Steaua din Iacov
1 Și Balaam a văzut că era bine în ochii Domnului să binecuvânteze pe Israel, și n‐a mers ca alte dăți să întâmpine cu descântece, ci și‐a îndreptat fața spre pustie. 2 Și Balaam și‐a ridicat ochii și a văzut pe Israel locuind în corturi, după semințiile sale. Și Duhul lui Dumnezeu a fost peste el. 3 Și și‐a rostit pilda și a zis: Balaam, fiul lui Beor zice, și bărbatul al cărui ochi este deschis zice: 4 Cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu, cel ce vede vedenia Celui Atotputernic, care cade jos și are ochii deschiși zice: 5 Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacove, și locașurile tale, Israele! 6 Ca văile se întind, ca grădinile pe malul râului, ca pomii de aloe pe care i‐a sădit Domnul, ca cedrii lângă ape! 7 Apa va curge din gălețile sale și sămânța sa va fi în ape mari. Și împăratul său va fi mai mare decât Agag și împărăția sa va fi înălțată. 8 Dumnezeu l‐a scos din Egipt. Tăria sa este ca a unui bou sălbatic. El va mânca neamurile, vrăjmașii lui, și le va zdrobi oasele. Și‐i va străpunge cu săgețile sale. 9 S‐a plecat, s‐a culcat ca un leu și ca o leoaică; cine‐l va deștepta? Cel ce te binecuvântează pe tine binecuvântat să fie și cel ce te blesteamă pe tine blestemat să fie. 10 Și mânia lui Balac s‐a aprins împotriva lui Balaam și și‐a lovit palmele, și Balac a zis lui Balaam: Te‐am chemat să blestemi pe vrăjmașii mei și iată i‐ai binecuvântat de tot de trei ori până acum! 11 Acum dar fugi la locul tău. Am zis: Te voi cinsti foarte mult. Și iată Domnul te‐a oprit de la cinste. 12 Și Balaam a zis lui Balac: Oare n‐am vorbit eu și solilor tăi pe care i‐ai trimis la mine zicând: 13 De mi‐ar da Balac casa lui plină de argint și de aur, n‐aș putea trece peste porunca Domnului, ca să fac bine sau rău din inima mea; ce va zice Domnul aceea voi vorbi. 14 Și acum iată mă duc la poporul meu; vino, te voi înștiința ce va face acest popor poporului tău la sfârșitul zilelor. 15 Și și‐a rostit pilda și a zis: Balaam, fiul lui Beor, zice, și bărbatul al cărui ochi este deschis zice; 16 cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu și cunoaște cunoștința Celui Prea Înalt, care vede vedenia Celui Atotputernic, care cade jos și are ochii deschiși zice: 17 Îl văd, dar nu acum; îl privesc, dar nu de aproape. O stea va ieși din Iacov și un toiag de domnie se va ridica din Israel și va străpunge laturile Moabului și va pierde pe toți fiii zarvei. 18 Și Edomul va fi o stăpânire și Seirul o stăpânire, ei , vrăjmașii lui, și Israel se va purta vitejește. 19 Și cel ce va ieși din Iacov va domni și va pierde ce rămâne din cetate. 20 Și a văzut pe Amalec și și‐a rostit pilda și a zis: Amalec era întâiul dintre neamuri, dar sfârșitul lui va fi pierzarea. 21 Și a văzut pe chenit și și‐a rostit pilda și a zis: Locuința ta este tare și ți‐ai pus cuibul în stâncă. 22 Dar chenitul va fi nimicit până te va lua prins Asur. 23 Și și‐a rostit pilda și a zis: Vai, cine va trăi când va așeza Dumnezeu aceste lucruri! 24 Și vor veni corăbii din țărmul Chitimului și vor asupri pe Asur și vor asupri pe Eber și va merge și el la pierzare. 25 Și Balaam s‐a sculat și s‐a dus și s‐a întors la locul său. Și Balac s‐a dus și el pe calea sa.
1 Balaam a înțeles că DOMNUL găsește cu cale să‑l binecuvânteze pe Israel și n‑a mai alergat ca în celelalte rânduri la descântece, ci și‑a întors fața spre pustiu. 2 Când a ridicat ochii și l‑a văzut pe Israel cu tabăra așezată după semințiile lui , Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3 Balaam și‑a rostit profeția și a zis:
„Cuvântul lui Balaam, fiul lui Beor,
cuvântul bărbatului care are ochii deschiși,
4 cuvântul celui ce aude spusele lui Dumnezeu,
al celui ce vede vedenia Celui Atotputernic,
al celui ce cade la pământ cu ochii deschiși:
5 «Ce plăcute sunt corturile tale, Iacove,
locuințele tale, Israele!
6 Ele se întind ca niște văi,
ca niște grădini pe malul râului,
ca niște aloe sădite de DOMNUL ,
ca niște cedri pe malul apei.
7 Apa se va revărsa din gălețile lui
și sămânța lui va fi pe ape multe .
Regele lui se va înălța mai presus de Agag
și regatul lui va ajunge puternic.
8 Dumnezeu , care l‑a scos din Egipt,
a fost pentru el precum coarnele bivolului.
El mănâncă neamurile, vrăjmașii lui,
le sfărâmă oasele
și le prăpădește cu săgețile lui.
9 Se ghemuiește , se tolănește ca un leu,
ca o leoaică; cine‑l va ridica?
Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta
și blestemat să fie oricine te va blestema!»”
10 Balac s‑a aprins de mânie împotriva lui Balaam, a plesnit din palme și i‑a zis lui Balaam: „Te‑am chemat să‑mi blestemi vrăjmașii, și iată că tu i‑ai binecuvântat, și încă de trei ori! 11 Fugi acum și du‑te acasă! Spusesem că‑ți voi da cinste, dar iată că DOMNUL te‑a împiedicat s‑o primești.” 12 Balaam i‑a răspuns lui Balac: „Oare nu le‑am spus eu solilor pe care mi i‑ai trimis: 13 «Chiar dacă mi‑ar da Balac casa lui plină cu argint și cu aur, tot n‑aș putea trece peste cuvântul DOMNULUI, ca să fac vreun lucru, bun sau rău, după inima mea, ci ceea ce îmi va spune DOMNUL, aceea voi vorbi»? 14 Și acum iată că mă duc la poporul meu. Lasă‑mă să‑ți vestesc ce‑i va face poporul acesta poporului tău în zilele ce vor urma!”
15 Balaam și‑a rostit profeția și a zis:
„Cuvântul lui Balaam, fiul lui Beor,
cuvântul omului care are ochii deschiși,
16 cuvântul celui ce aude spusele lui Dumnezeu,
al celui ce cunoaște voia Celui Preaînalt,
al celui ce vede vedenia Celui Atotputernic,
al celui ce cade la pământ cu ochii deschiși:
17 «Îl văd , dar nu acum,
Îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacov,
un toiag de domnie se ridică din Israel.
El lovește în tâmplele Moabului
în creștetul fiilor pustiirii.
18 Edomul va fi moștenirea lui,
Seirul, dușmanul lui, va fi stăpânirea sa,
dar Israel va face mari isprăvi.
19 Din Iacov va ieși cel ce stăpânește
și îi va nimici pe cei scăpați din cetate.»”
20 Balaam l‑a văzut pe Amalec și a rostit următoarea profeție:
„Amalec este cel dintâi dintre neamuri,
dar soarta lui va fi nimicirea.”
21 Balaam i‑a văzut pe cheniți, și‑a rostit profeția și a spus:
„Trainică este locuința ta
și cuibul tău este pus pe stâncă.
22 Dar tu, Cain, vei fi pustiit
când Așur te va duce în robie.”
23 El a dat glas profeției sale și a spus:
„Vai! Cine va mai putea trăi când va face Dumnezeu acest lucru?
24 Și niște corăbii vor veni de pe coasta Chitimului ,
îl vor asupri pe Așur, îl vor asupri pe Eber
dar și ele merg spre nimicire.”
25 Balaam s‑a ridicat și a plecat, ca să se întoarcă acasă, iar Balac s‑a dus în drumul lui.