Isus este dus la Pilat
1 Iar când s‐a făcut dimineață toți mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au sfătuit împotriva Iui Isus ca să‐l omoare. 2 Și după ce l‐au legat, l‐au dus și l‐au dat în mâinile lui Pilat dregătorul .
Căința și moartea lui Iuda
3 Atunci Iuda, care îl dăduse prins, când a văzut că a fost osândit, i‐a părut rău și a adus înapoi cei treizeci de arginți la mai marii preoților și bătrâni, 4 zicând: Am păcătuit dând sânge nevinovat. Iar ei au zis. Ce ne privește pe noi? Tu vei vedea. 5 Și el a aruncat arginții în Templu, s‐a depărtat și a plecat și s‐a spânzurat. 6 Și mai marii preoților au luat arginții și au zis: Nu se cuvine să‐i aruncăm în cutia pentru daruri, deoarece sunt preț de sânge. 7 Și s‐au sfătuit și au cumpărat din ei țarina olarului pentru înmormântarea străinilor. 8 De aceea țarina aceea a fost numită țarina sângelui, până în ziua de azi. 9 Atunci s‐a împlinit ce fusese spus prin Ieremia prorocul care zice: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l‐au prețuit unii din copiii lui Israel; 10 și i‐au dat pentru țarina olarului, după cum mi‐a poruncit Domnul.
Isus înaintea lui Pilat
11 Iar Isus sta înaintea dregătorului. Și dregătorul l‐a întrebat zicând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar Isus a zis: Tu zici . 12 Și când era învinuit de mai marii preoților și bătrâni, nimic nu răspundea. 13 Atunci Pilat îi zice: N‐auzi câte mărturisesc ei împotriva ta? 14 Și el nu i‐a răspuns la niciun singur cuvânt, încât dregătorul se mira foarte mult.
Întărirea hotărârii de moarte
15 Iar la sărbătoare dregătorul avea obiceiul să dea pentru gloată drumul la un închis pe care‐l voiau ei. 16 Și aveau atunci pe un întemnițat vestit, zis Baraba. 17 Pe când erau adunați ei deci împreună, Pilat le‐a zis: La care voiți să‐i dau drumul pentru voi? Lui Baraba, sau lui Isus care se zice Hristos? 18 Căci știa că din pizmă îl dăduseră. 19 Și pe când ședea el pe scaunul de judecător, nevastă‐sa a trimis la el zicând: N‐avea nimic a face cu acel drept, căci am sufierit multe azi în vis pentru el. 20 Dar mai marii preoților și bătrânii au îndemnat gloatele ca să ceară pe Baraba, iar pe Isus să‐l piardă. 21 Și dregătorul a răspuns și le‐a zis: La care din cei doi voiți să‐i dau drumul pentru voi? Și ei au zis: Lui Baraba. 22 Pilat le zice: Ce voi face deci cu Isus care se zice Hristos? Ei toți zic: Să fie răstignit. 23 Și el a zis: Dar ce rău a făcut? Iar ei mai mult strigau zicând: Să fie răstignit. 24 Și când a văzut Pilat că nu folosește nimic, ci se face mai mare tulburare, a luat apă, și‐a spălat mâinile înaintea gloatei zicând: Sunt nevinovat de sângele acestui drept: voi veți vedea. 25 Și tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri. 26 Atunci a dat pentru ei drumul lui Baraba iar pe Isus l‐a biciuit și l‐a dat ca să fie răstignit.
Batjocurile ostașilor
27 Atunci ostașii dregătorului au luat cu ei pe Isus în pretoriu și au adunat lângă el toată ceata ostașilor. 28 Și l‐au dezbrăcat și i‐au pus o manta stacojie. 29 Și au împletit o cunună de spini și au pus‐o pe capul lui și o trestie în dreapta lui și au îngenuncheat înaintea lui și l‐au luat în râs zicând: Bucură‐te, Împărate al iudeilor! 30 Și au scuipat pe el și au luat trestia și‐l băteau peste cap. 31 Și după ce au râs de el, l‐au dezbrăcat de manta, l‐au îmbrăcat cu hainele lui și l‐au dus ca să‐l răstignească.
Răstignirea
32 Și pe când ieșeau afară, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l‐au silit ca să‐i ducă crucea. 33 Și când au venit la un loc zis Golgota, adică Locul căpățânii, 34 i‐au dat să bea vin amestecat cu fiere; și când a gustat n‐a vrut să bea. 35 Și după ce l‐au răstignit, au împărțit între ei hainele lui, aruncând sorț. 36 Și au șezut jos și‐l păzeau acolo. 37 Și au pus deasupra capului său vina sa scrisă: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR. 38 Atunci sunt răstigniți împreună cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
Batjocurile trecătorilor
39 Și trecătorii îl huleau clătinându‐și capetele 40 și zicând: Tu , cel ce dărâmi Templul și‐l zidești în trei zile, mântuiește‐te pe tine însuți. Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară‐te de pe cruce. 41 Asemenea și mai marii preoților îl luau în râs, cu cărturarii și bătrânii și ziceau: 42 Pe alții a mântuit, pe sine nu se poate mântui. Este Împăratul lui Israel: să se pogoare acum de pe cruce și vom crede în el. 43 S‐a încrezut în Dumnezeu: să‐l scape acum dacă‐l voiește. Căci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu. 44 Aceeași ocară îi aruncau și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu el.
Întunericul
45 Iar de la al șaselea ceas s‐a făcut întuneric peste tot pământul până la al nouălea ceas. 46 Iar pe la al nouălea ceas Isus a strigat cu glas mare zicând: Eli , Eli, Lama Sabactani? adică: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m‐ai părăsit? 47 Și unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit, ziceau: Pe Ilie îl cheamă acesta. 48 Și îndată unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l‐a umplut de oțet și l‐a pus într‐o trestie și i‐a dat să bea. 49 Iar ceilalți ziceau: Lasă să vedem dacă vine Ilie să‐l mântuiască. 50 Și Isus a strigat iarăși cu glas mare și și‐a dat duhul.
Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe
51 Și iată perdeaua Templului s‐a rupt în două de sus și până jos și pământul s‐a cutremurat și pietrele s‐au despicat, 52 și mormintele s‐au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți s‐au sculat. 53 Și au ieșit din morminte după învierea lui și au intrat în sfânta cetate și s‐au arătat multora. 54 Dar sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele ce se făcuseră, s‐au temut foarte mult zicând: Cu adevărat acesta era Fiul lui Dumnezeu. 55 Și erau acolo privind de departe multe femei care urmaseră pe Isus din Galileea slujindu‐i, 56 între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Iar când s‐a făcut seară, a venit un om bogat din Arimatea, cu numele Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s‐a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să fie dat trupul. 59 Și Iosif a luat trupul, l‐a înfășurat într‐o pânză curată de in, 60 și l‐a pus în mormântul său nou pe care‐l săpase în stâncă și a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Și Maria Magdalena era acolo și cealaltă Marie, stând în fața mormântului.
Pecetluirea mormântului
62 Iar a doua zi care este după Pregătire, mai marii preoților și fariseii s‐au adunat împreună la Pilat, 63 zicând: Domnule, ne‐am adus aminte că amăgitorul acela, pe când era încă viu, a zis: După trei zile mă scol. 64 De aceea poruncește ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii să‐l fure și să zică poporului: S‐a sculat dintre cei morți. Și rătăcirea din urmă va fi mai rea decât cea dintâi. 65 Și Pilat le‐a zis: Aveți o pază. Plecați, întăriți cum știți. 66 Iar ei au plecat și au întărit mormântul cu pază după ce au pecetluit piatra.
Isus, înaintea lui Pilat
(Marcu 15:1. Luca 23:1‑2. Ioan 18:28‑32)1 Când s‑a făcut dimineață, toți preoții de seamă și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să‑L omoare. 2 După ce L‑au legat, L‑au dus și L‑au dat în mâna dregătorului [Ponțiu] Pilat .
Moartea lui Iuda
(Fapte 1:18‑19)3 Atunci, Iuda , cel care L‑a vândut, văzând că Isus a fost osândit, s‑a căit, le‑a înapoiat cei treizeci de arginți preoților de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat!” „Ce ne pasă nouă? E treaba ta”, i‑au răspuns ei. 5 Iuda a aruncat arginții în Templu, apoi a ieșit, s‑a dus și s‑a spânzurat. 6 Preoții de seamă au luat arginții și au zis: „Nu este îngăduit să‑i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.” 7 Și după ce s‑au sfătuit, au cumpărat cu ei Ogorul Olarului, pentru înmormântarea străinilor. 8 De aceea ogorul acela se numește până astăzi Ogorul Sângelui. 9 Atunci s‑a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia , care zice: „Am luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care îl hotărâseră unii dintre fiii lui Israel, 10 și i‑am dat pe Ogorul Olarului, după cum mi‑a poruncit Domnul.”
Isus, judecat de Pilat
(Marcu 15:2‑5. Luca 23:3‑5. Ioan 18:33‑38)11 Isus a fost adus înaintea dregătorului, care L‑a întrebat: „Ești tu Regele iudeilor?” „Tu însuți o spui ” , i‑a răspuns Isus. 12 Dar la învinuirile preoților de seamă și ale bătrânilor nu a răspuns nimic . 13 Atunci, Pilat I‑a zis: „Nu auzi câte mărturisesc ei împotriva ta?” 14 Isus nu i‑a răspuns la niciun cuvânt, așa că dregătorul se mira foarte mult.
Osândirea la moarte
(Marcu 15:6‑15. Luca 23:13‑25. Ioan 18:39–19:16)15 La fiecare sărbătoare, dregătorul obișnuia să elibereze mulțimii un întemnițat pe care‑l cerea ea. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, pe nume Isus Barabba. 17 Când s‑au adunat, Pilat le‑a zis: „Pe cine vreți să vi‑l eliberez: pe Isus Barabba sau pe Isus numit Hristos?” 18 Căci știa că din invidie Îl dăduseră în mâna lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să‑i spună: „Să n‑ai nimic de‑a face cu dreptul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.” 20 Însă preoții de seamă și bătrânii au înduplecat mulțimile să‑l ceară pe Barabba, iar pe Isus să‑L dea pieirii. 21 Dregătorul le‑a răspuns: „Pe care dintre cei doi vreți să vi‑l eliberez?” „Pe Barabba”, au răspuns ei. 22 Pilat le‑a zis: „Dar ce să fac cu Isus care se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i‑au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!” 24 Văzând că nu o scoate la capăt, ci mai degrabă se face tulburare, Pilat a luat apă, s‑a spălat pe mâini înaintea mulțimii și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele [dreptului] acestuia. E treaba voastră.” 25 Și tot poporul a răspuns: „Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri!” 26 Atunci, Pilat l‑a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să‑L biciuiască , L‑a dat să fie răstignit.
Batjocurile soldaților
(Marcu 15:16‑20. Ioan 19:2‑3)27 Soldații dregătorului L‑au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. 28 L‑au dezbrăcat și L‑au acoperit cu o mantie stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, I‑au pus‑o pe cap și I‑au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui și își băteau joc de El zicând: „Plecăciune, rege al iudeilor!” 30 Îl scuipau , îi luau trestia și‑L loveau peste cap. 31 După ce și‑au bătut joc de El, L‑au dezbrăcat de mantie, L‑au îmbrăcat în hainele Lui și L‑au dus să‑L răstignească.
Răstignirea
(Marcu 15:21‑32. Luca 23:26‑43. Ioan 19:17‑27)32 Pe când ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon, pe care l‑au silit să‑I poarte crucea. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, care înseamnă „Locul căpățânii”, 34 I‑au dat să bea vin amestecat cu fiere ; dar când l‑a gustat, n‑a vrut să bea. 35 După ce L‑au răstignit, au împărțit între ei hainele Lui, trăgând la sorți, [ca să se împlinească ce fusese spus prin profet: Și‑au împărțit hainele Mele între ei, și pentru veșmântul Meu au tras la sorți ]. 36 Apoi s‑au așezat și‑L păzeau acolo. 37 Și I‑au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, regele iudeilor.” 38 Împreună cu El au mai fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și altul la stânga.
39 Trecătorii Îi aruncau blasfemii, clătinau din cap 40 și ziceau: „Tu , care dărâmi Templul și‑l zidești la loc în trei zile, izbăvește‑te pe tine, dacă ești Fiul lui Dumnezeu, și coboară de pe cruce!” 41 Preoții de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl luau în râs și ziceau: 42 „Pe alții i‑a izbăvit, dar pe sine nu se poate izbăvi! Este regele lui Israel, să coboare acum de pe cruce și vom crede în el! 43 S‑a încrezut în Dumnezeu, să‑l scape acum, dacă găsește plăcere în el. Doar a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!» ” 44 La fel Îl ocărau și tâlharii răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Marcu 15:33‑41. Luca 23:44‑49. Ioan 19:28‑30)45 De la ceasul al șaselea s‑a făcut întuneric în toată țara până la ceasul al nouălea. 46 Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare:
„Elí, Elí, lemá sabahtáni? ” ,
care înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M‑ai părăsit?” 47 Unii din cei ce stăteau acolo, când L‑au auzit, au zis: „Îl cheamă pe Ilie!” 48 Și îndată, unul dintre ei a alergat, a luat un burete, l‑a umplut cu oțet , l‑a pus într‑o trestie și I l‑a dat să bea . 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să‑l izbăvească!” 50 Isus a strigat din nou cu glas tare, apoi Și‑a dat duhul.
51 Și iată, catapeteasma Templului s‑a despicat în două, de sus până jos, pământul s‑a cutremurat, stâncile s‑au despicat, 52 mormintele s‑au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și li s‑au arătat multora.
54 Centurionul și cei care‑L păzeau pe Isus împreună cu el, văzând cutremurul și cele petrecute, s‑au înspăimântat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta era Fiul lui Dumnezeu!” 55 Erau acolo și multe femei, care priveau de departe; ele Îl urmaseră pe Isus din Galileea, slujindu‑I. 56 Între ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Marcu 15:42‑47. Luca 23:50‑56. Ioan 19:38‑42)57 Când s‑a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s‑a dus la Pilat și i‑a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să‑i fie dat. 59 Și luând trupul, Iosif l‑a înfășurat într‑un giulgiu curat 60 și l‑a pus într‑un mormânt nou, al lui însuși, pe care‑l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo, stând jos în fața mormântului.
Păzirea mormântului
62 În ziua care urmează după ziua pregătirii, preoții de seamă și fariseii s‑au adunat la Pilat 63 și i‑au zis: „Stăpâne, ne‑am amintit că înșelătorul acela, pe când trăia încă, a zis: «După trei zile voi învia.» 64 Poruncește, așadar, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii lui [noaptea] să‑l fure și să spună poporului: «A înviat din morți!» Înșelătoria de pe urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le‑a zis: „Aveți strajă; mergeți și păziți cum știți!” 66 Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.