Înțelepciunea și nebunia la mare și mic
1 Muștele moarte fac să se împuțească și să dospească untdelemnul amestecătorului de mir; tot așa puțină nebunie este mai grea decât înțelepciunea și cinstea. 2 Inima înțeleptului este la dreapta sa dar inima nebunului la stânga sa. 3 Nebunul chiar când umblă pe cale îi lipsește inima și spune fiecăruia că este nebun. 4 Dacă se va ridica împotriva ta duhul cârmuitorului nu‐ți părăsi locul, căci liniștea alină multe greșeli. 5 Este un rău pe care l‐am văzut sub soare ca o greșeală care iese de la cârmuitor: 6 Nebunia pusă în locuri înalte și cei bogați șezând în locuri de jos. 7 Am văzut robi pe cai și pe mai mari călcând pe pământ ca robii. 8 Cel ce sapă groapă va cădea în ea și cel ce găurește zidul îl va mușca șarpele. 9 Cel ce îndepărtează pietre va fi vătamat de ele; cel ce despică lemne se primejduiește cu ele. 10 Dacă fierul este tocit și nu i se ascute tăișul, atunci trebuie să‐și pună omul mai multă putere: dar înțelepciunea este de folos ca să dea izbândă. 11 Dacă mușcă șarpele pentru că nu este descântec, atunci meșterul limbii nu‐i de niciun folos. 12 Cuvintele din gura înțeleptului sunt plăcute; dar buzele nebunului îl înghit pe el însuși. 13 Începutul cuvintelor gurii lui este prostie: iar sfârșitul vorbirii lui este o nebunie pierzătoare. 14 Și nebunul înmulțește vorbele: totuși omul nu știe ce va fi și cine‐i va spune ce va fi după el? 15 Pe nebuni îi ostenește osteneala lor, căci ei nu știu cum să meargă în cetate. 16 Vai de tine, țară, când împăratul tău este copil și mai marii tăi mănâncă dimineața! 17 Ferice de tine, țară, când împăratul tău este fiu de neam ales și mai marii tăi mănâncă la vremea cuvenită pentru tărie, nu pentru beție! 18 De lene se afundă acoperișul și de lenevirea mâinilor picură în casă. 19 Ospățul este pentru râs și vinul înveselește viața, dar argintul răspunde la orice. 20 Nici chiar în gândul tău nu vorbi de rău pe împărat, nici chiar în odăile tale de dormit nu vorbi de rău pe bogat: căci pasărea cerului va duce glasul tău și cea înaripată va spune cuvântul.
1 Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de miruri;
puțină nebunie atârnă mai greu decât înțelepciunea și slava.
2 Inima înțeleptului îl îndeamnă la dreapta,
iar inima nebunului îl îndeamnă la stânga.
3 Și, pe oriunde ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea
și le spune tuturor că este nebun!
4 Când izbucnește împotriva ta mânia stăpânitorului, nu‑ți părăsi locul,
căci calmul te pune la adăpost de păcate mari !
5 Este un rău pe care l‑am văzut sub soare,
o greșeală care vine de la cârmuitor:
6 prostimea este pusă în multe locuri înalte,
iar boierii stau în locuri umile.
7 Am văzut robi călare
și prinți mergând pe jos, ca robii.
8 Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe.
9 Cine taie pietre este rănit de ele
și cine despică lemne este în primejdie.
10 Dacă fierul ajunge tocit
și tăișul nu este ascuțit,
trebuie să‑ți aduni toate puterile;
de aceea, la izbândă se ajunge prin înțelepciune.
11 Dacă șarpele mușcă pentru că n‑a izbutit descântecul,
descântătorul n‑are niciun câștig.
12 Cuvintele înțeleptului sunt plăcute,
în timp ce buzele nebunului îi aduc pieirea.
13 Cel dintâi cuvânt care‑i iese din gură este nebunie,
și cel din urmă – o nebunie și mai rea.
14 Nebunul spune o mulțime de vorbe,
măcar că omul nu știe ce se va întâmpla.
Și ce va fi după el,
cine‑i poate spune?
15 Dar pe nebun când îl va ajunge osteneala,
dacă el nu cunoaște nici drumul spre cetate?
16 Vai de tine, țară al cărei rege este un copilandru
și ai cărei prinți se îmbuibă de dimineață!
17 Ferice de tine, țară al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți mănâncă la vremea potrivită,
ca să prindă putere, nu ca să stea la băut!
18 Din pricina lenei, grinzile din tavan se lasă ,
iar când se lenevesc mâinile, plouă în casă.
19 Bucatele se fac pentru petrecere,
vinul înveselește viața,
iar argintul dă socoteală de toate.
20 Nu‑l blestema pe rege nici chiar în gând
și nu‑l blestema pe cel bogat în odaia în care te culci,
căci s‑ar putea ca pasărea cerului să‑ți poarte vorba
și un sol înaripat să‑ți ducă mai departe cuvântul!