăm potrivit firii pământești. 3 Deși trăim în firea pământească, nu ne luptăm potrivit firii pământești, 4 căci armele cu care luptăm noi nu sunt pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să nimicească întăriturile. Noi nimicim izvodirile minții 5 și orice înălțime care se ridică împotriva cunoașterii lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos. 6 Mai mult, suntem gata să pedepsim orice neascultare, de îndată ce ascultarea voastră va ajunge deplină.
7 Voi vă uitați la înfățișare. Dacă cineva crede că „este al lui Hristos”, să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot așa suntem și noi . 8 Și chiar dacă m‑aș lăuda ceva mai mult cu autoritatea pe care ne‑a dat‑o Domnul pentru zidirea voastră, nu pentru nimicirea voastră, tot nu mi‑ar fi rușine. 9 Nu vreau să par că urmăresc să vă înfricoșez prin epistolele mele. 10 „De fapt”, zic ei, „epistolele lui sunt cu greutate și pline de putere, dar prezența lui trupească este moale, iar cuvântul lui este vrednic de dispreț.” 11 Cine gândește așa să aibă în vedere că, așa cum suntem în cuvânt, prin epistolele noastre, când nu suntem de față, tot așa vom fi și în faptă, când vom fi de față!
12 Negreșit , nu avem îndrăzneala să ne comparăm ori să ne punem în rând cu unii dintre cei care se vorbesc singuri de bine. Dar ei, fiindcă se măsoară cu ei înșiși și tot cu ei înșiși se compară, sunt fără pricepere. 13 Noi însă nu ne lăudăm fără măsură, ci după măsura câmpului de lucru pe care ni l‑a însemnat Dumnezeu, încât am putut să ajungem până la voi. 14 Nu ne întindem prea mult, ca și când n‑am fi ajuns până la voi, căci până la voi am ajuns cu Evanghelia lui Hristos. 15 N‑am întrecut măsura, încât să ne lăudăm cu ostenelile altora, ci avem nădejdea că, pe măsură ce credința voastră crește, va spori nespus de mult între voi și lucrarea noastră , potrivit câmpului nostru de lucru. 16 Așa că vom putea propovădui Evanghelia și în ținuturile care sunt dincolo de voi, ca să nu ne lăudăm cu lucrări gata făcute, din câmpul altuia. 17 Cine se laudă să se laude în Domnul. 18 Pentru că nu cine se vorbește singur de bine va fi primit, ci acela pe care Domnul îl vorbește de bine.