Chemarea primilor ucenici
(Matei 4:18‑22. Marcu 1:16‑20)1 Mulțimea se îmbulzea în jurul lui Isus ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. El era pe malul lacului Ghenezaret 2 și a văzut două bărci la marginea lacului. Pescarii coborâseră din ele să‑și spele mrejele. 3 S‑a suit într‑una dintre aceste bărci, care era a lui Simon, și l‑a rugat s‑o depărteze puțin de țărm. Apoi S‑a așezat și, din barcă, învăța mulțimile. 4 Când a terminat de vorbit, i‑a zis lui Simon: „Depărteaz‑o la adânc și aruncați‑vă mrejele pentru pescuit!” 5 Drept răspuns, Simon I‑a zis: „Învățătorule, toată noaptea ne‑am trudit și n‑am prins nimic, dar la cuvântul Tău voi arunca mrejele!” 6 Și, făcând aceasta, au prins o mulțime atât de mare de pești, încât mrejele începuseră să se rupă. 7 Le‑au făcut semn tovarășilor lor din cealaltă barcă să vină să‑i ajute. Au venit și au umplut amândouă bărcile, încât erau gata să se scufunde. 8 Văzând aceasta , Simon Petru a căzut la picioarele lui Isus și I‑a zis: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos!” 9 Fiindcă îi apucase spaima pe el și pe toți cei care erau cu el din pricina pescuirii pe care o făcuseră. 10 Tot așa pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Dar Isus i‑a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo, vei fi pescar de oameni.” 11 Ei au adus bărcile la mal, au lăsat totul și L‑au urmat.
Vindecarea unui lepros
(Matei 8:1‑4. Marcu 1:40‑45)12 Pe când Se afla Isus într‑una dintre cetăți, iată că un bărbat plin de lepră, văzându‑L, a căzut cu fața la pământ și L‑a rugat zicând: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești!” 13 Isus a întins mâna și l‑a atins, zicând: „Da, vreau, fii curățit!” Și îndată s‑a dus lepra de pe el. 14 I‑a poruncit să nu spună nimănui , apoi i‑a zis : „Mergi și arată‑te preotului și adu jertfă pentru curățirea ta, după cum a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei!” 15 Vestea despre El se răspândea tot mai mult și mulțimi mari de oameni se adunau ca să‑L asculte și să se vindece de boli. 16 Și El Se retrăgea în locuri pustii și Se ruga.
Vindecarea unui paralitic
(Matei 9:1‑8. Marcu 2:1‑12)17 Într‑o zi, pe când Isus îi învăța pe oameni , s‑au așezat acolo și niște farisei și învățători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileei și Iudeei și din Ierusalim; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece. 18 Și iată că niște bărbați purtau un om paralizat pe un pat și încercau să‑l ducă înăuntru , ca să‑l pună înaintea Lui. 19 Fiindcă n‑au găsit pe unde să‑l ducă înăuntru din cauza mulțimii, s‑au urcat pe acoperișul casei și l‑au coborât cu patul printre țigle, în mijloc, înaintea lui Isus. 20 Văzându‑le credința, El a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!” 21 Cărturarii și fariseii au început să se întrebe în sinea lor: „Cine se crede acesta, de rostește blasfemii? Cine poate ierta păcatele în afară de Unul singur – Dumnezeu?” 22 Isus le‑a cunoscut gândurile și le‑a răspuns zicând: „De ce gândiți astfel în inimile voastre? 23 Ce este mai ușor? A zice: «Păcatele îți sunt iertate» sau a zice: «Scoală‑te și umblă»? 24 Dar, ca să știți că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele, ție îți poruncesc” , i‑a zis El paraliticului, „scoală‑te, ridică‑ți patul și du‑te acasă!” 25 Și îndată, paraliticul s‑a sculat în fața lor, a ridicat patul pe care zăcea și a mers acasă, slăvindu‑L pe Dumnezeu. 26 Toți au rămas uimiți și Îl slăveau pe Dumnezeu; cuprinși de teamă, ziceau: „Astăzi am văzut lucruri nemaipomenite.”
Chemarea lui Levi
(Matei 9:9‑13. Marcu 2:13‑17)27 După aceea, Isus a ieșit și l‑a văzut pe un vameș pe nume Levi stând la vamă și i‑a zis: „Vino după Mine!” 28 El a lăsat totul, s‑a ridicat și L‑a urmat. 29 Levi a dat pentru Isus un ospăț mare în casa lui și o mulțime de vameși și alți oaspeți au stat la masă cu ei. 30 Fariseii și cărturarii cârteau și le ziceau ucenicilor Lui: „De ce mâncați și beți cu vameșii și cu păcătoșii?” 31 Isus le‑a răspuns: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. 32 N‑am venit să‑i chem la pocăință pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.”
Întrebarea fariseilor despre post
(Matei 9:14‑17. Marcu 2:18‑22)33 Ei I‑au zis: „Ucenicii lui Ioan postesc des și fac rugăciuni, la fel și ai fariseilor, pe când ai tăi mănâncă și beau.” 34 El le‑a răspuns: „Oare puteți să‑i faceți pe nuntași să țină post câtă vreme este mirele cu ei? 35 Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și vor posti atunci, în acele zile.”
36 Le‑a spus și o pildă: „Nimeni nu rupe un petic dintr‑o haină nouă ca să‑l pună la o haină veche; altminteri, și pe cea nouă o rupe și nici celei vechi nu i se va potrivi peticul din cea nouă. 37 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, iar burdufurile se pierd; 38 ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi [și se păstrează amândouă]. 39 Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu vrea vin nou, căci spune: «Cel vechi este [mai] bun.»”
Primii ucenici
1 Pe când mulţimea se îmbulzea în jurul Lui şi asculta cuvântul lui Dumnezeu, iar El stătea pe malul lacului Ghenezaret, 2 Iisus a văzut două bărci oprite lângă ţărm. Pescarii coborâseră din ele şi îşi spălau mrejele. 3 Urcând într-una din ele, care era a lui Simon, i-a cerut să o îndepărteze puţin de ţărm. Apoi s-a aşezat şi a început să înveţe din barcă mulţimile. 4 După ce a terminat de vorbit i-a spus lui Simon: „Ieşi din nou la apă adâncă şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuit.” 5 Dar Simon I-a răspuns: „Stăpâne, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic, dar la cuvântul Tău voi arunca mrejele.” 6 Şi, făcând aşa, au prins atât de mulţi peşti încât se rupeau mrejele. 7 Le-au făcut semn tovarăşilor lor, care erau în cealaltă barcă să vină să-i ajute. Au venit şi au umplut ambele bărci încât erau gata să se scufunde. 8 Văzând aceasta, Simon Petru a căzut la picioarele lui Iisus şi a spus: „Îndepărtează-Te de mine, Doamne, căci sunt un om păcătos”; 9 fiindcă îi cuprinsese spaima pe el şi pe cei care erau cu el din cauza pescuitului pe care îl făcuseră; 10 la fel şi pe Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedeu, care erau tovarăşii lui Simon. Dar Iisus i-a zis lui Simon: „Nu te teme! De acum vei fi pescar de oameni.” 11 Iar ei, ducând corabia la mal, au lăsat totul şi L-au urmat.
Vindecarea unui lepros şi a unui om paralizat
12 Şi pe când era Iisus într-o cetate, iată, a venit un om plin de lepră; acesta, văzându-L pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi L-a rugat: „Doamne, dacă vrei poţi să mă curăţeşti.” 13 Iisus a întins mâna şi l-a atins spunând: „Vreau, curăţeşte-te!” Şi îndată lepra l-a părăsit. 14 El i-a poruncit să nu spună nimănui şi i-a zis: „Du-te şi arată-te preotului şi adu jertfă pentru curăţirea ta, aşa cum a poruncit Moise, ca să fie mărturie înaintea lor.” 15 Şi vestea despre El se răspândea tot mai mult, iar mulţimile veneau să-L asculte şi să se vindece de boli. 16 Dar El se retrăgea în locuri pustii şi se ruga.
17 Într-o zi, pe când Iisus învăţa mulţimile, stăteau acolo şi fariseii, învăţătorii Legii care veniseră din toate satele din Galileea, Iudeea şi din Ierusalim, iar puterea Domnului lucra ca să vindece. 18 Şi iată, nişte oameni, care aduceau pe targă un om paralizat, încercau să-l ducă şi să-l pună în faţa Lui. 19 Dar pentru că n-au găsit pe unde să-l ducă din cauza mulţimii au urcat pe casă şi l-au coborât cu tot cu targă prin acoperiş, până în mijloc, în faţa lui Iisus. 20 Şi văzând credinţa lor, El a spus: „Omule, îţi sunt iertate păcatele.” 21 Fariseii şi cărturarii au început să se întrebe: „Cine este acesta care rosteşte blasfemii? Cine poate ierta păcatele în afară de Dumnezeu?” 22 Dar Iisus, cunoscându-le gândurile, le-a răspuns: „Ce gândiţi în inimile voastre? 23 Ce este mai uşor? Să zici: păcatele îţi sunt iertate! sau să spui: ridică-te şi umblă? 24 Dar, ca să vedeţi că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele” – i-a zis paraliticului: „Îţi spun: ridică-te, ia-ţi patul şi mergi acasă!” 25 Şi îndată paraliticul, ridicându-se în faţa lor, şi-a luat targa pe care zăcuse şi a plecat acasă slăvindu-L pe Dumnezeu. 26 Pe toţi i-a cuprins uimirea, Îl slăveau pe Dumnezeu şi spuneau plini de frică: „Astăzi am văzut lucruri nemaiîntâlnite.”
Chemarea lui Levi
27 După aceea, Iisus a ieşit şi a văzut un vameş, pe nume Levi, stând la vamă şi i-a spus: „Urmează-Mă!” 28 Iar el, lăsând totul, s-a ridicat şi L-a urmat. 29 Levi a făcut un ospăţ mare la el acasă şi erau acolo o mulţime de vameşi şi alţi oameni care luau masa cu ei. 30 Dar fariseii şi cărturarii cârteau, zicând ucenicilor: „De ce mâncaţi şi beţi cu vameşii şi păcătoşii?” 31 Iisus le-a răspuns: „Nu au nevoie de medic cei sănătoşi, ci bolnavii. 32 Nu am venit să-i chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe păcătoşi.”
Despre post
33 Unii I-au zis: „Ucenicii lui Ioan postesc des şi fac rugăciuni, la fel şi ucenicii fariseilor, dar ai Tăi mănâncă şi beau.” 34 Iisus le-a spus: „Oare puteţi pune nuntaşii să postească cât timp mirele este cu ei? 35 Va veni însă o vreme când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti.” 36 Şi le-a mai spus o pildă: „Nimeni nu rupe un petic de la o haină nouă ca să-l pună la una veche, pentru că aşa şi haina nouă se rupe, iar celei vechi nu i se potriveşte peticul de la cea nouă. 37 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi pentru că vinul nou va sparge burdufurile şi se va vărsa, iar burdufurile se vor strica. 38 Ci vinul nou se pune în burdufuri noi. 39 Nimeni nu vrea vin nou după ce a băut din cel vechi, căci spune: vinul vechi este mai bun.”