Vindecarea omului cu mâna uscată
(Matei 12:9‑14. Luca 6:6‑11)1 Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mâna uscată. 2 Ei Îl pândeau pe Isus să vadă dacă‑l va vindeca în ziua sabatului, ca să‑L poată învinui. 3 Și Isus i‑a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică‑te și stai în mijloc!” 4 Apoi le‑a zis: „Este îngăduit în ziua sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi o viață sau să o pierzi?” Dar ei tăceau. 5 Atunci, rotindu‑Și privirile cu mânie peste ei și mâhnit de împietrirea inimii lor, i‑a zis omului: „Întinde‑ți mâna!” El a întins‑o, și mâna i s‑a vindecat. 6 Fariseii au ieșit afară și s‑au sfătuit îndată cu irodienii cum să‑L omoare.
Isus îi vindecă pe bolnavi
7 Isus S‑a dus cu ucenicii Săi către mare. După El a mers o mare mulțime din Galileea, din Iudeea, 8 din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan și dimprejurul Tirului și Sidonului, mulțime care, auzind tot ce făcea, a venit la El. 9 Isus le‑a poruncit ucenicilor să‑I pregătească o barcă, pentru a nu fi îmbulzit de mulțime. 10 El îi vindeca pe mulți, așa că toți cei care aveau boli se înghesuiau spre El ca să‑L atingă. 11 Duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!” 12 Dar El le poruncea cu asprime să nu‑L dea pe față.
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Matei 10:1‑4. Luca 6:12‑16)13 Apoi Isus S‑a suit pe munte, a chemat la Sine pe cine a vrut El, iar ei au venit. 14 A rânduit dintre ei doisprezece, pe care i‑a numit apostoli, ca să fie cu El, să‑i trimită să propovăduiască 15 și să aibă putere [să vindece boli și] să scoată demoni. 16 Iată‑i pe cei doisprezece pe care i‑a rânduit: Simon, căruia i‑a pus numele Petru, 17 Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele său, cărora le‑a pus numele Boanerghés, care înseamnă: „Fiii tunetului”, 18 Andrei, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacov, fiul lui Alfeu, Tadeu, Simon Cananeul 19 și Iuda Iscariot, care L‑a și vândut.
Păcatul împotriva Duhului Sfânt
(Matei 12:22‑32. Luca 11:14‑23Luca 12:10)20 A intrat într‑o casă și s‑a adunat din nou mulțimea, astfel încât nu mai puteau nici să mănânce. 21 Auzind ai Săi toate acestea , au venit să pună mâna pe El, fiindcă spuneau că și‑a ieșit din minți. 22 Iar cărturarii care se coborâseră din Ierusalim ziceau: „Îl are pe Beelzebul” și „Cu căpetenia demonilor scoate El demonii!” 23 Isus însă i‑a chemat la El și le‑a vorbit în pilde: „Cum poate Satana să‑l izgonească pe Satana? 24 Dacă o împărăție este dezbinată împotriva ei înseși, împărăția aceea nu poate dăinui. 25 Și dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseși, casa aceea nu poate dăinui. 26 Tot astfel, dacă Satana se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, nu poate dăinui, ci s‑a isprăvit cu el. 27 Nimeni nu poate să intre în casa celui puternic și să‑l jefuiască de bunuri dacă nu l‑a legat mai întâi pe cel puternic; numai atunci îi va jefui casa. 28 Adevărat vă spun că toate li se vor ierta fiilor oamenilor – păcatele și blasfemiile pe care le vor rosti – 29 dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de un păcat veșnic.” 30 Aceasta pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat.”
Mama și frații lui Isus
(Matei 12:46‑50. Luca 8:19‑21)31 Atunci mama și frații Lui au venit și, stând afară, au trimis să‑L cheme. 32 O mulțime de oameni era în jurul Lui și I‑au spus: „Iată, mama Ta, frații Tăi și surorile Tale sunt afară și Te caută.” 33 El le‑a răspuns, zicând: „Cine sunt mama Mea și frații Mei?” 34 Apoi, rotindu‑Și privirile peste cei care erau împrejurul Lui, a zis: „Iată mama Mea și frații Mei! 35 Căci oricine face voia lui Dumnezeu Îmi este frate, soră și mamă.”
Vindecarea omului cu mâna paralizată
1 Şi a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna uscată. 2 Unii însă Îl pândeau să vadă dacă-l va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască. 3 Atunci El i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi vino în mijloc!” 4 Iar celorlalţi le-a zis: „Ce trebuie să facă omul sâmbăta: să facă bine sau să facă rău? Să salveze o viaţă sau să o lase să piară?” Şi ei tăceau. 5 Uitându-se la ei de jur împrejur cu mânie, şi întristat de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde mâna!” Şi el a întins-o şi mâna i s-a vindecat. 6 Fariseii, ieşind, s-au sfătuit repede cu irodienii împotriva Lui, cum să facă să-L piardă.
Mulţimile îl urmează pe Iisus
7 Şi Iisus a plecat împreună cu ucenicii spre mare. Şi l-a urmat o mulţime mare de oameni din Galileea şi din Iudeea, 8 din Ierusalim, din Idumeea şi de dincolo de Iordan şi de pe lângă Tir şi Sidon, mulţime care, auzind câte făcea, a venit la El. 9 Iisus le-a zis ucenicilor Lui să aducă o corabie aproape de ţărm, ca să nu-L îmbulzească oamenii, 10 fiindcă toţi cei ce erau bolnavi năvăleau peste El să se atingă de El, pentru că pe mulţi îi vindecase. 11 Iar când Îl vedeau, duhurile necurate cădeau înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!” 12 Iar El le certa cu asprime, ca să nu le arate ele oamenilor cine este El.
Alegerea celor doisprezece
13 Apoi a urcat pe munte şi a chemat acolo pe cine a vrut El şi aceia au venit la El. 14 Şi a rânduit doisprezece oameni, pe care i-a şi numit apostoli, ca să fie cu El şi să-i trimită să vestească 15 şi să aibă putere să scoată demonii. 16 A rânduit doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru, 17 pe Iacov al lui Zebedeu şi pe Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care înseamnă „fiii tunetului”; 18 pe Andrei şi pe Filip, pe Bartolomeu şi pe Matei, pe Toma şi pe Iacov al lui Alfeu, pe Tadeu şi pe Simon Cananitul 19 şi pe Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.
Iisus şi Beelzebul
20 Apoi a intrat într-o casă şi s-a adunat iarăşi mulţimea, încât nu mai puteau mânca nici măcar pâine. 21 Când au auzit ai Săi, s-au pornit să-L oprească, fiindcă ziceau că şi-a ieşit din minţi. 22 Iar cărturarii care veniseră din Ierusalim ziceau că îl are pe Beelzebul şi că izgoneşte demonii cu puterea stăpânului demonilor. 23 El însă, chemându-i, le vorbea în parabole, zicând: „Cum poate Satana să-l izgonească pe Satana? 24 Dacă o împărăţie se dezbină pe ea însăşi, acea împărăţie nu mai poate dăinui. 25 Iar dacă o casă s-a dezbinat pe ea însăşi, acea casă nu mai poate dăinui. 26 Dacă Satana s-a ridicat împotriva lui însuşi şi s-a dezbinat, nu mai poate dăinui, ci şi-a găsit sfârşitul. 27 Dar nimeni, când intră în casa unui om puternic, nu poate să îi răpească lucrurile, dacă nu-l va lega mai întâi pe cel puternic. Abia atunci îi va jefui casa. 28 Adevărat vă spun: toate păcatele şi hulele, oricâte ar fi hulit, vor fi iertate fiilor oamenilor, 29 dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt, nu are iertare în veac, ci este vinovat de păcat veşnic.” 30 Acestea le-a spus pentru că ziceau: „Are duh necurat.”
Mama şi fraţii lui Iisus
31 Şi a venit mama Lui şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis la El să-L cheme. 32 Şi împrejurul lui şedea o mulţime de oameni şi îi ziceau: „Iată mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.” 33 Iar El le-a răspuns: „Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?” 34 Şi i-a privit pe cei ce şedeau în jurul lui şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 35 Căci oricine, dacă face voia lui Dumnezeu, este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea.”