Cele zece porunci
1 Și Moise a chemat pe tot Israelul și le‐a zis: Ascultă, Israele, așezămintele și judecățile pe care le vorbesc astăzi în urechile voastre, învățați‐le și țineți‐le ca să le faceți. 2 Domnul Dumnezeul nostru a făcut cu noi un legământ în Horeb. 3 Nu cu părinții noștri a făcut Domnul acest legământ, ci cu noi, cu noi aceștia care suntem aici toți vii astăzi. 4 Domnul v‐a vorbit față în față pe munte din mijlocul focului: 5 (Eu stăteam în vremea aceea între Domnul și între voi ca să vă spun cuvântul Domnului; căci vă temeați din pricina focului, și nu v‐ați suit pe munte,) zicând: 6 Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te‐am scos din țara Egiptului, din casa de robie. 7 Să nu ai alți dumnezei afară de mine. 8 Să nu‐ți faci chip cioplit, nici asemănare a ceea ce este în ceruri sus sau ce este pe pământ jos sau ce este în ape sub pământ. 9 Să nu te pleci înaintea lor nici să nu le slujești; căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care cercetez nelegiuirea părinților în copii și în al treilea și al patrulea neam al celor ce mă urăsc 10 și care mă îndur până într‐al miilea al celor ce mă iubesc și păzesc poruncile mele. 11 Să nu iei în deșert numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va socoti nevinovat pe cel ce va lua în deșert numele lui. 12 Păzește ziua sabatului ca s‐o sfințești, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău. 13 Șase zile vei lucra și‐ți vei face toată lucrarea 14 dar ziua a șaptea este sabatul pentru Domnul Dumnezeul tău; nu vei face niciun lucru, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreuna din dobitoacele tale, nici străinul tău de loc care este înăuntrul porților tale, ca să se odihnească robul tău și roaba ta ca și tine. 15 Și adu‐ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului și că Domnul Dumnezeul tău te‐a scos de acolo cu mână tare și cu braț întins; pentru aceea ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua sabatului. 16 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți‐a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ți se lungească zilele și ca să‐ți fie bine în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău. 17 Și să nu ucizi. 18 Și să nu preacurvești. 19 Și să nu furi. 20 Și să nu mărturisești o mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. 21 Și să nu poftești nevasta aproapelui tău și să nu poftești casa aproapelui tău, țarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, boul lui, măgarul lui, nici nimic din ce este al aproapelui tău. 22 Domnul a vorbit aceste cuvinte către toată obștea voastră pe munte din mijlocul focului, din nor și din negură cu glas tare; și n‐a mai adăugat nimic, și le‐a scris pe două table de piatră și mi le‐a dat mie. 23 Și a fost așa : când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, și muntele ardea cu foc, v‐ați apropiat spre mine toți capii semințiilor voastre și bătrânii voștri 24 și ați zis: Iată Domnul Dumnezeul nostru ne‐a arătat slava sa și mărimea sa și i‐am auzit glasul din mijlocul focului: am văzut astăzi că Dumnezeu vorbește cu omul și trăiește. 25 Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui. Dacă vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Căci care ființă din orice carne a auzit glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului ca noi, și să fi trăit? 27 Apropie‐te tu și auzi tot ce va zice Domnul Dumnezeul nostru și vorbește‐ne tu tot ce‐ți va vorbi Domnul Dumnezeul nostru și vom auzi și vom face. 28 Și Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre când mi‐ați vorbit și Domnul mi‐a zis: Am auzit glasul cuvintelor acestui popor pe care le‐a vorbit către tine; bine au vorbit tot ce au vorbit. 29 O, de ar fi în ei o astfel de inimă ca să se teamă de mine și să păzească toate poruncile mele în toate zilele ca să le fie bine lor și fiilor lor în veci! 30 Mergi, spune‐le: Întoarceți‐vă la corturile voastre. 31 Dar tu, rămâi aici la mine și‐ți voi spune toată porunca și așezămintele și judecățile, în care să‐i înveți să le facă în țara pe care le‐o dau s‐o stăpânească. 32 Luați dar aminte să faceți cum v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru: să nu vă abateți la dreapta sau la stânga. 33 Să umblați în toată calea pe care v‐a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să trăiți și să vă fie bine și să vă lungiți zilele în țara pe care o veți stăpâni.