Ispitirea lui Isus
1 Atunci Isus a fost dus în pustie de Duhul , ca să fie ispitit de diavolul. 2 Și după ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, la urmă a flămânzit. 3 Și ispititorul s‐a apropiat și i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini. 4 Dar el a răspuns și a zis: Este scris: Nu numai cu pâine va trăi omul ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. 5 Atunci diavolul îl ia în sfânta cetate și‐l pune pe aripa Templului 6 și‐i zice: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‐te jos; căci este scris: Va porunci îngerilor săi pentru tine și ei te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să‐ți izbești piciorul de o piatră. 7 Isus i‐a zis: Iarăși este scris: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău. 8 Iarăși diavolul îl ia într‐un munte foarte înalt și‐i arată toate împărățiile lumii și slava lor 9 și‐i zice: Toate acestea ți le voi da ție, dacă vei cădea jos și te vei închina mie. 10 Atunci Isus îi zice: Pleacă, Satano, căci este scris: Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai lui să‐i slujești. 11 Atunci diavolul îl lasă; și iată, îngeri s‐au apropiat și‐i slujeau.
Isus la Capernaum
12 Și când a auzit că Ioan a fost dat prins, a plecat în Galileea. 13 Și părăsind Nazaretul, a venit și a locuit în Capernaum, care este lângă mare, în hotarele lui Zabulon și Neftali, 14 ca să se împlinească ce s‐a zis prin Isaia prorocul care zice: 15 Țara lui Zabulon și țara lui Neftali, pe calea mării, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor, 16 poporul care ședea în întuneric a văzut o lumină mare și celor ce ședeau în ținutul și în umbra morții le‐a răsărit lumina. 17 De atunci Isus a început să propovăduiască și să zică: Pocăiți‐vă , căci s‐a apropiat Împărăția Cerurilor.
Isus cheamă patru ucenici
18 Și pe când umbla pe lângă marea Galileei , a văzut doi frați, pe Simon zis Petru și pe Andrei, fratele lui, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. 19 Și le zice: Veniți după mine, și vă voi face pescari de oameni. 20 Iar ei îndată au lăsat mrejile și l‐au urmat. 21 Și mergând de acolo înainte, a văzut pe alți doi frați, pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zebedei, tatăl lor, cârpindu‐și mrejile, și i‐a chemat. 22 Iar ei îndată au lăsat corabia și pe tatăl lor și l‐au urmat.
Isus învață pe popor și tămăduiește pe bolnavi
23 Și Isus străbătea toată Galileea, învățându‐i în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia împărăției și vindecând orice boală și orice neputință în popor. 24 Și s‐a răspândit știrea despre el în toată Siria, și au adus la el pe toți care le era rău, cuprinși de felurite boli și chinuri și pe îndrăciți și lunatici și slăbănogi, și i‐a vindecat. 25 Și l‐au urmat gloate multe din Galileea și Decapole și Ierusalim și Iudeea și de dincolo de Iordan.
Ispitirea lui Isus Hristos
(Marcu 1:12‑13. Luca 4:1‑13)
1 Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de Diavol. 2 După ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, în cele din urmă a flămânzit. 3 Ispititorul s‑a apropiat de El și I‑a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să devină pâini!” 4 El i‑a răspuns zicându‑i: „Este scris:
Omul nu trăiește numai cu pâine,
ci cu orice cuvânt care iese
din gura lui Dumnezeu.
5 Atunci, Diavolul L‑a dus în sfânta cetate , L‑a pus pe acoperișul Templului 6 și I‑a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos, căci este scris:
El va porunci îngerilor Săi cu privire la tine
și ei te vor purta pe mâini,
ca nu cumva să‑ți lovești piciorul de vreo piatră !”
7 Isus i‑a zis: „De asemenea este scris: Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău. 8 Diavolul L‑a dus din nou pe un munte foarte înalt, I‑a arătat toate împărățiile lumii și slava lor și I‑a zis: 9 „Pe toate acestea Ți le voi da Ție dacă vei cădea cu fața la pământ și mi Te vei închina.” 10 Atunci Isus i‑a zis: „Pleacă, Satano, căci este scris:
Domnului, Dumnezeului tău , să I te închini
și numai Lui să‑I slujești.
11 Atunci Diavolul L‑a lăsat și iată că au venit niște îngeri care Îi slujeau.
Isus, la Capernaum
(Marcu 1:14‑15. Luca 4:14‑15)
12 Auzind că Ioan fusese închis, Isus a plecat în Galileea. 13 A părăsit Nazaretul și a venit să locuiască în Capernaum, lângă mare, în ținuturile lui Zabulon și Neftali, 14 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
15 Țara lui Zabulon și țara lui Neftali,
drumul spre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor:
16 poporul care stătea în întuneric
a văzut o mare lumină,
iar peste cei ce locuiau în ținutul și în umbra morții
a răsărit lumina.
17 De atunci , Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiți‑vă , căci Împărăția cerurilor este aproape!”
Isus cheamă patru ucenici
(Marcu 1:16‑20. Luca 5:1‑11)
18 Pe când umbla pe lângă Marea Galileei, Isus a văzut doi frați – pe Simon, zis Petru, și pe fratele său, Andrei – care aruncau năvodul în mare, căci erau pescari. 19 El le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!” 20 Îndată ei au lăsat mrejele și L‑au urmat. 21 De acolo a mers mai departe și a văzut alți doi frați – pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui – care erau în barcă împreună cu tatăl lor, Zebedei, și își dregeau mrejele. El i‑a chemat. 22 Îndată, ei au lăsat barca și pe tatăl lor și L‑au urmat.
Isus învață poporul și vindecă bolnavi
(Luca 6:17‑19)
23 Isus străbătea toată Galileea, dând învățături în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință din popor. 24 Iar vestea despre El s‑a răspândit în toată Siria; și‑i aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe demonizați, pe epileptici și pe paralitici, iar El îi vindeca. 25 După El mergeau mulțimi mari din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.