Pilda lucrătorilor viei
1 Căci Împărăția Cerurilor este asemenea unui om stăpân de casă, care a ieșit dis de dimineață ca să tocmească lucrători în via sa. 2 Și după ce s‐a învoit cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i‐a trimis în via sa. 3 Și a ieșit pe la al treilea ceas și a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 Și acelora le‐a zis: Mergeți și voi în vie și vă voi da ce este cu dreptul. Și ei au plecat. 5 Și a ieșit iarăși pe la al șaselea și al nouălea ceas și a făcut tot așa. 6 Și pe la al unsprezecelea ceas a ieșit și a găsit pe alții stând acolo și le zice: Pentru ce stați aici toată ziua fără lucru? 7 Ei îi zic: Pentru că nimeni nu ne‐a tocmit. El le zice: Mergeți și voi în vie. 8 Și când s‐a făcut seară, domnul viei zice îngrijitorului său: Cheamă pe lucrători și dă plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi. 9 Și când au venit cei de pe la ceasul al unsprezecelea, au primit fiecare câte un dinar. 10 Și când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit și ei câte un dinar. 11 Și când l‐au primit, cârteau împotriva stăpânului casei, 12 zicând: Aceștia din urmă au muncit numai un ceas și i‐ai făcut deopotrivă cu noi care am purtat greutatea zilei și arșița. 13 Dar el a răspuns și a zis unuia dintre ei: Prietene, nu te nedreptățesc: oare nu te‐ai învoit cu mine cu un dinar? 14 Ia‐ți al tău și pleacă. Dar vreau să dau acestuia din urmă ca și ție. 15 Nu mi se cade să fac ce vreau cu ale mele? Ori este ochiul tău rău pentru că eu sunt bun? 16 Astfel cei din urmă vor fi întâi și cei dintâi pe urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Isus vestește moartea și învierea sa
17 Și pe când se suia Isus la Ierusalim, a luat la o parte pe cei doisprezece ucenici și le‐a zis pe cale: 18 Iată ne suim la Ierusalim și Fiul omului va fi dat mai marilor preoților și cărturarilor și‐l vor osândi la moarte. 19 Și‐l vor da Neamurilor ca să‐l batjocorească și să‐l biciuiască și să‐l răstignească și a treia zi va învia.
Cererea fiilor lui Zebedei
20 Atunci mama fiilor lui Zebedei s‐a apropiat de el cu fiii ei, închinându‐se lui și cerând ceva de la el. 21 Iar el i‐a zis: Ce voiești? Ea îi zice: Zi ca acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta ta și unul la stânga ta în împărăția ta. 22 Și Isus a răspuns și a zis: Nu știți ce cereți. Oare puteți bea paharul pe care am să‐l beau eu? Ei îi zic: Putem. 23 El le zice: Într‐adevăr veți bea paharul meu: dar a ședea la dreapta mea și la stânga mea nu este al meu să dau aceasta ci se va da celor pentru care a fost pregătit de Tatăl meu. 24 Și când au auzit cei zece s‐au supărat mult pe cei doi frați. 25 Iar Isus i‐a chemat la sine și a zis: Știți că mai marii Neamurilor domnesc peste ei și cei mari stăpânesc asupra lor. 26 Nu va fi așa între voi; ci cel ce ar voi să fie mai mare între voi, va fi slujitorul vostru. 27 Și cel ce ar voi să fie întâi între voi, va fi robul vostru; 28 după cum Fiul omului n‐a venit ca să i se slujească, ci ca să slujească și să‐și dea viața preț de răscumpărare pentru mulți.
Doi orbi vindecați la Ierihon
29 Și pe când ieșeau ei din Ierihon, l‐a urmat gloată multă. 30 Și iată doi orbi care ședeau lângă cale, când au auzit că trece Isus, au strigat zicând: Fie‐ți milă de noi, Doamne, Fiu al lui David. 31 Iar gloata i‐a certat ca să tacă dar ei strigau și mai mult zicând: Fie‐ți milă de noi, Doamne, Fiu al lui David. 32 Și Isus a stat, i‐a chemat și a zis: Ce voiți să vă fac? 33 Ei îi zic: Doamne, să ni se deschidă ochii. 34 Și Isus, făcându‐i‐se milă, le‐a atins ochii și îndată au căpătat vederea și l‐au urmat.
Pilda lucrătorilor în vie
1 Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieșit dis‑de‑dimineață să‑și tocmească lucrători la vie. 2 S‑a înțeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi și i‑a trimis în via lui. 3 Când a ieșit pe la ceasul al treilea , i‑a văzut pe alții stând în piață fără lucru 4 și le‑a spus: «Mergeți și voi la vie, și vă voi da plata cuvenită!» 5 Și ei s‑au dus. A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, i‑a găsit pe alții care stăteau și le‑a zis: «De ce stați aici toată ziua fără lucru?» 7 Ei i‑au răspuns: «Pentru că nu ne‑a tocmit nimeni.» El le‑a zis: «Mergeți și voi în via mea, [și veți primi plata cuvenită]!» 8 Când a venit seara, stăpânul viei i‑a zis ispravnicului său: «Cheamă‑i pe lucrători și dă‑le plata, începând cu cei de pe urmă până la cei dintâi!» 9 Au venit cei din ceasul al unsprezecelea și au primit câte un dinar. 10 Când au venit cei dintâi, credeau că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un dinar. 11 După ce și‑au primit plata , cârteau împotriva gospodarului, 12 zicând: «Aceștia din urmă au lucrat un singur ceas, și i‑ai plătit la fel ca pe noi, care am îndurat povara și arșița zilei!» 13 El i‑a răspuns unuia dintre ei: «Prietene, nu te nedreptățesc. Nu te‑ai înțeles cu mine cu un dinar? 14 Ia‑ți‑l și pleacă! Eu vreau să‑i dau și acestuia din urmă ca și ție. 15 Nu pot oare să fac ce vreau cu ce este al meu? Sau este ochiul tău rău fiindcă eu sunt bun?» 16 Tot așa , cei din urmă vor fi cei dintâi, și cei dintâi vor fi cei din urmă; [pentru că mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși].”
Isus vestește a treia oară moartea și învierea Sa
(Marcu 10:32‑34. Luca 18:31‑34)17 Pe drum, pe când urca la Ierusalim, Isus i‑a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le‑a zis: 18 „Iată , urcăm la Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat în mâinile preoților de seamă și ale cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte 19 și‑L vor da în mâinile păgânilor, ca să‑L batjocorească, să‑L biciuiască și să‑L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
(Marcu 10:35‑45)20 Atunci , mama fiilor lui Zebedei s‑a apropiat de Isus împreună cu fiii ei și I s‑a închinat, vrând să‑I facă o cerere. 21 El a întrebat‑o: „Ce vrei?” Ea a zis: „Poruncește ca, în Împărăția Ta, acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta!” 22 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care îl voi bea Eu [sau să fiți botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu]?” „Putem”, I‑au zis ei. 23 Atunci El le‑a răspuns: „Da, veți bea paharul Meu [și veți fi botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu], dar cine stă la dreapta și la stânga Mea nu Eu pot hotărî, ci acest lucru este pentru aceia pentru care a fost pregătit de Tatăl Meu.”
24 Auzind aceasta , ceilalți zece s‑au mâniat pe cei doi frați. 25 Dar Isus i‑a chemat la Sine și le‑a zis: „Știți că domnitorii popoarelor domnesc peste ele și mai‑marii lor stăpânesc asupra lor. 26 Dar între voi să nu fie așa. Cine vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; 27 și cine vrea să fie cel dintâi între voi să fie robul vostru. 28 Pentru că nici Fiul Omului n‑a venit să I se slujească, ci El să slujească și să‑Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
Doi orbi vindecați la Ierihon
(Marcu 10:46‑52. Luca 18:35‑42)29 Când au plecat ei din Ierihon, o mare mulțime a mers după Isus . 30 Și iată, doi orbi care stăteau lângă drum au auzit că trece Isus și au strigat, zicând: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31 Mulțimea îi certa să tacă, dar ei mai tare strigau, zicând: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32 Isus S‑a oprit, i‑a chemat și le‑a zis: „Ce vreți să fac pentru voi?” 33 „Doamne”, I‑au răspuns ei, „vrem să ni se deschidă ochii!” 34 Cuprins de milă, Isus le‑a atins ochii și îndată orbii au început să vadă și au mers după El.