Sfatul împotriva lui Isus
1 Și după două zile erau Paștile și azimile; și mai marii preoților și cărturarii căutau cum să pună mâna pe el prin viclenie ca să‐l omoare. 2 Căci ziceau: Nu în sărbătoare, ca să nu fie turburare de popor.
Mirul turnat pe capul lui Isus
3 Și când era în Betania, în casa lui Simon leprosul, pe când ședea la masă, a venit o femeie având un alabastru plin cu mir de nard adevărat, foarte scump; și a spart alabastrul și l‐a turnat pe capul lui. 4 Și erau unii acolo care s‐au mâhnit adânc în ei, și ziceau: Pentru ce s‐a făcut această pierdere de mir? 5 Căci acest mir se putea vinde cu peste trei sute de dinari și să se dea săracilor. Și cârteau împotriva ei. 6 Iar Isus a zis: Lăsați‐o; pentru ce‐i faceți supărare? Ea a făcut un lucru bun față de mine. 7 Căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi și puteți să le faceți bine când voiți, dar pe mine nu mă aveți totdeauna. 8 Ea a făcut ce a putut; a apucat înainte să‐mi ungă trupul pentru înmormântare. 9 Adevărat vă spun, oriunde va fi propovăduită Evanghelia, în toată lumea se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre amintirea ei. 10 Și Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, a plecat la mai marii preoților ca să‐l dea lor. 11 Iar ei, când au auzit, s‐au bucurat și au făgăduit să‐i dea argint. Și el căuta cum să‐l dea la vreme nimerită.
Prăznuirea Paștilor
12 Și în ziua dintâi a azimilor, când înjunghiau Paștile, ucenicii săi îi zic: Unde voiești să ne ducem să‐ți pregătim ca să mănânci Paștile? 13 Și el trimite pe doi dintre ucenicii săi și le zice: Duceți‐vă în cetate și vă va ieși înainte un om ducând un vas de pământ cu apă, urmați‐l 14 și unde va intra spuneți stăpânului casei: Învățătorul zice: Unde este odaia mea de oaspeți, unde să mănânc Paștile cu ucenicii mei? 15 Și el însuși vă va arăta o odaie mare sus gătită cu așternut și acolo pregătiți‐ne. 16 Și ucenicii au ieșit și au venit în cetate și au găsit cum le spusese el și au pregătit Paștile. 17 Și când s‐a făcut seară , vine cu cei doisprezece. 18 Și pe când ședeau ei la masă și mâncau, Isus a zis: Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă cu mine, mă va da prins. 19 Ei au început a se întrista și a‐i zice unul câte unul: Nu cumva sunt eu? 20 Iar el le‐a zis: Este unul din cei doisprezece, cel care întinge cu mine în blid. 21 Căci Fiul omului se duce după cum este scris despre el, dar vai de omul acela prin care este dat prins Fiul omului! Bine i‐ar fi dacă nu s‐ar fi născut omul acela.
Cina cea de taină
22 Și pe când mâncau, el a luat o pâine și după ce a binecuvântat, a frânt‐o și le‐a dat și a zis: Luați, acesta este trupul meu. 23 Și a luat paharul și după ce a mulțumit, le‐a dat și au băut toți din el. 24 Și le‐a zis: Acesta este sângele meu, al legământului celui nou, care se varsă pentru mulți. 25 Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu.
Înștiințarea lui Petru
26 Și după ce au cântat lăudări, au ieșit la muntele Măslinilor. 27 Și Isus le zice: Toți veți avea prilej de poticnire, căci este scris: Voi bate păstorul și oile se vor împrăștia. 28 Dar după ce mă voi scula, voi merge înainte de voi în Galileea. 29 Iar Petru i‐a zis: Chiar dacă toți vor avea prilej de poticnire, totuși eu nu. 30 Și Isus îi zice: Adevărat îți spun că tu azi în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta de două ori cocoșul, mă vei tăgădui de trei ori. 31 Iar Petru și mai tare zicea: Dacă ar trebui să mor cu tine, nu te voi tăgădui. Și toți ziceau la fel.
Ghetsimani
32 Și vin la un loc îngrădit al cărui nume este Ghetsimani. Și zice ucenicilor săi: Ședeți aici până mă voi ruga. 33 Și ia cu sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan. Și a început să se întristeze și să se tulbure adânc. 34 Și le zice: Sufletul meu este foarte întristat până la moarte. Rămâneți aici și vegheați. 35 Și mergând puțin mai înainte, a căzut la pământ, și s‐a rugat ca, dacă este cu putință, să treacă de la el ceasul. 36 Și zicea: Ava , Tată, toate îți sunt cu putință, dă la o parte acest pahar de la mine, însă nu ce voiesc eu, dar ce voiești tu. 37 Și vine și‐i află dormind și zice lui Petru: Simone, dormi? N‐ai fost în stare să veghezi un ceas? 38 Vegheați și rugați‐vă, ca să nu intrați în ispită. Într‐adevăr duhul este fără preget, dar carnea este neputincioasă. 39 Și iar a plecat și s‐a rugat zicând același cuvânt. 40 Și iarăși a venit și i‐a găsit dormind, căci ochii le erau cu totul îngreuiați și nu știau ce să‐i răspundă. 41 Și vine a treia oară și le zice: Dormiți de acum și odihniți‐vă; este destul; a venit ceasul, iată Fiul omului este dat în mâinile păcătoșilor. 42 Sculați‐vă , să mergem, iată s‐a apropiat cel ce mă dă prins.
Prinderea lui Isus
43 Și îndată pe când vorbea el încă, vine Iuda, unul din cei doisprezece, și cu el o gloată cu săbii și ciomege, de la mai marii preoților și de la cărturari și de la bătrâni. 44 Și cel ce avea să‐l dea prins le dăduse un semn învoit zicând: Pe care îl voi săruta, acela este; apucați‐l și duceți‐l cu pază bună. 45 Și când a venit, îndată s‐a apropiat de el și zice: Rabi! Și l‐a sărutat mult. 46 Iar ei au pus mâinile pe el și l‐au apucat. 47 Iar unul din cei ce stăteau lângă el a tras sabia și a lovit pe robul marelui preot și i‐a tăiat urechea. 48 Și Isus a răspuns și le‐a zis: Ați ieșit ca la un tâlhar cu săbii și ciomege să mă prindeți? 49 În fiecare zi eram la voi învățându‐vă în Templu și nu m‐ați apucat. Dar aceasta se face ca să se împlinească scripturile. 50 Și toți l‐au lăsat și au fugit. 51 Și un tânăr oarecare îl urma, având aruncată pe el o învelitoare de in, pe trupul gol; și ei îl apucă. 52 Dar el a lăsat învelitoarea de in și a fugit gol.
Isus osândit de Sinedriu
53 Și au dus pe Isus la marele preot. Și toți mai marii preoților și bătrânii și cărturarii se adună lângă el. 54 Și Petru l‐a urmat de departe până înăuntru în curtea marelui preot și ședea împreună cu slujitorii și se încălzea la lumina focului . 55 Iar mai marii preoților și tot Sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Isus, ca să‐l omoare și nu aflau. 56 Căci mulți mărturiseau mincinos împotriva lui și mărturiile lor nu se potriveau. 57 Și unii s‐au sculat și mărturiseau mincinos împotriva lui zicând: 58 Noi l‐am auzit zicând: Eu voi dărâma Templul acesta care este făcut de mâini și în trei zile voi zidi altul nefăcut de mâini. 59 Și nici așa nu se potrivea mărturia lor. 60 Și marele preot s‐a sculat în mijloc și a întrebat pe Isus zicând: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva ta? 61 Dar el tăcea și n‐a răspuns nimic. Marele preot iarăși l‐a întrebat și‐i zice: Tu ești Hristosul, Fiul celui Binecuvântat? 62 Iar Isus a zis: Eu sunt: și veți vedea pe Fiul omului stând la dreapta puterii și venind cu norii cerului. 63 Iar marele preot și‐a sfâșiat hainele și zice: Ce mai avem trebuință de martori? 64 Ați auzit hula, ce vi se pare? Iar ei toți l‐au osândit că este vinovat de moarte. 65 Și unii au început să‐l scuipe și să‐i acopere fața și să‐l pălmuiască și să‐i zică: Proorocește! Și slujitorii l‐au primit în bătăi.
Tăgăduirea lui Petru
66 Și pe când era Petru jos în curte, vine una dintre slujnicile marelui preot, 67 și văzând pe Petru încălzindu‐se, se uită la el și zice: Și tu erai cu Nazarineanul, cu Isus. 68 Dar el a tăgăduit zicând: Nici nu știu, nici nu înțeleg ce zici. Și a ieșit afară în curtea dinainte. Și a cântat cocoșul. 69 Și slujnica l‐a văzut și a început să zică iarăși celor ce stăteau acolo: Acesta este unul dintre ei. 70 Dar el iar a tăgăduit. Și peste puțin cei ce stăteau acolo au zis iarăși lui Petru: Cu adevărat ești unul dintre ei; căci ești și Galileean. 71 Iar el a început să blesteme și să se jure: Nu știu pe omul acesta de care vorbiți. 72 Și îndată cocoșul a cântat a doua oară. Și Petru și‐a adus aminte de cuvântul cum îi zisese Isus: Mai înainte de a cânta cocoșul de două ori mă vei tăgădui de trei ori. Și gândindu‐se la aceasta, plângea.
O hachiarimo pa o Isus
1 Pala dui ghesa cărghiolas o ghes le Patragheaco vi le Bocolengo. Ăl bare rașa vi ăl sîcadine rai rodenas sar te hutilen le Isusăs jiungalimasa, vi te mudarăn‐Les. 2 Sostar phenenas: „Na and‐o ghes le praznicosco, te ci cuva cărghiol turburimo, mașcar ăl but manușa.“
O miro șiorghiol p‐o șăro le Isusăsco
3 Ta cana o Isus bășălas le siniate, and‐e Betanie, and‐o chăr le Simonosco o leproso, avileas iech jiuvli, save sas iech choro alabastro mirosa le nardosco ujo, zurales cuci: vi, pala soste pharadeas o choro, șiordeas o miro p‐o șăro le Isusăsco. 4 Varăsavengă anda lende sas‐lengă pharimasa, vi phenenas: „Sostar sas te șiudas cado miro? 5 Cado miro daștisardemas te bichinas‐les pă mai but sar trin șăla rupune, vi te aven dine le ciorăngă.“ Ta sas‐lengă zurales pharo pă codea jiuvli. 6 Ta o Isus phendeas‐lengă: „Te muchăn‐la le paceasa; sostar cărănlacă ghi pharimo? Voi cărdeas iech șucar buchi Mangă; 7 sostar le ciorăn avela te avenvon sa dăiech tumența, vi daștin te cărăn lengă mișto cana camena: ta Man ci aven sa dăiech. 8 Voi cărdeas so daștisardeas; machleas Munro stato mai anglal le prahomasco. 9 Ceaces phenav‐tumengă că, fărcai avela te phenen pa cadea Evanghelia, sa and‐e lumea, avela te phenen so cărdeas cadea jiuvli, te ci avel bistărdini.“ 10 O Iuda Iscarioteano, o iech anda‐l dășudui, găleas cai ăl mai bare rașa, te bichinel‐lengă le Isusăs. 11 Cana așunde von cadea buchi, bucurisaile, vi phende că den‐les rupune. O Iuda rodelas iech cădăsavo ghes, te del‐Les andă lengă vast.
Încărghiol e Patraghi
12 And‐o întușdino ghes le Bocolengo, cana sacrificinas e Patraghi, Lescă ucenice phende‐Lescă: „Cai cames te jias te lașiaras‐Tucă te has e Patraghi?“ 13 Vo tradeas donen anda Pescă ucenice, vi phendeas‐lengă: „Te jian and‐o foro; othe avela te arachăn iechă manușăș savo îngărăl iech choro paiesa: te jian pala leste. 14 Othe cai jiala vo andră, te phenen codolescă savesco sîn o chăr: ‘O Sîcado Rai phendeas: Cai sîn o chăr cai avena ăl chardine, andă savo te hav e Patraghi Mînră ucenicența?’ 15 Vi avela te sîcavel‐tumengă iech baro chăr opral, cărdino lașiardino: othe te lașiarăn‐amengă.“ 16 Ăl ucenice găletar, vi arăsle and‐o foro, vi arachle sar Vo phendeas‐lengă; othe te lașiarăn Patraghi. 17 Racheaco, o Isus avileas le dășudonența. 18 Ta cana bășănas le siniate sar vi hanas, o Isus phendeas: „Ceaces phenav că o iech anda tumende, savo han Manța, avela te bichinel‐Man.“ 19 Len astardeas te fai‐len pharo, vi te phenen‐Lescă iech pala iech‐avrăste: „Ci cuva sîm me?“ 20 „Sîn o iech anda ăl dășudui“, phendeas‐lengă Vo; „ta anume, savo bolel Manța and‐o ciaro. 21 O Șeavo le manușăsco, bi-doșaco, jialtar cadea sar sîn ramome pa Leste. Ta pharo avela codole manușăstar, pa savo sîn bichindino o Șeavo le manușăsco! Mai feder avilo lestar, te ci cărghilo.“
O habe le racheaco le tainaco
22 Ta cana hanas, o Isus leas iech manro; ta, pala soste mișto lașeardeas, phagleas‐les, vi deas‐len, ta phenel: „Len, han, cado sîn Munro stato.“ 23 Pala codea leas iech paharo, ta, andeas naisimo le Devlescă, deas‐lengă, ta savoră pile anda leste. 24 Vi phendeas‐lengă: „Cado sîn Munro rat, o rat le neve phanglimasco, savo șiorghiol anda butende. 25 Ceaces phenav‐tumengă că, ji acanara mai pala codea, ci avela te mai peav anda o rodo le drachango, ji and‐o ghes cana avela te peav les nevo and‐o Raimo le Devlesco.“
Cărăl prinjeandino le Petrescă
26 Pala soste ghilabade ăl ghile le laudimască, avri ta opră găle p‐o plai le Măslinengo. 27 O Isus phendeas‐lengă: „Andă cadea rachi savorăn avela te avel tumen te arachăn andă Mande iech cățîmasco; sostar sîn ramome: ‘Avela te marav le Bacraries vi ăl bacre avena rîsipime.’. 28 Ta, pala soste avela te ușteav anda o merimo, avela te jiav angla tumende and‐e Galileia.“ 29 O Petro phendeas‐Lescă: „Ta savorăn te avela varăso pharimo cățîmasco, man ci avela!“ 30 Ta o Isus phendeas‐lescă: „Ceaces phenav‐tucă că aghes, andă cadea rachi, mai anglal te ghilabal bașno duvar, avela te phenes că ci prinjeanes‐Man trivar.“ 31 Ta o Petro phenel‐Lescă vi mai bare zorasa: „Ta te avelas te trăbul te merav Tusa, sa ci phenav că ci prinjeanav‐Tut.“ Savoră sa cadea phende.
Ghetsimani
32 Pala codea găleatar andă iech than savo baresa sas phandado, savo bușiol Ghetsimani. Ta o Isus phenel Pescă ucenicengă: „Te bășăn cothe ji cana te rughi‐Ma.“ 33 Leas Pesa le Petros, le Iacovos, vi le Ioanos, ta vi astardeas te daraivol vi te hachiargiol zurales phares. 34 Vo phendeas‐lengă: „Munro ghi sîn hutildino merimască pharimastar; bășăn cothe, sar cana ci soven!“ 35 Pala codea găleas iech țîra mai anglal, Vo șiudeas‐Pes le phuveate, vi rughilas‐Pe, sar te daștilas te avel, te nachăl Lestar cado ceaso. 36 Vo phenelas: „Ava, anume: Dada, — Tucă sa ăl buchea daștil‐pe te cărghinon; te durearăs Mandar cado paharo! Ta sa cadea, te ci cărghion sar Me camav, ta sar Tu cames.“ 37 Ta vi avileas cai ăl ucenice, saven arachleas sutinde. Ta vi phenel le Petroscă: „Simone, tu soves? Iech ceaso ci daștisardean te așes sar cana ci soves? 38 Te așen sar cana ci soven ta te vi rughin‐tumen, te ci peren tela o pharimo le jiungalesco; o duho sîn pherdo camlimasa, ta o stato sîn bi‐zoraco.“ 39 Pale găleas, Vi rughisaileas, phendeas sa codola dume. 40 Pala codea pale asbal ta arachleas‐len sutinde; sostar pharile lengă iacha le lindratar. Von ci jianenas so te phenen‐Lescă. 41 Ta pale, jial o tritovar, vi phenel‐lengă: „Acana soven, vi te hodinin‐tumen! Aliciol! Avileas o ceaso! Eta că o Șeavo le Manușăsco sîn dino andă‐l vast le bezehalengo. 42 Ușten opră; te aven te jiastar; eta că pașol o bichinitori!“
O Isus sîn hutildino
43 Ta sa acana, cana Vo încă delas duma, avileas o Iuda, o iech anda‐l dășudui, ta sa lesa avile zurales but manușa săbiența vi rovlența, tradine le bare rașandar, vi le sîcadine randar sar vi catar ăl phure. 44 O bichinitori deas‐len cado sămno: „Saves avela te ciumidav Me, codo sîn; te hutilen‐Les vi te îngărăn te dichăn Lestar.“ 45 Cana avileas o Iuda, eto pașuleas pașa o Isus, ta vi phendeas‐Lescă: „Sîcade Raie!“ Vi ciumideas‐Les but. 46 Atunci codola manușa thode o vast p‐o Isus, vi hutilde‐Les. 47 O iech savo bășălas pașa Leste, avri leas e sabia, maladeas le bare rașasca robașăs, vi tele șindeas lesco can. 48 O Isus leas te del duma, vi phendeas‐lengă: „Avri avilean sar pala iech manuș savo mudarăl, săbiența vi rovlența, te hutilen‐Man. 49 Andă savoră ghes simas‐tumende, vi sîcavas le manușăn and‐o Templo, ta ci hutilden‐Man. Ta sa cadala buchea cărghile te cărghion sar phenel o Divano.“ 50 Atunci sa ăl ucenice găletar sar vi nașletar. 51 Pala Leste jialas iech tărno, pă savo ci sas chanci uredimasco numa iech cotor. Thode o vast pă leste; 52 ta vo muchleas pesco cotor, vi nașlotar and‐e morci nanghi.
O Isus sîn doșalo merimască catar o Sinedrio
53 Le Isusăs îngărăn cai o baro rașai, othe chidineaile sa ăl bare rașa, vi ăl phure sar vi ăl sîcadine rai. 54 O Petre jialas dural pala Leste ji andră and‐e avlin le bare rașașchi: tele bășleas sa le aprozănța, sar vi tatiolas le iagate. 55 Ăl bare rașa vi sa o Soboro rodenas iech mărturie p‐o Isus, te mudarăn‐Les; ta ci arachaighileas ci iech. 56 Sostar but jene thonas mărturie hohamni pă Leste, ta lenghi mărturie ci sas lași. 57 Varăsave uștile vi cărde iech mărturie hohamni pă Leste, vi phende: 58 „Ame așundeam‐Les cana phendeas: ‘Me avela te rimov cado Templo, cărdino le manușăngă vastendar, ta andă trin ghesa, avela te vazdav aver, savo ci avela cărdino le manușăngă vastendar.’.“ 59 Ci andă cado fealo nas lenghi mărturie lași. 60 Atunci o baro rașai uștileas pă pescă pînră mașcar lende, pușleas catar o Isus, vi phendeas‐Lescă: „Ci phenes chanci? Pa soste phenen cadala manușa pa Tute?“ 61 O Isus așelas, vi ci phenelas chanci. O baro rașai pușleas pale, vi phenel‐Lescă: „San Tu, o Hristoso, o Șeavo Codolesco savo sîn mișto lașiardino?“ 62 „Cadea, codo sîm“, phendeas‐lescă o Isus. „Vi avele te dichăn le manușăscă Șeaves sar avela te bășăl pă o ceacio vast le zoraco sar avela te avel p‐ăl nori le cerescă.“ 63 Atunci o baro rașai șindeas pescă rahami pa peste, vi phendeas: „Soste mai trăbul‐amen aver martori? 64 Așundean e hula. Sar fai‐tumen?“ Savoră arachle‐Les doșalo te avel merimasco. 65 Ta varăsave astarde te șiungarden‐Les, te pachiarăn Leschi fața, te marăn‐Les le dumuchănța, vi te phenen‐Lescă: „Proorocisar!“ Ta ăl aproze line‐Les andă‐l pălmi.
O Petro tăgăduil
66 Ta cana bășălas tele and‐e avlin o Petro, avileas e iech anda‐l slujnice le bare rașască. 67 Cana dichleas le Petros că tatiolas, dichleas orta Leste, vi phendeas: „Vi tu sanas le Isusăsa anda o Nazareto!“ 68 Vo lepădil‐pe, vi phendeas: „Ci jianav, vi ci hachiarav so cames te phenes.“ Pala codea avileas avri and‐o pridvoro. Ta vi ghilabal o bașno. 69 Cana dichleas‐les e slujnica, astardeas te phenel codolengă save bășănas othe: „Cado sîn o iech anda codola manușa.“ 70 Vo pale lepădisailo. Pala iech țîra vremea, codola save bășănas othe, phende pale le Petroscă: „Ci daștis te phenes chanci că san o iech anda codola manușa; sostar san Galileiano, vi chiro dumaimo meazol‐pe lengărența.“ 71 Atunci vo astardeas te del pes armaia vi te țolahal pe: „Ci prinjeanav cadale manușăs, pa savo den duma!“ 72 Sa acana eto ghilabadeas o bașno o duitovar. Ta o Petro andeas pescă aminte pa e duma, savi phendeas‐lescă o Isus: „Mai anglal te ghilabal o bașno duvar, te lepădisatut că ci prinjeanes‐Man trivar.“ Sar gîndilas pe thodeas andă peste cadala bucheate, astardeas te rovel.