Timotei. Vedenia lui Pavel
1 Și a ajuns și la Derbe și Listra. Și iată acolo era un ucenic cu numele Timotei, fiu al unei femei iudeice credincioase, dar al unui tată grec. 2 El avea bună mărturie de la frații care erau în Listra și Iconia. 3 Pe el îl voia Pavel ca să iasă cu el și l‐a luat și l‐a tăiat împrejur din pricina iudeilor care erau în acele locuri; căci știau toți că tatăl lui era grec. 4 Și când treceau prin cetăți, le dădeau să păzească hotărârile judecate de apostolii și prezbiterii care erau în Ierusalim. 5 Deci bisericile erau întărite în credință și sporeau la număr în fiecare zi. 6 Și au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei, fiind opriți de Duhul Sfânt să vorbească cuvântul în Asia. 7 Și când au venit spre Misia, încercau să meargă în Bitinia și Duhul lui Isus nu le‐a îngăduit. 8 Deci trecând pe lângă Misia, s‐au pogorât la Troa. 9 Și noaptea i s‐a arătat lui Pavel o vedenie: un bărbat din Macedonia sta și‐l ruga și zicea: Treci în Macedonia și ajută‐ne. 10 Și când a văzut vedenia, îndată am căutat să ieșim în Macedonia, judecând că Dumnezeu ne‐a chemat să le vestim evanghelia.
Pavel la Filipi. Lidia
11 Deci plecând pe apă din Troa, am mers drept la Samotracia și a doua zi la Neapoli 12 și de acolo la Filipi , care este o cetate a Macedoniei, cea dintâi din ținut, o colonie romană ; și am zăbovit în această cetate câteva zile. 13 Și în ziua Sabatului am ieșit afară din poartă la un râu, unde socoteam că este un loc de rugăciune; și am șezut jos și vorbeam femeilor care erau adunate. 14 Și o femeie cu numele Lidia, vânzătoare de purpură din orașul Tiatira, temătoare de Dumnezeu, asculta; a cărei inimă a deschis‐o Domnul ca să ia aminte la cele vorbite de Pavel. 15 Și după ce a fost botezată ea și casa ei, ne‐a rugat zicând: Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, intrați în casa mea și rămâneți acolo. Și ne‐a silit.
O slujnică ghicitoare. Temnicerul din Filipi
16 Și a fost așa: pe când ne duceam noi la locul de rugăciune, ne‐a ieșit înainte o slujnică , având un duh al lui Piton, care aducea mult câștig domnilor ei prin ghicire. 17 Ea urmând după Pavel și noi, striga zicând: Acești oameni sunt robi ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care vă vestesc calea mântuirii. 18 Și aceasta o făcea multe zile. Dar Pavel, foarte necăjit, s‐a întors și a zis duhului: Îți poruncesc în numele lui Isus Hristos să ieși afară din ea. Și a ieșit afară în ceasul acela. 19 Și când au văzut domnii ei că s‐a dus nădejdea câștigului lor, au apucat pe Pavel și Sila și i‐au târât în târg înaintea mai marilor. 20 Și după ce i‐au adus la căpetenii, au zis: Acești oameni, care sunt iudei, turbură cetatea noastră 21 și vestesc datine pe care nu ne este îngăduit să le primim nici să le facem, noi fiind romani. 22 Și gloata s‐a ridicat împreună împotriva lor și căpeteniile le‐au sfâșiat veșmintele și au poruncit să‐i bată cu nuiele. 23 Și după ce le‐au dat multe lovituri, i‐au aruncat în temniță poruncind păzitorului închisorii să‐i păzească bine. 24 Acesta primind o astfel de poruncă, i‐a aruncat în temnița dinăuntru și le‐a înțepenit picioarele în butuci. 25 Iar pe la miezul nopții Pavel și Sila se rugau și cântau laudă lui Dumnezeu și cei legați îi ascultau cu luare aminte. 26 Și deodată s‐a făcut un cutremur mare de pământ încât s‐au zguduit temeliile închisorii; și îndată toate ușile s‐au deschis și legăturile tuturor s‐au desfăcut. 27 Iar păzitorul închisorii s‐a deșteptat din somn și văzând deschise ușile temniței, și‐a tras sabia și era să‐și răpună viața, socotind că cei legați au fugit afară. 28 Dar Pavel a strigat cu glas mare zicând: Nu‐ți face niciun rău, căci toți suntem aici. 29 Și a cerut lumini și s‐a repezit înăuntru și tremurând de frică a căzut înaintea lui Pavel și Sila 30 și i‐a dus afară și a zis: Domnilor , ce trebuie să fac ca să fiu mântuit? 31 Iar ei au zis: Crede în Domnul Isus Hristos și vei fi mântuit tu și casa ta. 32 Și i‐au vorbit Cuvântul Domnului cu toți care erau în casa lui. 33 Și el i‐a luat la sine în acel ceas al nopții și le‐a spălat rănile și îndată a fost botezat el și toți ai săi. 34 Și i‐a suit la casa sa și a pus masa și s‐a veselit cu toată casa lui, fiindcă crezuse în Dumnezeu.
Pavel și Sila slobozi
35 Iar când s‐a făcut ziuă, căpeteniile au trimis pe cei ce purtau nuielele zicând: Dă drumul la oamenii aceia. 36 Și păzitorul închisorii a spus lui Pavel cuvintele acestea zicând : Căpeteniile au trimis ca să vi se dea drumul; acum dar ieșiți afară și mergeți în pace. 37 Dar Pavel a zis către ei: După ce ne‐au bătut în fața lumii, neosândiți, pe noi, oameni care suntem romani, ne‐au aruncat în temniță; și acum ne scot afară pe ascuns? Nu așa, ci să vină ei înșiși să ne scoată afară, 38 Și cei ce purtau nuielele au adus la cunoștința căpeteniilor aceste vorbe; iar ei s‐au temut când au auzit că sunt romani. 39 Și au venit și i‐au îmbunat și i‐au dus afară și‐i rugau să plece din cetate. 40 Și ei au ieșit din temniță și au intrat în casa Lidiei; și când au văzut pe frați, i‐au mângâiat și au ieșit.
A doua călătorie misionară a lui Pavel
1 După aceea, Pavel a ajuns la Derbe și la Listra. Și iată, acolo era un ucenic numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase și al unui tată grec. 2 Frații din Listra și Iconium îl vorbeau de bine. 3 Pavel a vrut să‑l ia cu el și, după ce l‑a luat , l‑a circumcis, din pricina iudeilor care erau în acele locuri, fiindcă toți știau că tatăl lui este grec. 4 Străbătând cetățile, îi învățau pe credincioși să păzească hotărârile luate de apostoli și de prezbiterii din Ierusalim. 5 Bisericile se întăreau în credință și sporeau la număr în fiecare zi.
6 Au străbătut ținutul Frigiei și al Galatiei, fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia. 7 Ajunși lângă Misia, au încercat să intre în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le‑a dat voie. 8 Atunci, au trecut prin Misia și au coborât la Troas. 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: i s‑a arătat un bărbat din Macedonia care îl chema, zicând: „Vino în Macedonia și ajută‑ne!” 10 După ce a avut Pavel vedenia, am căutat îndată să plecăm în Macedonia, fiindcă înțelegeam că Domnul ne cheamă să le propovăduim Evanghelia .
Pavel și Sila, în Macedonia. Convertirea Lidiei
11 Ne‑am îmbarcat în Troas și ne‑am dus direct la Samotrace, iar în ziua următoare la Neapolis. 12 De acolo ne‑am dus la Filipi , care este cea mai însemnată cetate a Macedoniei și colonie romană . În această cetate am rămas câteva zile. 13 În ziua sabatului, am ieșit pe poarta cetății, lângă un râu, unde credeam noi că este un loc de rugăciune. Ne‑am așezat și le‑am vorbit femeilor care erau adunate acolo . 14 O femeie numită Lidia, vânzătoare de purpură din cetatea Tiatira, o temătoare de Dumnezeu , asculta; iar Domnul i‑a deschis inima să ia aminte la cele spuse de Pavel. 15 După ce a fost botezată împreună cu cei din casa ei, ne‑a rugat, zicând: „Dacă mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămâneți în casa mea!” Și ne‑a înduplecat.
Convertirea temnicerului din Filipi
16 Pe când mergeam la locul de rugăciune, ne‑a ieșit înainte o sclavă care avea un duh de ghicire . Prin ghicire, le aducea mult câștig stăpânilor ei. 17 Ea venea după Pavel și după noi, strigând: „Oamenii aceștia sunt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt și vă vestesc calea mântuirii.” 18 Și a făcut așa vreme de multe zile. Necăjit , Pavel s‑a întors și i‑a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos, îți poruncesc să ieși din ea!” Și duhul a ieșit chiar în clipa aceea. 19 Când au văzut stăpânii ei că s‑a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i‑au târât în piață, înaintea magistraților. 20 I‑au adus la pretori și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea; sunt iudei 21 și vestesc niște obiceiuri pe care noi, romani fiind, nu trebuie nici să le primim, nici să le înfăptuim.” 22 Mulțimea s‑a ridicat și ea împotriva lor, iar pretorii au poruncit să li se rupă hainele și să fie bătuți cu nuiele. 23 După multe lovituri, i‑au aruncat în temniță și i‑au poruncit temnicerului să‑i păzească bine. 24 Acesta, fiindcă primise o asemenea poruncă, i‑a aruncat în adâncul temniței și le‑a pus picioarele în butuci.
25 Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și Îi cântau imnuri lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau. 26 Deodată , s‑a făcut un cutremur mare, încât s‑au zguduit temeliile temniței. Îndată s‑au deschis toate ușile și lanțurile tuturor s‑au desfăcut. 27 Temnicerul s‑a trezit și, văzând ușile temniței deschise, a scos sabia și era gata să se omoare, căci își închipuia că cei închiși fugiseră. 28 Dar Pavel a strigat cu glas tare, zicând: „Să nu‑ți faci niciun rău, fiindcă suntem toți aici!” 29 Temnicerul a cerut o făclie, a sărit înăuntru și, tremurând, a căzut înaintea lui Pavel și a lui Sila. 30 Apoi i‑a scos afară și le‑a zis: „Domnilor , ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” 31 Ei i‑au răspuns: „Crede în Domnul Isus, și veți fi mântuiți tu și casa ta!” 32 Și le‑au vestit Cuvântul Domnului lui și tuturor celor din casa lui. 33 Temnicerul i‑a luat la el chiar în ceasul acela din noapte, le‑a spălat rănile și au fost botezați îndată el și toți ai lui. 34 I‑a dus în casă, le‑a pus masa și s‑a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.
35 Când s‑a făcut ziuă, pretorii i‑au trimis pe lictori să‑i spună temnicerului : „Dă‑le drumul oamenilor acelora!” 36 Temnicerul i‑a spus lui Pavel aceste cuvinte: „Pretorii au trimis vorbă să vi se dea drumul; acum, ieșiți afară și mergeți în pace!” 37 Dar Pavel le‑a zis lictorilor : „După ce ne‑au bătut în public fără să fim judecați, deși suntem romani, ne‑au aruncat în temniță; acum ne scot afară pe ascuns? Nu! Să vină ei înșiși să ne scoată afară!” 38 Lictorii le‑au spus cuvintele acestea pretorilor, iar acelora li s‑a făcut teamă când au auzit că sunt romani. 39 Au venit să‑i îmbuneze, i‑au scos afară și i‑au rugat să părăsească cetatea. 40 Ei au ieșit din temniță și au mers în casa Lidiei. După ce i‑au văzut pe frați și i‑au îmbărbătat, au plecat.