Naomi
1 Și a fost așa : în zilele când judecau judecătorii a fost o foamete în țară. Și un bărbat din Betleemul lui Iuda s‐a dus să locuiască în câmpiile Moabului, el și nevasta sa și cei doi fii ai săi. 2 Și numele bărbatului era Elimelec și numele nevestei sale Naomi și numele celor doi fii ai săi Mahlon și Chilion, efratiți din Betleemul lui Iuda. Și au venit în câmpiile Moabului și au fost acolo. 3 Și Elimelec, bărbatul Naomiei, a murit și a rămas ea și cei doi fii ai săi. 4 Și și‐au luat neveste moabite. Numele uneia era Orpa și numele celei de a doua Rut. Și au locuit acolo ca la zece ani. 5 Și Mahlon și Chilion, amândoi, au murit și femeia a rămas fără cei doi fii ai săi și fără bărbatul ei.
Rut
6 Și s‐a sculat ea, și nurorile ei, și s‐a întors din câmpiile Moabului, căci auzise în câmpiile Moabului că Domnul cercetase pe poporul său ca să le dea pâine. 7 Și a ieșit din locul unde fusese, și cele două nurori ale sale cu ea, și au mers pe cale ca să se întoarcă în țara lui Iuda. 8 Și Naomi a zis celor două nurori ale sale: Duceți‐vă, întoarceți‐vă fiecare în casa mamei sale. Domnul să facă îndurare cu voi cum ați făcut voi cu cei morți și cu mine. 9 Deie‐vă Domnul să aflați odihnă fiecare în casa bărbatului său! Și le‐a sărutat și ele și‐au înălțat glasurile și au plâns. 10 Și i‐au zis: Voim să ne întoarcem negreșit cu tine la poporul tău. 11 Și Naomi a zis: Întoarceți‐vă, fiicele mele; pentru ce să mergeți cu mine? Oare mai sunt fii în pântecele meu ca să vă fie bărbați? 12 Întoarceți‐vă, fiicele mele, duceți‐vă; căci sunt prea bătrână, ca să mai am bărbat. Dacă aș zice: Am nădejde, chiar în această noapte, dacă aș fi a unui bărbat și aș naște fii, 13 oare ați aștepta voi pentru asta până să se facă mari? V‐ați ținea voi oare pentru asta ca să nu fiți ale altor bărbați? Nu, fiicele mele, căci eu sunt în mai mare amărăciune decât voi, căci mâna Domnului a ieșit împotriva mea. 14 Și ele și‐au înălțat glasul și au plâns iarăși. Și Orpa a sărutat pe soacră‐sa, dar Rut s‐a alipit de ea. 15 Și ea a zis: Iată, cumnată‐ta s‐a întors la poporul ei și la dumnezeii ei: întoarce‐te după cumnată‐ta. 16 Și Rut a zis: Nu sta de mine să te părăsesc, să mă întorc de pe urma ta; căci încotro vei merge tu voi merge și eu, și unde vei mânea tu, voi mânea și eu; poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu. 17 Unde vei muri tu, voi muri și eu și acolo voi fi înmormântată. Așa să‐mi facă Domnul și încă mai mult dacă altceva decât moartea mă va despărți pe mine de tine! 18 Și văzând că era hotărâtă să meargă cu ea, a încetat să‐i mai vorbească. 19 Și au mers amândouă până au venit la Betleem. Și a fost așa : când au venit la Betleem, toată cetatea era în mișcare pentru ele și femeile ziceau: Aceasta e Naomi? 20 Și ea le‐a zis: Nu mă numiți Naomi, numiți‐mă Mara, căci Cel Atotputernic m‐a amărât foarte mult. 21 M‐am dus plină și Domnul m‐a adus iarăși acasă deșartă. Pentru ce mă mai numiți Naomi, fiindcă Domnul a mărturisit împotriva mea și Cel Atotputernic m‐a întristat? 22 Și Naomi s‐a întors, și cu ea Rut Moabita, noră‐sa, care se întorcea din câmpiile Moabului; și au venit în Betleem la începutul secerișului.
Familia lui Elimelec pleacă în Moab
1 Pe vremea judecătorilor , a fost o foamete în țară. Un bărbat din Betleemul lui Iuda a plecat împreună cu nevasta și cei doi fii ai lui să locuiască pentru o vreme în țara Moabului . 2 Bărbatul se numea Elimelec, nevasta lui se numea Naomi, iar cei doi fii ai lui se numeau Mahlon și Chilion: erau efratiți , din Betleemul lui Iuda. Ei au ajuns în țara Moabului și au rămas acolo. 3 Elimelec, bărbatul lui Naomi, a murit și ea a rămas cu cei doi fii ai ei, 4 care și‑au luat neveste moabite. Una se numea Orpa, iar cealaltă se numea Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani, 5 Mahlon și Chilion au murit și ei, iar femeia a rămas fără cei doi copii și fără bărbat.
Rut rămâne cu Naomi
6 Apoi, ea și nurorile ei s‑au ridicat să se întoarcă din țara Moabului, căci auziseră în țara Moabului că DOMNUL Și‑a cercetat poporul și i‑a dat pâine. 7 Naomi a ieșit din locul în care se afla și, împreună cu cele două nurori ale ei, a pornit la drum, ca să se întoarcă în țara lui Iuda. 8 Dar Naomi le‑a zis celor două nurori ale ei: „Faceți cale întoarsă, fiecare la casa mamei ei! DOMNUL să vă arate bunătate, după cum ați arătat și voi față de cei care au murit și față de mine! 9 Să vă ajute DOMNUL să găsiți odihnă fiecare în casa unui bărbat!” Apoi le‑a sărutat. Ele au ridicat glasul, au plâns 10 și i‑au zis: „Nu, ci ne vom întoarce cu tine la poporul tău!” 11 Naomi a zis: „Întoarceți‑vă, fiicele mele! La ce bun să veniți cu mine? Mai am eu oare fii în pântece, ca să vă poată fi bărbați? 12 Întoarceți‑vă, fiicele mele! Mergeți, căci eu sunt prea bătrână ca să mai am bărbat! Chiar dacă aș zice: «Mai am nădejde», chiar dacă în noaptea aceasta aș avea un bărbat și aș naște fii, 13 ați mai aștepta voi până ar crește ei? Ați vrea să rămâneți nemăritate până atunci ? Nu, fiicele mele! Eu sunt mai amărâtă decât voi, pentru că mâna DOMNULUI s‑a întins împotriva mea.” 14 Atunci, ele și‑au ridicat iarăși glasul și au plâns. Orpa a sărutat‑o pe soacră‑sa de rămas‑bun , dar Rut s‑a ținut strâns de ea.
15 Naomi i‑a zis: „Iată, cumnata ta s‑a întors la poporul ei și la dumnezeii ei. Întoarce‑te după cumnata ta!” 16 Rut a răspuns:
„Nu stărui de mine să te părăsesc
și să mă întorc de la tine!
Căci, încotro vei merge tu, voi merge și eu,
unde vei locui tu, voi locui și eu,
poporul tău va fi poporul meu
și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu.
17 Unde vei muri tu, voi muri și eu
și acolo voi fi îngropată.
Facă‑mi DOMNUL ce o vrea,
dar numai moartea mă va despărți de tine!”
18 Naomi , văzând‑o hotărâtă să meargă cu ea, n‑a mai stăruit. 19 Au călătorit amândouă până ce au ajuns la Betleem. Pe când intrau în Betleem, toată cetatea s‑a pus în mișcare din pricina lor și femeile ziceau: „Aceasta este Naomi ?” 20 Ea le‑a zis: „Nu‑mi mai ziceți Naomi ; ziceți‑mi Mara , căci Cel Atotputernic m‑a umplut de amărăciune! 21 Am plecat în belșug, dar acum cu mâinile goale mă aduce înapoi DOMNUL. De ce să‑mi ziceți Naomi, dacă DOMNUL a mărturisit împotriva mea și Cel Atotputernic a adus nenorocirea asupra mea?”
22 Astfel s‑a întors Naomi din țara Moabului; s‑a întors împreună cu nora sa Rut, moabita. Au ajuns la Betleem pe când începea seceratul orzului.