Suferințe și mângâieri
1 Eu sunt omul care a văzut suferința sub nuiaua mâniei sale. 2 El m‐a povățuit și m‐a făcut să umblu în întuneric și nu în lumină; 3 cu adevărat, împotriva mea își întoarce mâna iarăși și iarăși toată ziua. 4 El mi‐a învechit carnea și pielea; mi‐a sfărâmat oasele. 5 A zidit împotriva mea și m‐a înconjurat cu fiere și chin. 6 M‐a pus în locuri întunecoase, ca pe cei morți de demult. 7 M‐a îngrădit ca să nu ies, mi‐a îngreuiat lanțul. 8 Da, când strig și cer ajutor, el îmi închide rugăciunea. 9 Mi‐a îngrădit căile cu pietre cioplite, mi‐a strâmbat cărările. 10 El este pentru mine ca un urs la pândă , ca un leu în locuri ascunse. 11 Mi‐a abătut căile și m‐a sfâșiat; m‐a făcut pustiu. 12 Și‐a întins arcul și m‐a pus țintă săgeții. 13 A înfipt săgețile tolbei sale în rărunchii mei. 14 Am ajuns de râs la tot poporul meu și cântecul lor toată ziua. 15 M‐a săturat de amărăciune, m‐a adăpat cu pelin. 16 Mi‐a zdrobit și dinții cu pietre din prund; m‐a acoperit cu cenușă. 17 Și mi‐ai depărtat sufletul de pace, am uitat fericirea. 18 Și am zis: Mi s‐a pierdut încrederea și așteptarea mea de la Domnul. 19 Adu‐ți aminte de strâmtorarea mea și de mâhnirea mea, pelinul și otrava! 20 Sufletul meu își aduce aminte de ele încă și este încovoiat înăuntrul meu. — 21 De aceasta îmi aduc aminte în inimă, de aceea am nădejde: 22 sunt îndurările Domnului că n‐am fost stinși de tot, căci milele sale nu s‐au istovit. 23 Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta! 24 Domnul este partea mea , zice sufletul meu; de aceea voi nădăjdui în el. 25 Domnul este bun pentru cei ce‐l așteaptă , pentru sufletul care‐l caută. 26 Bine este ca omul să nădăjduiască și să aștepte în liniște mântuirea Domnului. 27 Bine este pentru om să poarte jugul în tinerețea sa, 28 să șadă singur și să tacă, pentru că l‐a pus peste el. 29 Să‐și pună gura în țărână; poate este nădejde. 30 Să‐și dea obrazul celui ce‐l lovește, să se sature de ocară. 31 Căci Domnul nu va lepăda în veac; 32 căci deși întristează, totuși va avea milă, după mulțimea îndurărilor sale. 33 Căci nu strâmtorează bucuros, nici nu întristează pe copiii oamenilor. 34 Să fie călcați în picioare toți cei încătușați ai pământului, 35 să se abată dreptul omului înaintea feței Celui Preaînalt, 36 să se sucească dreptul unui om, nu vede oare Domnul? 37 Cine zice și se face, când Domnul nu poruncește? 38 Oare răul și binele nu ies din gura Celui Preaînalt? 39 De ce deci se plânge omul cel viu, omul pentru pedeapsa păcatelor sale? 40 Să ne cercetăm căile noastre și să le cercăm și să ne întoarcem la Domnul. 41 Să ne înălțăm inima cu mâinile la Dumnezeu în ceruri: 42 Am păcătuit , ne‐am răzvrătit; tu n‐ai iertat. 43 Te‐ai învelit cu mânia și ne‐ai urmărit; ai omorât , n‐ai avut milă. 44 Te‐ai învelit cu un nor ca să nu străbată la tine rugăciunea. 45 Ne‐ai făcut ca un gunoi și lepădătură în mijlocul popoarelor. 46 Toți vrăjmașii noștri și‐au deschis gura larg împotriva noastră. 47 Frica și groapa au venit peste noi, pustiirea și nimicirea. 48 Ochiul meu varsă râuri de apă pentru nimicirea fiicei poporului meu. 49 Ochiul meu lăcrimează și nu se oprește și n‐are odihnă, 50 până când Domnul se va uita și va privi din ceruri . 51 Ochiul meu îmi întristează sufletul pentru toate fiicele cetății mele. 52 Cei ce sunt vrăjmașii mei fără cuvânt m‐au urmărit aprig ca pe o pasăre. 53 Mi‐au pierdut viața în temniță și au aruncat o piatră peste mine. 54 S‐au vărsat ape peste capul meu. Am zis : Sunt pierdut! 55 Eu am chemat numele tău, Doamne, din temnița cea mai adâncă. 56 Tu ai auzit glasul meu; nu‐ți ascunde urechea de suspinarea mea, de strigarea mea. 57 Te‐ai apropiat în ziua când te‐am chemat. Ai zis: Nu te teme. 58 Doamne, tu ai apărat pricinile sufletului meu; mi‐ai răscumpărat viața. 59 Doamne, ai văzut nedreptatea mea; judecă‐mi pricina. 60 Ai văzut toată răzbunarea lor, toate uneltirile lor împotriva mea, 61 ai auzit, Doamne, ocara lor și toate uneltirile lor împotriva mea, 62 buzele celor ce s‐au sculat împotriva mea și închipuirea lor împotriva mea toată ziua. 63 Privește când șed și când se scoală ei; eu sunt cântecul lor. 64 Răsplătește‐le , Doamne, după lucrul mâinilor lor. 65 Dă‐le o învelitoare de inimă, blestemul lor asupra‐le! 66 Urmărește‐i cu mânie și stârpește‐i de sub cerurile Domnului.
Bocetul iudeului exilat
Alef
1 Eu sunt omul care a văzut suferința
sub nuiaua urgiei Lui.
2 El m‑a condus, m‑a mânat
în întuneric, și nu în lumină.
3 Da, împotriva mea, iar și iar,
Își întoarce mâna în fiecare zi.
Bet
4 Mi‑a prăpădit carnea și pielea
și mi‑a zdrobit oasele.
5 A făcut zid împrejurul meu
și m-a înconjurat cu otravă și durere.
6 M-a așezat în întuneric,
ca pe cei morți de mult.
Ghimel
7 M‑a înconjurat cu zid , ca să nu pot ieși;
m‑a pus în lanțuri grele.
8 Chiar dacă aș țipa și aș striga după ajutor,
El a închis calea rugăciunii mele.
9 Mi‑a îngrădit drumurile cu pietre cioplite
și mi‑a strâmbat cărările.
Dalet
10 Mă pândește ca un urs
și ca un leu în locuri dosnice.
11 M‑a abătut din drum, m‑a sfâșiat
și m‑a lăsat pradă disperării.
12 Și‑a încordat arcul, m‑a pus țintă
și mă ochește cu săgețile Lui.
He
13 Mi‑a înfipt în rărunchi
săgețile din tolba Lui.
14 Am ajuns de râsul tuturor popoarelor,
cântecul lor de fiecare zi.
15 M‑a săturat de amărăciune,
m‑a îmbătat cu pelin.
Vav
16 Mi‑a sfărâmat dinții în pietriș ,
m‑a călcat în cenușă.
17 Sufletul meu nu mai are parte de fericire
și am uitat cum e starea de bine.
18 Și zic : „S-a dus puterea mea de viață
și nu mai am nicio nădejde în DOMNUL.”
Zayin
19 Adu‑ți aminte de necazul și de pribegia mea,
de pelin și de otravă!
20 Sufletul meu își aduce aminte de Tine
și cugetă înăuntrul meu.
21 Iată ce mai gândesc în inima mea
și iată ce mă face să mai trag nădejde:
Het
22 Bunătățile DOMNULUI nu s‑au sfârșit
și îndurările Lui nu sunt la capăt,
23 ci se înnoiesc în fiecare dimineață.
Mare este credincioșia Ta!
24 „DOMNUL este partea mea ”, zice sufletul meu,
„de aceea nădăjduiesc în El.”
Tet
25 Bun este DOMNUL cu cei ce-L așteaptă ,
cu sufletul care‑L caută.
26 Bine este să aștepți în tăcere
ajutorul DOMNULUI.
27 Bine este pentru om
să poarte un jug în tinerețea lui.
Yod
28 Să stea singur și să tacă,
pentru că Domnul i l‑a pus pe grumaz;
29 să‑și plece fața în țărână,
căci poate mai este speranță;
30 să-și dea obrazul celui ce‑l lovește
și să se sature de ocară.
Kaf
31 Domnul nu leapădă
pe nimeni pentru totdeauna,
32 ci, dacă te-a întristat, îți arată milă
după îndurarea Lui cea mare,
33 căci El nu necăjește cu plăcere ,
nici nu-i mâhnește bucuros pe oameni.
Lamed
34 Când sunt striviți sub picioare
toți prinșii de război ai unei țări,
35 când sub ochii Celui Preaînalt
este nedreptățit cineva la judecată,
36 când în cazul unui om se strâmbă dreptatea,
nu vede Domnul oare?
Mem
37 Cine a spus și s‑a întâmplat ceva
fără ca Domnul să poruncească?
38 Nu ies din gura Celui Preaînalt
atât necazurile , cât și fericirea?
39 De ce să se plângă omul cât trăiește?
Să se plângă de păcatele lui!
Nun
40 Să luăm seama la purtarea noastră,
să ne cercetăm și să ne întoarcem la DOMNUL!
41 Să ne înălțăm și inima odată cu mâinile
spre Dumnezeul din cer.
42 Ne‑am răzvrătit , am fost îndărătnici,
iar Tu nu ne‑ai iertat!
Sameh
43 Te‑ai înfășurat în mânie și ne‑ai urmărit,
ai ucis și n‑ai avut milă.
44 Te‑ai învăluit într‑un nor,
prin care nu trece rugăciunea.
45 Ne-ai făcut un gunoi aruncat
în mijlocul popoarelor.
Pe
46 Toți vrăjmașii noștri
deschid gura împotriva noastră.
47 De groază și de groapă am avut parte,
de prăpăd și pustiire.
48 Râuri de lacrimi curg din ochii mei
din pricina pustiirii fiicei poporului meu.
Ayin
49 Îmi varsă ochii lacrimi ce nu se mai usucă,
nu mă pot opri din plâns,
50 până când DOMNUL din ceruri
va privi și va vedea.
51 Mă doare sufletul
la vederea fiicelor cetății mele.
Țade
52 Cei ce mă urăsc fără temei
m‑au vânat ca pe o pasăre.
53 M‑au aruncat de viu în groapă
și au aruncat cu pietre în mine.
54 Au năvălit apele peste capul meu
și mi‑am zis: „Sunt pierdut!”
Qof
55 Dar am chemat Numele Tău, DOAMNE,
din adâncimile gropii.
56 Tu mi‑ai auzit glasul:
„Nu‑Ți astupa urechea
la suspinele și strigătele mele!”
57 În ziua când Te‑am chemat, Te‑ai apropiat
și ai zis: „Nu te teme!”
Reș
58 Doamne, Tu ai luat apărarea sufletului meu,
mi‑ai răscumpărat viața!
59 Ai văzut, DOAMNE, apăsarea mea:
judecă-Mi Tu pricina !
60 Tu vezi toată dorința lor de răzbunare,
toate uneltirile lor împotriva mea.
Sin/Șin
61 DOAMNE, Tu auzi ocările lor
și toate planurile lor cu privire la mine,
62 cum șoptesc și clevetesc toată ziua
cei ce s-au ridicat împotriva mea.
63 Privește, am ajuns cântecul lor de batjocură
când stau jos sau când se scoală!
Tav
64 Plătește‑le , DOAMNE,
după faptele lor!
65 Dă-le o inimă fără simțire
și blestemul Tău să fie asupra lor!
66 Urmărește‑i cu mânie și nimicește-i
de sub cerurile DOMNULUI!