Întoarcerea lui Saul
1 Iar Saul , suflând încă amenințare și omor împotriva ucenicilor Domnului, a venit la marele preot 2 și a cerut de la el scrisori la Damasc, către sinagogi, că dacă va găsi pe vreunii că sunt ai Căii, atât bărbați cât și femei, să‐i aducă legați la Ierusalim. 3 Și pe când călătorea, a fost așa : s‐a apropiat de Damasc și fără veste a strălucit împrejurul lui o lumină din cer. 4 Și a căzut la pământ și a auzit un glas zicându‐i: Saule, Saule, pentru ce mă prigonești ? 5 Iar el a zis: Cine ești, Doamne? Iar el a zis : Eu sunt Isus pe care‐l prigonești; (cu greu îți este să calci cu piciorul peste ghimpi. 6 Și tremurând și speriat fiind, zice: Doamne, ce voiești să fac? Și Domnul zice către el:) Ci scoală‐te și intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci. 7 Iar bărbații care mergeau împreună cu el pe cale au stat încremeniți, auzind glasul dar nezărind pe nimeni. 8 Și Saul s‐a sculat de la pământ și când i s‐au deschis ochii, nu vedea nimic; și l‐au dus de mână și l‐au adus în Damasc. 9 Și a fost trei zile fără vedere și n‐a mâncat, nici n‐a băut. 10 Și în Damasc era un ucenic cu numele Anania. Și Domnul i‐a zis într‐o vedenie: Anania! Și el a zis: Iată‐mă, Doamne. 11 Și Domnul a zis către el: Scoală‐te și du‐te pe ulița numită Dreaptă și caută în casa lui Iuda pe unul cu numele Saul din Tars ; căci iată se roagă. 12 Și el a văzut în vedenie un bărbat cu numele Anania intrând la el și punând mâinile peste el ca să‐și capete vederea. 13 Dar Anania a răspuns: Doamne, am auzit de la mulți despre bărbatul acesta câte rele a făcut sfinților tăi în Ierusalim. 14 Și aici are împuternicire de la mai marii preoților ca să lege pe toți care cheamă numele tău. 15 Dar Domnul i‐a zis: Du‐te, pentru că acesta îmi este un vas ales, ca să poarte numele meu înaintea Neamurilor și împăraților și copiilor lui Israel. 16 Căci eu îi voi arăta câte trebuie să sufere pentru numele meu. 17 Și Anania a plecat și a intrat în casă; și punându‐și mâinile peste el, a zis: Frate Saule, Domnul Isus, care ți s‐a arătat în calea pe care veneai, m‐a trimis ca iar să‐ți capeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt. 18 Și îndată au căzut de la ochii lui ca niște solzi și și‐a căpătat vederea și s‐a sculat și a fost botezat. 19 Și a luat mâncare și s‐a întărit. Și a fost câteva zile cu ucenicii care erau în Damasc. 20 Și îndată a propovăduit în sinagogi pe Isus că el este Fiul lui Dumnezeu. 21 Și toți care‐l auzeau erau uimiți și ziceau: Nu este oare acesta cel ce a nimicit în Ierusalim pe cei ce chemau acest nume? Și pentru aceasta a venit aici ca să‐i ducă legați la mai marii preoților. 22 Iar Saul se întărea și mai mult și punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, întărind că acesta este Hristosul.
Iudeii caută să omoare pe Saul
23 Și când s‐au împlinit destule zile, iudeii s‐au sfătuit împreună ca să‐l omoare. 24 Dar sfatul lor a fost adus la cunoștința lui Saul. Și ei păzeau porțile zi și noapte ca să‐l omoare. 25 Iar ucenicii l‐au luat noaptea și l‐au pogorât prin zid, lăsându‐l jos într‐o coșniță. 26 Și când a fost la Ierusalim, cerca să se lipească de ucenici; și toți se temeau de el, necrezând că este ucenic. 27 Dar Barnaba l‐a luat cu sine și l‐a dus la apostoli și le‐a istorisit cum pe cale a văzut pe Domnul și că i‐a vorbit și cum în Damasc a propovăduit pe față în numele lui Isus. 28 Și era împreună cu ei în Ierusalim, intrând și ieșind, 29 și propovăduind pe față în numele Domnului. Și vorbea și se întreba cu eleniștii ; dar ei umblau ca să‐l omoare. 30 Și când au știut frații, l‐au dus în jos la Cesarea și l‐au trimis la Tars.
Vindecarea lui Enea
31 Deci Biserica prin toată Iudeea și Galileea și Samaria avea pace, zidindu‐se și înaintând în frica Domnului, și prin mângâierea Sfântului Duh se înmulțea. 32 Și a fost așa : pe când trecea Petru prin toate părțile, s‐a pogorât la sfinții care locuiesc în Lida. 33 Și a găsit acolo pe un om, cu numele Enea, de opt ani zăcând în pat, care era slăbănog. 34 Și Petru i‐a zis: Enea, Isus Hristos te vindecă; scoală și fă‐ți patul. Și îndată s‐a sculat. 35 Și toți locuitorii din Lida și Sarona l‐au văzut și s‐au întors la Domnul.
Învierea Tabitei
36 Și în Iope era o ucenică cu numele Tabita, care tălmăcit se zice Dorca. Aceasta era plină de fapte bune și de milostenii pe care le făcea. 37 Și a fost așa : în acele zile ea s‐a îmbolnăvit și a murit; și după ce au scăldat‐o, au pus‐o în odaia de sus . 38 Și fiindcă Lida era aproape de Iope, ucenicii când au auzit că Petru este în ea, au trimis doi bărbați la el rugându‐l: Nu pregeta să vii până la noi. 39 Și Petru s‐a sculat și a venit cu ei; și când a sosit, l‐au dus în odaia de sus și i s‐au înfățișat toate văduvele plângând și arătând cămășile și hainele câte le făcea Dorca, pe când era cu ele. 40 Dar Petru i‐a scos pe toți afară și a îngenuncheat și s‐a rugat; și întorcându‐se spre trup, a zis: Tabita, scoală‐te. Și ea și‐a deschis ochii și când a văzut pe Petru, s‐a ridicat în sus. 41 Și el i‐a dat mâna și a sculat‐o în sus; și chemând pe sfinți și pe văduve, le‐a înfățișat‐o vie. 42 Și s‐a făcut cunoscut prin toată Iope și mulți au crezut în Domnul. 43 Și a fost așa : el a rămas destule zile în Iope la un oarecare Simon , un tăbăcar.
Isus i Se descoperă lui Saul
(Fapte 22:6‑16Fapte 26:12‑18)1 Saul încă sufla amenințare și moarte asupra ucenicilor Domnului. A mers la marele‑preot 2 și i‑a cerut scrisori către sinagogile din Damasc ca, dacă‑i va găsi pe unii că urmează Calea, bărbați și femei, să‑i aducă legați la Ierusalim. 3 Pe drum, când se apropia de Damasc, deodată în jurul lui a strălucit o lumină din cer. 4 El a căzut la pământ și a auzit un glas, care‑i zicea: „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?” 5 El i‑a răspuns: „Cine ești, Doamne?” Și [Domnul i‑a zis]: „Eu sunt Isus, pe care‑L prigonești. 6 [E în zadar să dai cu piciorul într‑o țepușă!” Cutremurat și plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?”] „Ridică‑te” , i‑a zis Domnul, „intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci!” 7 Oamenii care‑l însoțeau au rămas încremeniți; auzeau glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s‑a ridicat de la pământ și, cu toate că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. L‑au luat de mână și l‑au dus în Damasc. 9 Trei zile n‑a văzut, n‑a mâncat și n‑a băut nimic.
10 În Damasc era un ucenic pe nume Anania. Domnul i‑a zis într‑o vedenie: „Anania!” „Iată‑mă, Doamne”, a răspuns el. 11 Și Domnul i‑a zis : „Ridică‑te, mergi pe ulița numită Dreaptă și caută‑l în casa lui Iuda pe un om din Tars pe nume Saul ; căci, iată, el se roagă 12 și a văzut în vedenie un om numit Anania intrând la el și punându‑și mâinile peste el ca să‑și recapete vederea.” 13 „Doamne”, a răspuns Anania, „am auzit de la mulți despre omul acesta, cât rău le‑a făcut sfinților Tăi în Ierusalim! 14 Chiar și aici are autoritate din partea preoților de seamă ca să‑i lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău!” 15 Dar Domnul i‑a zis: „Mergi, căci el Îmi este un vas ales să ducă Numele Meu înaintea neamurilor , a împăraților și a fiilor lui Israel; 16 iar Eu îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu.” 17 Anania a plecat și, după ce a intrat în casă, și‑a pus mâinile peste Saul și a zis: „Frate Saul, Domnul Isus, care ți S‑a arătat pe drumul pe care veneai, m‑a trimis ca să‑ți recapeți vederea și să te umpli de Duhul Sfânt.” 18 Îndată au căzut de pe ochii lui un fel de solzi, și‑a recăpătat vederea, apoi s‑a ridicat și a fost botezat. 19 După ce a mâncat, a prins puteri.
[Saul] a rămas câteva zile cu ucenicii din Damasc. 20 Și îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toți cei ce‑l ascultau erau uimiți și ziceau: „Nu este el cel care făcea prăpăd în Ierusalim printre cei ce chemau Numele acesta și care a venit până aici ca să‑i ducă legați înaintea preoților de seamă?” 22 Dar Saul se întărea tot mai mult și îi punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.
Iudeii plănuiesc să‑l omoare pe Saul
23 După mai multe zile, iudeii s‑au sfătuit să‑l omoare, 24 dar uneltirea lor a ajuns la cunoștința lui Saul. Ei păzeau porțile zi și noapte, ca să‑l omoare. 25 Însă ucenicii l‑au luat noaptea și l‑au coborât peste zid, lăsându‑l jos într‑un coș.
Saul, în Ierusalim
26 Când a ajuns la Ierusalim, [Saul] încerca să li se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, fiindcă nu credeau că este ucenic. 27 Atunci , Barnaba l‑a luat, l‑a dus la apostoli și le‑a istorisit cum, pe drum, Saul Îl văzuse pe Domnul, care i‑a vorbit, și cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 El a rămas cu ei, se ducea și venea la Ierusalim și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. 29 Vorbea și discuta aprins cu evreii vorbitori de greacă, dar ei încercau să‑l omoare. 30 Când au aflat frații despre aceasta , l‑au coborât la Cezareea și apoi l‑au trimis la Tars.
31 Biserica din toată Iudeea, Galileea și Samaria avea pace, zidindu‑se și umblând în frică de Domnul, și prin îmbărbătarea Duhului Sfânt se înmulțea.
Vindecarea lui Enea
32 Trecând pe la toți sfinții, Petru s‑a coborât și la cei ce locuiau în Lida. 33 Acolo a găsit un om numit Enea, care de opt ani zăcea în pat, fiind paralizat. 34 Petru i‑a zis: „Enea, Isus Hristos te vindecă; ridică‑te și strânge‑ți patul!” Și Enea s‑a ridicat îndată. 35 Toți locuitorii din Lida și Saron l‑au văzut și s‑au întors la Domnul.
Învierea Tabitei
36 În Iope era o credincioasă pe nume Tabita, care în traducere înseamnă „gazelă” . Ea făcea o mulțime de fapte bune și milostenii. 37 În zilele acelea, s‑a îmbolnăvit și a murit. După ce au îmbăiat‑o, au pus‑o în odaia de sus . 38 Fiindcă Lida era aproape de Iope, ucenicii, auzind că Petru este acolo, au trimis la el doi bărbați să‑l roage: „Vino cât mai degrabă la noi!” 39 Petru s‑a ridicat și a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l‑au dus în odaia de sus; toate văduvele l‑au înconjurat plângând și i‑au arătat cămășile și hainele pe care le făcuse Dorca pe când era cu ele. 40 Petru i‑a scos pe toți afară, a îngenuncheat , s‑a rugat, apoi s‑a întors spre trup și a zis: „Tabita, ridică‑te!” Ea a deschis ochii și, când l‑a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor. 41 El i‑a dat mâna și a ridicat‑o. I‑a chemat pe sfinți și pe văduve și le‑a înfățișat‑o vie. 42 Lucrul acesta a fost cunoscut în toată cetatea Iope și mulți au crezut în Domnul. 43 Petru a rămas mai multe zile în Iope, la un tăbăcar numit Simon .