1 Nu‑l mustra pe bătrân, ci sfătuiește‑l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește‑i ca pe niște frați, 2 pe femeile bătrâne – ca pe niște mame, pe cele tinere – ca pe niște surori, cu toată curăția!
Rânduieli privitoare la văduvele bisericii
3 Cinstește‑le pe văduvele care sunt cu adevărat văduve! 4 Dacă o văduvă are copii sau nepoți , aceștia să se deprindă să fie devotați mai întâi față de cei din casa lor și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, și‑a pus nădejdea în Dumnezeu și stăruie zi și noapte în cereri și rugăciuni. 6 Dar cea dedată la plăceri, deși trăiește, este moartă. 7 Poruncește și aceste lucruri, pentru ca văduvele să fie mai presus de orice reproș! 8 Dacă cineva nu se îngrijește de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s‑a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios.
9 O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor , trebuie să nu aibă mai puțin de șaizeci de ani, să fi fost soția unui singur bărbat, 10 să fie cunoscută pentru faptele ei bune, să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeți, să fi spălat picioarele sfinților, să‑i fi ajutat pe cei greu încercați, să fi făcut tot felul de fapte bune. 11 Dar pe văduvele mai tinere să nu le primești, pentru că, atunci când pofta le desparte de Hristos, vor să se mărite din nou 12 și își atrag osândă fiindcă își încalcă făgăduința de la început. 13 Totodată , se deprind să fie fără nicio îndeletnicire și să umble din casă în casă; și nu numai că sunt fără nicio îndeletnicire, ci sunt și guralive și iscoditoare , vorbind ce nu trebuie. 14 Vreau deci ca văduvele mai tinere să se mărite, să aibă copii și să‑și administreze bine casa, pentru a nu le da potrivnicilor niciun prilej de batjocură, 15 căci unele s‑au și întors să‑l urmeze pe Satana. 16 Dacă vreo credincioasă [sau vreun credincios] are văduve în familie, să le ajute. Biserica nu trebuie să fie împovărată cu ele , ca să le poată ajuta pe cele care sunt cu adevărat văduve.
Rânduieli privitoare la prezbiteri
17 Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie vrednici de îndoită cinste , mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învățătura pe care o dau altora . 18 Căci Scriptura zice: Să nu legi gura boului când treieră și: „Vrednic este lucrătorul de plata lui.” 19 Împotriva unui prezbiter să nu primești învinuire decât pe temeiul a doi sau trei martori . 20 Pe cei ce păcătuiesc mustră‑i înaintea tuturor, ca și ceilalți să aibă frică! 21 Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Hristos Isus și a îngerilor aleși, să păzești aceste lucruri fără prejudecăți și fără a fi părtinitor. 22 Să nu‑ți pui mâinile peste nimeni cu grabă și să nu te faci părtaș la păcatele altora; pe tine păzește‑te curat! (23 Să nu mai bei numai apă, ci să întrebuințezi și puțin vin, din pricina stomacului și a deselor tale îmbolnăviri.) 24 Păcatele unor oameni sunt evidente și merg înainte la judecată, iar ale altora vin în urma lor. 25 Tot astfel, și faptele bune sunt evidente; iar cele ce nu sunt cunoscute nu pot să rămână ascunse.
Sfatuirea şi ajutarea credincioşilor
1 Pe cel bătrân nu-l mustra, ci îndeamnă-l ca pe un tată, pe cei tineri ca pe nişte fraţi, 2 pe bătrâne ca pe nişte mame, pe tinere ca pe nişte surori, cu toată curăţia.
3 Respectă văduvele, pe cele ce sunt cu adevărat văduve. 4 Dacă o văduvă are copii sau nepoţi, aceştia să înveţe mai întâi să-şi dovedească evlavia faţă de propria lor familie şi să-şi răsplătească părinţii, fiindcă acest lucru este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă şi rămasă singură şi-a pus nădejdea în Dumnezeu şi stăruie în cereri şi rugăciuni zi şi noapte, 6 însă văduva care trăieşte în plăceri, deşi trăieşte, este moartă. 7 Porunceşte-le aceste lucruri, ca să nu li se poată reproşa nimic. 8 Dacă cineva nu se îngrijeşte de ai săi, şi mai ales de cei din casa lui, atunci acesta îşi tăgăduieşte credinţa şi este mai rău decât un necredincios. 9 Ca să fie înscrisă şi ajutată ca văduvă, o femeie trebuie să aibă mai mult de şaizeci de ani, să fi fost femeia unui singur bărbat, 10 să fie cunoscută pentru faptele ei bune: să fi crescut copii, să fi fost ospitalieră, să fi spălat picioarele sfinţilor, să-i fi ajutat pe cei în necazuri, să se fi dedicat tuturor faptelor bune. 11 Însă văduvele tinere să nu fie numărate printre ele, fiindcă atunci când dorinţele trupeşti le îndepărtează de Hristos vor să se mărite 12 şi se fac vinovate, încălcându-şi făgăduinţa dintâi. 13 În acelaşi timp se învaţă să fie leneşe şi să umble din casă în casă, şi nu numai că devin leneşe, dar şi bârfitoare şi iscoditoare, vorbind ceea ce nu trebuie. 14 Prin urmare, vreau ca văduvele tinere să se căsătorească, să aibă copii, să aibă grijă de casă şi să nu-i dea potrivnicului nici un prilej de ocară, 15 fiindcă unele s-au şi rătăcit deja şi îl urmează pe Satana. 16 Dacă vreun credincios sau vreo credincioasă are văduve în familie, să se îngrijească de ele şi să nu împovăreze Biserica, pentru ca aceasta să se poată îngriji de cele cu adevărat văduve.
17 Prezbiterii care conduc bine să fie consideraţi vrednici de o cinste îndoită, mai ales cei care se ostenesc cu învăţătura şi cuvântul. 18 Pentru că Scriptura spune: Să nu legi gura boului care treieră! şi Vrednic este lucrătorul de plata sa! 19 Împotriva unui prezbiter să nu primeşti nici o învinuire decât dacă vine de la doi sau trei martori. 20 Pe cei care păcătuiesc, mustră-i înaintea tuturor, pentru ca şi ceilalţi să se teamă. 21 Înaintea lui Dumnezeu, a lui Hristos Iisus şi a îngerilor aleşi, te îndemn stăruitor să păzeşti aceste lucruri, fără prejudecăţi şi fără părtinire. 22 Nu te grăbi să-ţi pui mâinile peste cineva, ca nu cumva să te faci părtaş la păcatele altora. Păstrează-te curat! 23 De acum înainte să nu bei doar apă, ci şi puţin vin, din cauza stomacului tău şi a deselor tale slăbiciuni.
24 Păcatele unora sunt vădite şi cunoscute înainte de judecată, în timp ce ale altora sunt date la iveală atunci. 25 La fel şi faptele bune sunt vădite, iar cele care sunt altfel nu pot fi ascunse.