Juruințele
1 Și Domnul a vorbit lui Moise, zicând: 2 Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Dacă cineva va pune ceva deoparte printr‐o juruință, sufletele să fie ale Domnului după prețuirea ta. 3 Și prețuirea ta pentru partea bărbătească de la vârsta de douăzeci de ani până la șaizeci de ani, prețuirea ta va fi de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfântului locaș. 4 Și dacă va fi parte femeiască, prețuirea ta va fi de treizeci de sicli. 5 Și dacă este de la cinci ani până la douăzeci de ani, prețuirea ta va fi pentru partea bărbătească douăzeci de sicli, și pentru partea femeiască zece sicli. 6 Și dacă va fi de la o lună până la cinci ani, prețuirea ta va fi pentru partea bărbătească de cinci sicli de argint, și pentru partea femeiască prețuirea ta va fi de trei sicli de argint. 7 Și dacă va fi o parte bărbătească de șaizeci de ani și mai sus, prețuirea ta va fi de cincisprezece sicli și pentru partea femeiască zece sicli. 8 Și dacă va fi mai sărac decât prețuirea ta, să stea înaintea preotului și preotul să‐l prețuiască; preotul va face prețuirea după mijloacele celui ce a făcut juruința. 9 Și dacă va fi un dobitoc din care se aduce dar Domnului, tot ce vor da din el Domnului să fie sfânt. 10 Nu‐l vor schimba și nu‐l vor înlocui, bun pentru rău, sau rău pentru bun; și dacă cumva va înlocui un dobitoc cu un dobitoc, atunci el și cel înlocuit să fie sfânt. 11 Și dacă va fi un dobitoc necurat din care nu se aduce dar Domnului, atunci să pună dobitocul înaintea preotului. 12 Și preotul să‐l prețuiască, dacă va fi bun sau rău: și după prețuirea ta, preotule, va fi. 13 Și dacă vor voi cu adevărat să‐l răscumpere, atunci să adauge a cincea parte la prețuirea ta. 14 Și când cineva își va sfinți casa ca să fie sfântă pentru Domnul, preotul s‐o prețuiască dacă va fi bună sau rea; cum o va prețui preotul așa să fie. 15 Și dacă cel ce a sfințit‐o va voi să‐și răscumpere casa, atunci să adauge a cincea parte a argintului prețuirii tale și să fie a lui. 16 Și dacă cineva va sfinți Domnului din câmpul moșiei sale, atunci prețuirea ta să fie după sămânța lui, un omer de sămânță de orz cu cincizeci de sicli de argint. 17 Dacă își va sfinți câmpul din anul de veselie, să rămână după prețuirea ta. 18 Și dacă își va sfinți câmpul după anul de veselie, atunci preotul să‐i socotească argintul după numărul anilor care mai sunt până la anul de veselie, și să se facă un scăzământ din prețuirea ta. 19 Și dacă cel ce a sfințit câmpul va voi în adevăr să‐l răscumpere, să adauge a cincea parte a argintului prețuirii tale și să‐i rămână lui. 20 Și dacă nu voiește să răscumpere câmpul, sau dacă a vândut altui om câmpul, nu se va mai răscumpăra. 21 Și câmpul, când va ieși în anul de veselie , să fie sfânt pentru Domnul, ca un câmp predat: moșia lui să fie a preotului. 22 Și dacă cineva sfințește Domnului un câmp pe care l‐a cumpărat, care nu este din câmpul moșiei sale , 23 atunci preotul să‐i socotească prețul prețuirii tale până la anul de veselie, și să dea prețuirea ta în acea zi ca lucru sfânt Domnului. 24 În anul de veselie câmpul să se întoarcă la cel de la care a fost cumpărat, la acela a cui era stăpânirea pământului. 25 Și toată prețuirea ta să fie după siclul sfântului locaș: siclul să fie douăzeci de ghere . 26 Numai pe cel întâi‐născut al dobitoacelor, care este făcut întâi‐născut al Domnului, nimeni să nu‐l sfințească, fie bou sau miel; este al Domnului. 27 Și dacă va fi dintr‐un dobitoc necurat, atunci să‐l răscumpere după prețuirea ta și să adaoge a cincea parte; și dacă nu va fi răscumpărat, atunci să fie vândut după prețuirea ta. 28 Totuși niciun dar predat, pe care îl va preda cineva Domnului, din tot ce are el de la om până la dobitoc sau din câmpul moșiei lui, să nu fie vândut sau răscumpărat; orice lucru predat este preasfânt pentru Domnul. 29 Nimic predat, care va fi predat dintre oameni, nu va fi răscumpărat, ci să fie omorât.
Zeciuielile
30 Și toată zeciuiala pământului din sămânța pământului și din rodul pomilor este a Domnului: este sfântă pentru Domnul. 31 Și dacă va voi cineva să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să adauge la ea a cincea parte. 32 Și toată zeciuiala din cireadă sau din turmă, orice trece pe sub toiag, a zecea parte să fie sfântă pentru Domnul. 33 Să nu aleagă dacă e bună sau rea și să n‐o înlocuiască; și dacă o va înlocui, atunci și vita înlocuită și cea pusă în locul ei să fie sfântă; nu se va răscumpăra. 34 Acestea sunt poruncile, pe care le‐a poruncit Domnul lui Moise pentru copiii lui Israel pe muntele Sinai.
Juruințele
1 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 2 „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Dacă făgăduiește cineva oameni prin juruință, ei să fie ai DOMNULUI, după socoteala ta. 3 Astfel să fie socoteala ta: dacă este un bărbat între douăzeci și șaizeci de ani, prețul hotărât de tine să fie de cincizeci de sicli de argint , după siclul Sfântului Lăcaș; 4 dacă este femeie, prețul hotărât de tine să fie de treizeci de sicli; 5 dacă are vârsta cuprinsă între cinci și douăzeci de ani, prețul hotărât de tine să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat și zece sicli pentru o fată; 6 dacă are vârsta cuprinsă între o lună și cinci ani, prețul hotărât de tine să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat și trei sicli de argint pentru o fată; 7 dacă este în vârstă de peste șaizeci de ani, prețul hotărât de tine să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat și zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă este prea sărac pentru prețul hotărât de tine, să fie adus înaintea preotului și preotul să‑i hotărască prețul; după cum îi dă mâna celui care s‑a jurat, așa să fie socoteala preotului.
9 Dacă este vorba de animalele din care se aduce dar pentru DOMNUL, orice animal dăruit DOMNULUI va fi ceva sfânt: 10 să nu fie înlocuit și să nu fie schimbat unul bun cu altul rău, nici unul rău cu altul bun; dacă s‑ar întâmpla să fie înlocuit un animal cu altul, și unul, și celălalt vor fi sfinte. 11 Dacă este vorba de animalele necurate, din care nu se poate aduce dar pentru DOMNUL, animalul să fie adus înaintea preotului 12 și preotul să îi hotărască prețul; bun sau rău, va rămâne după cum a hotărât preotul. 13 Dacă cel care a făcut juruința vrea să‑l răscumpere, să adauge o cincime la prețul hotărât de tine.
14 Dacă cineva își închină DOMNULUI casa, preotul să‑i facă socoteala; bună sau rea, va rămâne la prețul hotărât de preot. 15 Dacă cel ce și‑a închinat casa vrea s‑o răscumpere, să adauge o cincime la prețul care i s‑a socotit, și va fi a lui.
16 Dacă cineva Îi închină DOMNULUI un ogor din proprietatea lui, socoteala ta să fie în acord cu sămânța lui, și anume cincizeci de sicli de argint pentru fiecare omer de sămânță de orz. 17 Dacă își închină ogorul cu începere chiar din anul jubiliar, să rămână la socoteala ta, 18 dar, dacă își închină ogorul după anul jubiliar, atunci preotul să‑i hotărască prețul după numărul anilor rămași până la anul jubiliar și să‑l scadă din socoteala ta. 19 Dacă cel ce și‑a închinat ogorul vrea neapărat să‑l răscumpere, să mai adauge o cincime la prețul hotărât de tine, și ogorul să rămână al lui. 20 Dacă nu își răscumpără ogorul, ci îl vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. 21 Și când va fi eliberat la jubileu , este un lucru sfânt închinat DOMNULUI, ca un ogor pus deoparte : să fie proprietatea preotului.
22 Dacă cineva Îi închină DOMNULUI un ogor cumpărat de el, care nu face parte din proprietatea lui, 23 preotul să‑i hotărască prețul după socoteala ta până la anul jubiliar, și omul acela să plătească în aceeași zi prețul hotărât de tine, ca lucru sfânt închinat DOMNULUI. 24 În anul jubiliar , ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat și din a cărui proprietate făcea parte. 25 Orice socoteală a ta să se facă în siclii Sfântului Lăcaș. (Siclul să fie de douăzeci de ghere.)
26 Totuși, pe întâiul născut al animalului, fiindcă deja este al DOMNULUI ca întâi născut, nimeni nu va putea să‑l închine DOMNULUI; fie bou, fie miel, este al DOMNULUI. 27 Cât despre animalele necurate, să fie răscumpărate după socoteala ta, adăugând la ea încă o cincime; dacă nu sunt răscumpărate, să fie vândute după socoteala ta. 28 Ceea ce a fost pus deoparte – adică ceea ce un om hărăzește DOMNULUI din ce are, fie om, fie animal, fie un ogor aflat în proprietatea lui – nu se va putea vinde și nu se va putea răscumpăra; orice lucru pus deoparte va fi preasfânt pentru DOMNUL. 29 Niciun om pus deoparte nu va putea fi răscumpărat; să fie omorât negreșit.
30 Orice zeciuială din pământ, fie din sămânța pământului, fie din rodul pomilor, este a DOMNULUI; este un lucru sfânt închinat DOMNULUI. 31 Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime . 32 Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece pe sub toiagul păstorului , să fie închinată DOMNULUI. 33 Să nu se cerceteze dacă animalul este bun sau rău și să nu se înlocuiască; dacă se înlocuiește un animal cu altul, și unul, și celălalt vor fi sfinte și nu vor putea fi răscumpărate.»”
34 Acestea sunt poruncile pe care i le‑a dat lui Moise DOMNUL pentru fiii lui Israel pe muntele Sinai.