Vindecarea ologului din naștere
1 Petru și Ioan urcau spre Templu la ceasul al nouălea, care era ceasul rugăciunii . 2 Acolo era un om olog din naștere, pe care‑l purtau și îl puneau în fiecare zi la poarta Templului numită Frumoasă, ca să le ceară milostenie celor ce intrau în Templu. 3 Văzându‑i pe Petru și pe Ioan că urmau să intre în Templu, le‑a cerut milostenie. 4 Petru, ca și Ioan, l‑a privit țintă și i‑a zis: „Uită‑te la noi!” 5 Și el îi privea cu atenție, așteptând să primească ceva de la ei. 6 Petru i‑a zis: „Nu am nici argint, nici aur, dar ce am, aceea îți dau: în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, ridică‑te și umblă!” 7 Și l‑a prins de mâna dreaptă și l‑a ridicat. Îndată i s‑au întărit tălpile și gleznele, 8 a sărit în picioare și a început să umble, apoi a intrat cu ei în Templu, umblând, sărind și lăudându‑L pe Dumnezeu. 9 Tot poporul l‑a văzut umblând și lăudându‑L pe Dumnezeu. 10 Îl cunoșteau că era cel ce stătea la Poarta Frumoasă a Templului ca să ceară milostenie, și au fost cuprinși de înfiorare și de uimire pentru ce i se întâmplase.
Cuvântarea lui Petru în Porticul lui Solomon
11 Fiindcă el se ținea de Petru și de Ioan, tot poporul, uimit, a alergat către ei în porticul numit al lui Solomon. 12 Când a văzut aceasta , Petru a vorbit poporului astfel : „Bărbați israeliți, de ce vă mirați de lucrul acesta și de ce ne priviți stăruitor, ca și cum prin puterea sau evlavia noastră l‑am făcut să umble? 13 Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul părinților noștri L‑a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L‑ați predat și L‑ați tăgăduit înaintea lui Pilat, măcar că acela avea de gând să‑I dea drumul. 14 Voi L‑ați tăgăduit pe Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se dăruiască un ucigaș. 15 L‑ați omorât pe Întemeietorul vieții, pe care Dumnezeu L‑a înviat din morți; noi suntem martori ai Lui. 16 Prin credința în Numele lui Isus , Numele Său l‑a întărit pe acesta pe care‑l vedeți și‑l cunoașteți; credința care vine prin El i‑a dat omului acestuia o sănătate deplină în fața voastră, a tuturor.
17 Acum, fraților, știu că voi, la fel ca mai‑marii voștri, din neștiință ați făcut așa. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai dinainte prin gura tuturor profeților – că Hristosul Său va pătimi. 19 Pocăiți‑vă, așadar, și întoarceți‑vă, ca să vi se șteargă păcatele, 20 așa încât să vină de la Domnul vremuri de înviorare și să‑L trimită pe Cel dinainte rânduit pentru voi: pe Isus Hristos, 21 pe care cerul trebuie să‑L primească până la vremea restaurării tuturor lucrurilor , despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinților Săi profeți din vremuri străvechi! 22 Moise le‑a zis [părinților noștri]: Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre frații voștri un profet ca mine; pe el să‑l ascultați în tot ce vă va spune! 23 Și oricine nu‑l va asculta pe acel profet să fie nimicit din mijlocul poporului. 24 De asemenea, toți profeții, de la Samuel la cei de după el, au vorbit și au vestit aceste zile. 25 Voi sunteți fiii profeților și ai legământului pe care l‑a făcut Dumnezeu cu părinții noștri, când i‑a zis lui Avraam: Prin seminția ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului. 26 După ce L‑a ridicat pe Robul Său [Isus], Dumnezeu L‑a trimis mai întâi la voi , ca să vă binecuvânteze, dacă vă veți întoarce fiecare de la răutățile voastre.”
Petru vindecă un om paralizat
1 Într-o zi, Petru şi Ioan se urcau la Templu pentru rugăciunea de la ceasul al nouălea. 2 Şi un bărbat olog din naştere, pe care-l aduceau şi-l puneau în fiecare zi la poarta Templului numită Poarta Frumoasă, cerea de pomană de la cei ce intrau în Templu. 3 Văzându-i pe Petru şi Ioan că erau gata să intre în Templu, el le-a cerut să-i dea ceva de pomană. 4 Petru, privind spre el împreună cu Ioan, i-a zis: „Uită-te la noi!” 5 El îi privea atent şi aştepta să primească ceva de la ei. 6 Atunci Petru i-a spus: „Argint şi aur n-am, dar ce am îţi dau: în Numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, ridică-te şi umblă!” 7 Şi apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat şi imediat picioarele şi genunchii i s-au întărit. 8 Dintr-o săritură a fost în picioare şi mergea. Şi a intrat cu ei în Templu, umblând şi sărind şi lăudându-l pe Dumnezeu. 9 Tot poporul l-a văzut că umbla şi îl lăuda pe Dumnezeu; 10 şi-au dat seama că el era cel ce stătea şi cerşea lângă Poarta Frumoasă a Templului şi s-au umplut de uimire şi erau uluiţi pentru ce i se întâmplase.
Petru vesteşte puterea lui Iisus cel înviat
11 Cum el era nedespărţit de Petru şi de Ioan, tot poporul s-a adunat în jurul lor, uimit, lângă Poarta numită „a lui Solomon”. 12 Văzându-i, Petru s-a adresat poporului: „Israeliţi, de ce vă miraţi de lucrul acesta şi ne priviţi ca şi cum prin puterea şi evlavia noastră l-am făcut pe acest om să umble? 13 Dumnezeul lui Avraam şi al lui Isaac şi al lui Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, l-a slăvit pe Fiul Său Iisus pe care voi l-aţi dat în mâinile lui Pilat şi v-aţi lepădat de El, pe când el voia să-l elibereze. 14 Voi v-aţi lepădat de Cel Sfânt şi Drept şi aţi cerut să vi se elibereze un ucigaş, 15 l-aţi omorât pe Stăpânul vieţii – pe Cel pe care Dumnezeu l-a înviat din morţi – iar noi suntem martorii Lui. 16 Prin credinţa în Numele Lui, omul acesta pe care îl vedeţi şi-l ştiţi a fost întărit de Numele Lui; credinţa, care vine prin El, i-a întregit trupul, înaintea voastră a tuturor. 17 Ştiu acum, fraţilor, că din neştiinţă aţi făcut aşa, voi şi conducătorii voştri. 18 Însă Dumnezeu, în felul acesta, a împlinit cele pe care le-a vestit mai dinainte prin gura tuturor profeţilor, că Unsul Său va pătimi. 19 Pocăiţi-vă, aşadar, şi întoarceţi-vă ca să vi se şteargă păcatele, 20 ca să vină vremuri de mângâiere de la Domnul şi să-l trimită pe Cel Uns, Cel hotărât mai dinainte pentru voi, pe Iisus, 21 Cel pe care cerul trebuie să-l primească până la vremurile reaşezării tuturor celor grăite de Dumnezeu prin gura sfinţilor Lui profeţi din vechime. 22 Moise a spus: Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica un profet dintre fraţii voştri, unul ca mine. De El să ascultaţi în tot ce vă va spune. 23 Şi de va fi cineva care să nu-l asculte pe profetul acela, va fi nimicit din popor. 24 La fel au vorbit şi toţi profeţii care au urmat de la Samuel încoace şi au vestit zilele acestea. 25 Voi sunteţi fiii profeţilor şi ai legământului pe care l-a încheiat Dumnezeu cu părinţii voştri, când i-a spus lui Avraam: În sămânţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului. 26 Vouă vi l-a trimis Dumnezeu mai întâi pe Fiul Său, înviindu-l din morţi, ca să vă binecuvânteze şi fiecare să se întoarcă de la răutatea sa.”