Despre judecățile aspre. Bârna și paiul. Lucrurile sfinte
1 Nu judecați ca să nu fiți judecați. 2 Căci cu ce judecată judecați veți fi judecați și cu ce măsură măsurați vi se va măsura. 3 Și de ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău și nu zărești bârna din ochiul tău? 4 Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă‐mă să scot paiul din ochiul tău! și iată bârna este în ochiul tău. 5 Fățarnicule, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea lămurit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 6 Nu dați ce este sfânt câinilor, nici nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie și pe voi.
Stăruința în rugăciune
7 Cereți și vi se va da, căutați și veți afla, bateți și vi se va deschide. 8 Căci oricine cere capătă și cine caută află și celui ce bate se va deschide. 9 Sau cine este omul dintre voi care, dacă‐i va cere fiul său o pâine, să‐i dea o piatră? 10 Sau dacă va cere un pește, să‐i dea un șarpe? 11 Deci dacă voi, răi fiind, știți să dați daruri bune la copiii voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da cele bune celor care‐i cer. 12 Toate, deci , câte ați voi să vă facă oamenii, așa faceți‐le și voi lor, căci aceasta este legea și prorocii.
Poarta cea strâmtă
13 Intrați pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta și lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea. 14 Pentru că strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.
Prorocii mincinoși
15 Feriți‐vă de proroci mincinoși , care vin la voi în îmbrăcăminte de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. 16 După roadele lor îi veți cunoaște; oare se culeg struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. 18 Un pom bun nu poate aduce roade rele, niciun pom rău aduce roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun se taie și se aruncă în foc. 20 De aceea după roadele lor îi veți cunoaște.
Casa zidită pe stâncă
21 Nu oricine care îmi zice: Doamne , Doamne! va intra în Împărăția Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui meu care este în ceruri. 22 Mulți îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, n‐am prorocit noi în numele tău și n‐am scos noi afară draci în numele tău și n‐am făcut noi multe puteri în numele tău? 23 Și atunci le voi mărturisi: Niciodată nu v‐am cunoscut; depărtați‐vă de la mine, cei ce lucrați fărădelegea. 24 Deci, oricine care aude aceste cuvinte ale mele și le face va fi asemănat cu un bărbat cu minte care și‐a clădit casa pe stâncă. 25 Și s‐a pogorât ploaia și au venit râurile și au suflat vânturile și au bătut în casa aceea și n‐a căzut: căci era întemeiată pe stâncă. 26 Și oricine care aude aceste cuvinte ale mele și nu le face va fi asemănat cu un bărbat fără minte care și‐a clădit casa pe nisip. 27 Și s‐a pogorât ploaia și au venit râurile și au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și a căzut: și căderea ei a fost mare. 28 Și a fost așa : Când a sfârșit Isus cuvintele acestea, gloatele au rămas uimite de învățătura lui. 29 Căci îi învăța ca având putere, iar nu ca înșiși cărturarii lor.
Despre judecarea semenilor
(Luca 6:37‑38Luca 41‑42)
1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați! 2 Căci cu ce judecată judecați, cu aceea veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, dar la bârna din ochiul tău nu te uiți? 4 Sau cum îi poți spune fratelui tău: «Lasă‑mă să scot paiul din ochiul tău» și, când colo, tu ai o bârnă în al tău? 5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
6 Să nu dați câinilor ce este sfânt și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva porcii să le calce în picioare, iar câinii să se întoarcă și să vă sfâșie.
Perseverența în rugăciune
(Luca 11:9‑13)
7 Cereți , și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere primește, cine caută găsește, iar celui ce bate i se deschide. 9 Cine din voi , dacă‑i cere fiul său pâine, îi dă o piatră? 10 Sau, dacă‑i cere un pește, îi dă un șarpe? 11 Deci dacă voi, care sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer!
12 Tot ce vreți să vă facă vouă oamenii faceți‑le și voi lor, căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții!
Poarta cea strâmtă
(Luca 13:24)
13 Intrați pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea, 14 dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Profeții mincinoși
(Luca 6:43‑44)
15 Fiți cu băgare de seamă la profeții mincinoși, care vin la voi îmbrăcați în piei de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori! 16 După roadele lor îi veți recunoaște. Oare se culeg struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 Așa că după roadele lor îi veți recunoaște.
Lucrătorii nelegiuiți
(Luca 13:25‑27)
21 Nu oricine‑Mi zice: «Doamne , Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu din ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n‑am profețit noi în Numele Tău? N‑am scos noi demoni în Numele Tău? Și n‑am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23 Atunci le voi spune deschis: «Niciodată nu v‑am cunoscut; plecați de la Mine, voi care lucrați fărădelege! »
Casa zidită pe stâncă
(Luca 6:46‑49)
24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le împlinește se va asemăna cu un om chibzuit, care și‑a zidit casa pe stâncă. 25 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și s‑au năpustit asupra casei, dar ea nu s‑a prăbușit, pentru că avea temelia pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le împlinește se va asemăna cu un om nechibzuit, care și‑a zidit casa pe nisip. 27 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea; ea s‑a prăbușit, și prăbușirea i‑a fost mare.” 28 După ce a sfârșit Isus aceste cuvântări, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29 fiindcă El îi învăța pe oameni ca unul care avea autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.