Despre căsătorie
1 Cu privire la lucrurile despre care mi‑ați scris, eu cred că este bine pentru om să nu se atingă de femeie. 2 Totuși, din pricina desfrâului, fiecare bărbat să‑și aibă soția lui și fiecare femeie să‑și aibă soțul ei! 3 Soțul să‑și împlinească față de soție datoria de soț și tot așa să facă și soția față de soț! 4 Soția nu este stăpână pe trupul ei, ci soțul ei . Tot astfel, nici soțul nu este stăpân peste trupul lui, ci soția lui . 5 Să nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți decât de comun acord, pentru o vreme, ca să vă îndeletniciți [cu postul și] cu rugăciunea, apoi să fiți iarăși împreună, ca să nu vă ispitească Satana din pricina nestăpânirii voastre! 6 Lucrul acesta îl spun ca un sfat, nu ca o poruncă. 7 Eu aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine, dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într‑un fel, altul într‑altul.
8 Celor necăsătoriți și văduvelor le spun că este bine pentru ei dacă rămân ca mine. 9 Dar, dacă nu se înfrânează, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă ! 10 Celor căsătoriți le poruncesc nu eu, ci Domnul: soția să nu se despartă de soț! 11 (Dacă este despărțită, să rămână nemăritată sau să se împace cu soțul ei !) Și nici soțul să nu‑și lase soția!
12 Celorlalți le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o soție necredincioasă și ea este de acord să trăiască mai departe cu el, să nu se despartă de ea! 13 Și dacă o femeie are un soț necredincios și el este de acord să trăiască mai departe cu ea, să nu se despartă de soțul ei ! 14 Căci soțul necredincios este sfințit prin soția [credincioasă] și soția necredincioasă este sfințită prin fratele credincios ; altminteri, copiii voștri ar fi necurați, dar, de fapt, sunt sfinți. 15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în astfel de împrejurări fratele nu este legat, și nici sora: Dumnezeu ne‑a chemat să trăim în pace. 16 Căci ce știi tu, femeie, dacă îți vei mântui soțul? Sau ce știi tu, bărbate, dacă îți vei mântui soția?
Perseverența în chemarea primită
17 Încolo, fiecare să trăiască după cum i‑a făcut Domnul parte și după cum l‑a chemat Dumnezeu! Aceasta este rânduiala pe care am așezat‑o în toate bisericile. 18 Dacă cineva a fost chemat pe când era circumcis, să nu‑și ascundă semnele circumciziei! Dacă cineva a fost chemat pe când era necircumcis, să nu se circumcidă ! 19 Circumcizia nu înseamnă nimic și lipsa circumciziei nu înseamnă nimic; importantă este păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20 Fiecare să rămână în starea în care era când a fost chemat! 21 Ai fost chemat când erai rob? Nu te îngrijora, dar, dacă poți să ajungi liber, folosește prilejul ! 22 Căci robul chemat în Domnul este un eliberat al Domnului. Tot astfel, cel liber care a fost chemat este un rob al lui Hristos. 23 Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți robi oamenilor! 24 Fiecare , fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat!
Celibat și căsătorie
25 Cu privire la feciori și fecioare n‑am o poruncă de la Domnul. Le dau însă un sfat, fiindcă am primit de la Domnul harul să fiu vrednic de crezare. 26 Consider că este bine astfel, având în vedere strâmtorarea de acum: este bine pentru om să rămână cum este. 27 Ești legat de o soție? Nu căuta dezlegare! Nu ești legat de o soție? Nu căuta soție! 28 Dar nici dacă te însori nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar unii ca aceștia vor avea necazuri pământești, iar eu aș vrea să vă cruț. 29 Ce spun eu, fraților, este că vremea s‑a scurtat: de acum încolo, cei care au soții să fie ca și cum n‑ar avea; 30 cei ce plâng, ca și cum n‑ar plânge; cei ce se bucură, ca și cum nu s‑ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n‑ar stăpâni; 31 cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s‑ar folosi de ea, căci chipul lumii acesteia trece! 32 Dar eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cel necăsătorit se îngrijește de lucrurile Domnului, cum să placă Domnului. 33 Dar cel căsătorit se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă soției, 34 și este împărțit. Atât femeia nemăritată, cât și fecioara se îngrijesc de lucrurile Domnului, ca să fie sfinte și cu trupul, și cu duhul, dar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să‑i placă soțului. 35 Spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă întind o capcană, ci pentru ceea ce este frumos și ca să‑I puteți sluji Domnului fără piedici. 36 Dacă cineva crede că se comportă rușinos față de trupul său fecior , dacă este sub presiunea instinctului și așa trebuie să fie, să facă ce vrea: nu greșește, să se căsătorească. 37 Dar cine stă ferm în inima sa și nu este sub presiune, ci are stăpânire asupra propriei voințe și așa a hotărât în inima sa – să‑și păstreze trupul fecior – bine va face. 38 Astfel , cine își dă în căsătorie trupul fecior bine face, și cine nu și‑l dă mai bine face. 39 O femeie este legată [de lege] câtă vreme îi trăiește soțul; dar dacă‑i moare soțul, este liberă să se mărite cu cine vrea, numai să fie în Domnul. 40 Dar mai fericită va fi dacă rămâne așa cum este, după părerea mea. Și cred că și eu am Duhul lui Dumnezeu.
Despre căsătorie şi celibat
1 Cât despre cele ce mi-aţi scris, „dacă este bine pentru bărbat să nu se atingă de femeie”, 2 eu spun că pentru a împiedica desfrânarea, fiecare bărbat să-şi aibă soţia lui şi fiecare femeie să-şi aibă soţul ei. 3 Bărbatul să-şi împlinească datoria faţă de soţie şi, la fel, şi femeia faţă de soţ. 4 Femeia nu mai este ea stăpână pe trupul ei, ci soţul; la fel, nici bărbatul nu mai este el stăpân pe trupul lui, ci soţia. 5 Să nu vă lipsiţi unul de altul, afară numai dacă vă înţelegeţi mai dinainte, pentru o vreme, ca să vă îndeletniciţi cu rugăciunea. După aceea însă, să fiţi iarăşi împreună, ca să nu vă ispitească Satana din cauza neînfrânării voastre. 6 Aceasta o spun însă ca pe un sfat, nu ca pe o poruncă. 7 Eu aş vrea ca orice om să fie ca mine; dar fiecare are darul de la Dumnezeu în felul lui, unul într-un fel, altul altfel.
8 Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun că este bine dacă vor rămâne ca mine. 9 Dar dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă. 10 Celor ce s-au căsătorit le poruncesc, nu eu, ci Domnul: femeia să nu se despartă de soţ! 11 Iar dacă s-a despărţit, să rămână necăsătorită sau să se împace cu soţul ei. Şi bărbatul la fel: să nu-şi lase soţia. 12 Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: Dacă vreun frate are o soţie necredincioasă şi aceasta vrea să locuiască împreună cu el, să nu se despartă de ea. 13 Şi femeia, dacă are un soţ necredincios, iar acesta vrea să locuiască împreună cu ea, să nu se despartă de soţ. 14 Pentru că bărbatul necredincios se sfinţeşte prin soţie şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin soţul credincios. Altfel copiii voştri ar fi necuraţi. Acum însă ei sunt sfinţi. 15 Iar dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în astfel de împrejurări fratele sau sora nu mai sunt legaţi; pentru că Dumnezeu ne-a chemat la pace. 16 Şi ce ştii tu, femeie, dacă îţi vei mântui soţul? Sau tu, bărbatule, dacă îţi vei mântui soţia?
17 Dar fiecare să rămână în starea pe care i-a rânduit-o Dumnezeu şi în care l-a chemat. Eu aşa poruncesc în toate Bisericile. 18 Cine e chemat în starea de circumcis, să nu se ascundă; cine e chemat în starea de necircumcis, să nu se circumcidă. 19 Pentru că circumcizia nu înseamnă nimic şi, la fel, nici necircumcizia nu înseamnă nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20 Fiecare să rămână în starea aceea, în care a fost şi chemat. 21 Ai fost chemat în starea de rob? Nu te îngrijora! Dar dacă poţi ajunge liber, foloseşte-te de toate mijloacele! 22 Pentru că cel chemat de Domnul în starea de rob este un eliberat al Domnului şi, la fel, şi cel chemat în starea de om liber este un rob al lui Hristos. 23 Aţi fost cumpăraţi cu mare preţ: nu intraţi în robie la oameni! 24 Fiecare în ce stare a fost chemat, fraţilor, în acea stare să stea lângă Dumnezeu!
25 Despre fecioare nu am poruncă de la Domnul, dar vă dau sfatul meu, ca unul de care s-a îndurat Domnul ca să fiu vrednic de crezare. 26 Judecând după lipsurile din ziua de azi, cred că este mai bine ca omul să rămână aşa cum este. 27 Dacă eşti legat de o soţie, nu căuta să te desparţi. Dacă nu eşti legat de femeie, nu căuta femeie. 28 Dacă însă te vei căsători, nu greşeşti. Dacă fecioara se căsătoreşte, nu greşeşte. Numai că aceştia vor avea de suferit în trup , iar eu vreau să vă cruţ. 29 Fraţilor, spun aceasta pentru că s-a apropiat clipa: deci, cei care au soţii să fie ca şi cum nu ar avea, 30 cei care plâng, ca şi cum nu ar plânge, cei care se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura, cei care cumpără, ca şi cum nu ar stăpâni, 31 iar cei ce se folosesc de lume, ca şi cum nu s-ar folosi de lume. Pentru că felul vieţii lumii acesteia va trece. 32 Şi, de aceea, eu aş vrea ca voi să fiţi feriţi de îngrijorări. Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să îi placă Domnului. 33 Cel căsătorit însă se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să-i placă soţiei, 34 şi astfel este împărţit. Femeia nemăritată şi fecioara se îngrijesc de cele ale Domnului, ca să fie sfinte şi cu trupul şi cu duhul, dar cea măritată se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să-i placă soţului. 35 Vă spun lucrurile acestea pentru folosul vostru, nu ca să vă întind vreo cursă, ci ca să trăiţi în orânduială frumoasă şi să Îl slujiţi bine pe Domnul, cu toată inima, neabătuţi.
36 Iar dacă socoteşte cineva că e nepotrivit ca fecioara lui, dacă trece de floarea vârstei, să rămână fecioară, să facă aşa cum va crede, căci dacă o căsătoreşte, nu păcătuieşte. 37 Însă cel care stă hotărât în inima sa şi nu se simte în nevoie, şi are deplină stăpânire peste voinţa sa, şi judecă în inima lui ca să-şi păstreze fecioara, bine va face. 38 Astfel, cel ce îşi căsătoreşte fecioara sa, bine face, iar cel ce nu o căsătoreşte, şi mai bine face.
39 Femeia este legată câtă vreme trăieşte soţul ei, iar dacă soţul ei va muri, este liberă să se mărite cu cine vrea, dar numai în Domnul. 40 Însă, după părerea mea, este mai fericită dacă va rămâne aşa, necăsătorită. Şi socotesc că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.