Samănă‐ți sămânța din vreme!
1 Aruncă‐ți pâinea pe fața apelor: căci după multe zile o vei afla. 2 Dă o parte la șapte și chiar la opt, căci nu știi ce rău va fi peste pământ. 3 Când norii sunt plini de ploaie, se golesc pe pământ: și când cade copacul spre miazăzi sau spre miazănoapte, în locul unde cade copacul, acolo va rămâne. 4 Cel ce se uită la vânt nu va semăna și cel ce privește la nori, nu va secera. 5 Cum nu știi care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele celei însărcinate, tot așa nu știi lucrarea lui Dumnezeu care face totul. 6 Dimineața seamănă‐ți sămânța și seara nu lăsa să ți se odihnească mâna; căci nu știi care va izbândi: aceasta sau aceea, sau dacă amândouă vor fi deopotrivă de bune. 7 Cu adevărat dulce este lumina și plăcut este ochilor să vadă soarele. 8 Deci dacă ar trăi omul mulți ani, să se bucure în ei toți, totuși să‐și aducă aminte de zilele de întuneric, căci vor fi multe: tot ce vine este deșertăciune. 9 Bucură‐te, tinere, în tinerețea ta, și să te veselească inima ta în zilele tinereții tale și umblă în căile inimii tale și în privirea ochilor tăi, dar să știi că pentru toate acestea Dumnezeu te va duce la judecată. 10 Depărtează deci necazul din inima ta și înlătură răul din carnea ta: căci tinerețea și părul negru sunt deșertăciune.
1 Trimite‑ți pâinea pe ape
și , după multă vreme, o vei găsi iarăși!
2 Împarte‑o în șapte și chiar în opt,
căci nu știi ce nenorocire va veni pe pământ!
3 Când se umplu norii de ploaie,
o varsă pe pământ.
Când cade un copac la miazăzi sau la miazănoapte,
în locul unde cade, acolo rămâne.
4 Cine se uită după vânt nu va semăna,
și cine se uită după nori nu va secera.
5 După cum nu știi calea vântului ,
nici cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate,
tot așa nu știi nici lucrarea lui Dumnezeu,
care le‑a făcut pe toate.
6 Seamănă‑ți sămânța de dimineață
și până în amurg nu lăsa mâna să ți se odihnească,
fiindcă nu știi ce va izbuti: aceasta sau aceea,
sau dacă amândouă sunt la fel de bune!
Poemul tinereții
7 Dulce este lumina
și plăcut este pentru ochi să vadă soarele.
8 Deci, dacă un om trăiește mulți ani,
să se bucure în toți anii aceștia
și să se gândească la zilele de întuneric, că vor fi multe.
Tot ce va veni este deșertăciune.
9 Bucură‑te, tinere, în tinerețea ta,
fii cu inima veselă cât ești tânăr,
umblă pe căile alese de inima ta
și plăcute ochilor tăi,
dar să știi că, pentru toate acestea,
te va chema Dumnezeu la judecată!
10 Gonește orice necaz din inima ta
și depărtează răul din trupul tău,
căci tinerețea și zorile vieții sunt trecătoare!