Complotul împotriva lui Isus
(Matei 26:1‑5Matei 14‑16. Marcu 14:1‑2Marcu 10‑11. Ioan 11:45‑53)
1 Se apropia Sărbătoarea Azimelor, numită Paște. 2 Preoții de seamă și cărturarii tot căutau cum să‑L omoare pe Isus , căci se temeau de popor. 3 Satana a intrat în Iuda, zis și Iscariotul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Acesta s‑a dus să se înțeleagă cu preoții de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să‑L dea în mâinile lor. 5 Ei s‑au bucurat și s‑au învoit să‑i dea bani. 6 Iuda a încuviințat și căuta un prilej potrivit să‑L dea pe Isus în mâinile lor fără știrea mulțimii.
Pregătirea pentru Paște
(Matei 26:17‑25. Marcu 14:12‑21. Ioan 13:21‑30)
7 A venit ziua Sărbătorii Azimelor, când trebuia jertfit mielul de Paște. 8 Isus i‑a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: „Mergeți și pregătiți‑ne Paștele, ca să mâncăm!” 9 „Unde vrei să‑l pregătim?”, L‑au întrebat ei. 10 El le‑a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, vă va ieși în cale un om care duce un ulcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra 11 și spuneți‑i stăpânului casei: «Învățătorul îți zice: ‘Unde este odaia în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?’» 12 Și vă va arăta o cameră mare, sus, gata așternută; acolo să pregătiți.” 13 Ei au plecat și au găsit după cum le spusese El. Și au pregătit Paștele.
Cina cea de taină
(Matei 26:26‑30. Marcu 14:22‑26. 1 Corinteni 11:23‑25)
14 Când a sosit ceasul, Isus a stat la masă și, împreună cu El, [cei doisprezece] apostoli. 15 El le‑a zis: „Am dorit mult să mănânc Paștele acesta cu voi înainte de patima Mea; 16 căci vă spun că nu‑l voi mai mânca până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.” 17 Și luând un pahar, a adus mulțumire și a zis: „Luați‑l și împărțiți‑l între voi; 18 căci vă spun că nu voi mai bea de acum din rodul viței până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.” 19 Apoi a luat o pâine, a adus mulțumire, a frânt‑o și le‑a dat‑o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți aceasta în amintirea Mea.” 20 La fel a făcut cu paharul, după ce au cinat, zicând: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi. 21 Dar , iată, mâna celui ce mă vinde este cu Mine la masă. 22 Fiul Omului negreșit se duce, după cum este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut!” 23 Și au început să se întrebe unii pe alții cine dintre ei avea să facă lucrul acesta.
Cine este cel mai mare?
24 Între ucenici s‑a iscat și o neînțelegere: care dintre ei să fie socotit mai mare? 25 Isus le‑a zis: „Regii popoarelor domnesc peste ele și cei ce le stăpânesc sunt numiți binefăcători. 26 Voi să nu fiți așa! Ci acela care este mai mare între voi să fie ca cel mai mic, iar cel ce cârmuiește, ca cel ce slujește. 27 Căci cine este mai mare: cel ce stă la masă sau cel ce slujește? Oare nu cine stă la masă? Și totuși, Eu sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujește.
28 Voi sunteți cei care ați rămas totdeauna cu Mine în încercările Mele. 29 De aceea vă pregătesc Împărăția, așa cum Tatăl Meu Mi‑a pregătit‑o Mie, 30 ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să stați pe tronuri pentru a judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel.”
Vestirea lepădării lui Petru
(Matei 26:31‑35. Marcu 14:27‑31. Ioan 13:36‑38)
31 [Domnul a zis]: „Simone, Simone, iată, Satana v‑a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu, 32 însă Eu M‑am rugat pentru tine ca să nu ți se piardă credința. Iar tu, după ce te vei întoarce, să‑i întărești pe frații tăi.” 33 Dar el I‑a răspuns: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg și în temniță, și la moarte.” 34 Isus i‑a zis: „Petre, îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul, că vei și tăgădui de trei ori că Mă cunoști.”
Sfaturi pentru vremea încercării
35 Apoi le‑a mai zis: „Când v‑am trimis fără pungă, fără traistă și fără sandale, ați dus lipsă de ceva?” „De nimic”, I‑au răspuns ei. 36 Și El le‑a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s‑o ia; la fel și traista; iar cine nu are sabie să‑și vândă haina și să‑și cumpere una . 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ceea ce este scris: El a fost socotit în rândul celor nelegiuiți. Și cele privitoare la Mine se împlinesc.” 38 „Doamne”, I‑au spus ei, „iată aici două săbii.” El le‑a răspuns: „Ajunge!”
Ghetsimani
(Matei 26:36‑46. Marcu 14:32‑42)
39 După ce a ieșit, a mers , ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii L‑au urmat. 40 Când a ajuns acolo, le‑a zis: „Rugați‑vă să nu ajungeți în ispită !” 41 Apoi S‑a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și a început să Se roage, 42 zicând: „Tată, dacă voiești, îndepărtează paharul acesta de la Mine! Dar nu voia Mea să se facă, ci a Ta.” 43 Atunci I s‑a arătat un înger din cer, care L‑a întărit. 44 Iar El, cuprins de agonie , a început să Se roage și mai fierbinte; iar sudoarea I s‑a făcut ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45 După ce S‑a ridicat de la rugăciune, a venit la ucenici și i‑a găsit adormiți de întristare. 46 Atunci le‑a zis: „De ce dormiți? Ridicați‑vă și rugați‑vă să nu ajungeți în ispită!”
Prinderea lui Isus
(Matei 26:47‑56. Marcu 14:43‑50. Ioan 18:3‑11)
47 Pe când vorbea El încă, iată a venit o mulțime, și cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea în fruntea ei. El s‑a apropiat de Isus ca să‑L sărute. 48 Și Isus i‑a zis: „Iuda, cu o sărutare Îl vinzi tu pe Fiul Omului?” 49 Văzând ce avea să se întâmple, cei ce erau cu Isus au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” 50 Și unul dintre ei l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea dreaptă. 51 Dar Isus a zis: „Încetați! Până aici!” Și atingându‑i aceluia urechea, l‑a vindecat. 52 Isus le‑a zis apoi celor ce veniseră împotriva Lui, preoților de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrânilor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege? 53 În toate zilele eram cu voi în Templu, și n‑ați pus mâna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului.”
Tăgăduirea lui Petru
(Matei 26:57‑58Matei 69‑75. Marcu 14:53‑54Marcu 66‑72. Ioan 18:12‑18Ioan 25‑27)
54 După ce L‑au prins, L‑au luat și L‑au dus în casa marelui‑preot. Petru Îl urma de departe. 55 Slujitorii au aprins un foc în mijlocul curții și stăteau jos, iar Petru s‑a așezat printre ei. 56 O slujnică l‑a văzut stând lângă foc, l‑a privit țintă și a zis: „Și acesta era cu el.” 57 Dar Petru a tăgăduit, zicând: „Femeie, nu‑L cunosc!” 58 Puțin mai târziu, l‑a văzut altul și a zis: „Și tu ești dintre ei.” Dar Petru a răspuns: „Omule, nu sunt!” 59 Un ceas mai târziu, altul a întărit acest lucru , zicând: „Cu adevărat și acesta era cu el, căci este galileean.” 60 Petru a răspuns: „Omule, nu știu ce spui!” Îndată, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61 Domnul S‑a întors și l‑a privit țintă pe Petru. Atunci , Petru și‑a amintit de cuvântul pe care i‑l spusese Domnul: „Înainte să cânte cocoșul astăzi, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 62 Așa că a ieșit afară și a plâns cu amar.
Isus, condamnat de Sinedriu
(Matei 26:59‑68. Marcu 14:55‑65. Ioan 18:13‑14Ioan 19‑24)
63 Oamenii care‑L păzeau [pe Isus] Îl batjocoreau și‑L băteau. 64 L‑au legat la ochi, [Îl loveau peste față] și‑L întrebau: „Profețește, cine te‑a lovit?” 65 Și rosteau împotriva Lui multe alte blasfemii.
66 Când s‑a făcut ziuă, bătrânii poporului, preoții de seamă și cărturarii s‑au adunat și L‑au adus pe Isus la Sinedriul lor. 67 Ei I‑au zis: „Dacă ești tu Hristosul, spune‑ne!” Isus le‑a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veți crede. 68 Dacă vă voi întreba, nu‑Mi veți răspunde, [nici nu‑Mi veți da drumul]. 69 De acum , Fiul Omului va sta la dreapta puterii lui Dumnezeu.” 70 Atunci toți au zis: „Așadar, ești tu Fiul lui Dumnezeu?” Și El le‑a răspuns: „Voi înșivă spuneți că sunt.” 71 Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înșine am auzit‑o din gura lui.”
Complotul împotriva lui Iisus
1 Se apropia sărbătoarea Azimelor, care se numeşte Paşte. 2 Iar marii preoţi şi cărturarii se gândeau cum să-L dea pieirii, temându-se de popor. 3 Dar Satana a intrat în Iuda, cel numit Iscarioteanul, care era dintre cei doisprezece, 4 iar el a mers şi a vorbit cu marii preoţi şi căpeteniile oştirii, cum să-L dea pe mâna lor. 5 Ei s-au bucurat şi au hotărât să-i dea bani. 6 El s-a învoit şi căuta momentul potrivit să-L dea pe mâna lor departe de mulţime.
Instituirea Cinei Domnului
7 A venit şi ziua Azimelor, când trebuia să se jertfească Paştele. 8 Şi i-a trimis pe Petru şi pe Ioan, spunând: „Mergeţi şi pregătiţi-ne Paştele ca să mâncăm.” 9 Iar ei au zis: „Unde vrei să-l pregătim?” 10 El le-a răspuns: „Iată, când veţi intra în cetate, vă veţi întâlni cu un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra 11 şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul zice: unde este încăperea în care voi mânca Paştele cu ucenicii Mei? 12 Acela vă va arăta o sală mare, la etaj, aranjată. Acolo să pregătiţi.” 13 Plecând, au găsit aşa cum le spusese şi au pregătit Paştele.
14 Iar când a venit ceasul, S-a aşezat la masă împreună cu ucenicii. 15 Şi le-a spus: „Atât de mult Mi-am dorit să mănânc Paştele acesta cu voi înainte de pătimirea Mea, 16 căci vă spun că nu-l voi mai mânca până când se va împlini în Împărăţia lui Dumnezeu.” 17 Şi luând un potir şi mulţumind, a spus: „Luaţi-l şi împărţiţi-l între voi, 18 pentru că vă spun: nu voi mai bea de acum din rodul viţei până ce nu va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” 19 Şi luând pâine şi mulţumind, a frânt-o şi le-a dat-o spunând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Faceţi aceasta în amintirea Mea!” 20 După cină, a făcut la fel cu potirul, spunând: „Acest potir este noul legământ, în sângele Meu, care se varsă pentru voi. 21 Dar iată, mâna celui care Mă va vinde este cu Mine la masă. 22 Fiul Omului va merge după cum a fost hotărât, dar vai omului prin care este vândut!” 23 Iar ei au început să se întrebe unii pe alţii, care dintre ei este cel care avea să facă aceasta.
Cearta despre cine este mai mare
24 Şi s-a iscat o neînţelegere între ei: despre cine părea să fie mai mare. 25 El le-a spus: „Regii popoarelor domnesc peste ele şi cei care le stăpânesc sunt numiţi binefăcători. 26 Dar între voi să nu fie aşa, ci acela care este mai mare între voi să fie cel mai mic, iar cel care conduce ca cel care slujeşte. 27 Şi cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujeşte? Oare nu cel care stă la masă? Dar Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeşte. 28 Voi sunteţi cei care aţi rămas cu Mine în încercările Mele. 29 Şi eu vă rânduiesc Împărăţia aşa cum mi-a rânduit-o Tatăl Meu, 30 ca să mâncaţi şi să beţi la masă în Împărăţia Mea şi să staţi pe tronuri pentru a judeca cele douăsprezece triburi ale lui Israel.
31 Simon, Simon, iată, Satana a cerut să vă cearnă ca pe grâu, 32 dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu scadă credinţa ta. Şi tu, când te vei întoarce, întăreşte-i pe fraţii tăi!” 33 Însă el I-a spus: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg şi în temniţă şi la moarte.” 34 Dar El i-a zis: „Îţi spun, Petre, nu va cânta azi cocoşul până ce nu Mă vei tăgădui de trei ori.”
35 Apoi le-a spus: „Când v-am trimis fără pungă şi fără desagă şi fără încălţări, aţi dus lipsă de ceva?” Ei au răspuns: „De nimic.” 36 Le-a zis: „Acum însă cine are pungă să o ia, la fel şi desaga, iar cine nu are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere. 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ceea ce stă scris: Şi a fost socotit cu cei fărădelege. Fiindcă se apropie de împlinire cele scrise despre Mine.” 38 Atunci ei I-au spus: „Doamne, iată aici două săbii.” Dar El le-a zis: „Destul!”
Iisus pe Muntele Măslinilor
39 Şi, ieşind, s-a îndreptat, ca de obicei, spre Muntele Măslinilor, iar ucenicii l-au urmat. 40 Când au ajuns acolo, le-a spus: „Rugaţi-vă să nu cădeţi în ispită!” 41 Iar El s-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, se ruga: 42 „Tată, dacă vrei, îndepărtează de Mine paharul acesta. Dar nu voia Mea, ci a Ta să fie!” 43 Atunci I s-a arătat un înger din cer şi l-a întărit. 44 Dar El, intrând în agonie, se ruga şi mai stăruitor. Şi sudoarea I s-a făcut ca nişte picături de sânge ce cădeau pe pământ. 45 Şi când s-a ridicat de la rugăciune şi a mers la ucenici, i-a găsit adormiţi de tristeţe 46 şi le-a spus: „De ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă să nu intraţi în ispită!”
Arestarea lui Iisus
47 Pe când le vorbea încă, a venit o mulţime, iar cel numit Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Iisus şi L-a sărutat. 48 Iisus i-a spus: „Iuda, cu o sărutare Îl vinzi tu pe Fiul Omului?” 49 Iar cei din jurul lui, văzând ce se întâmplă, I-au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” 50 Şi unul dintre ei l-a lovit pe slujitorul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. 51 Dar Iisus a răspuns: „Lăsaţi! Ajunge!” Şi, atingându-i urechea, l-a vindecat. 52 Apoi Iisus a spus marilor preoţi, gărzilor de la Templu şi bătrânilor care veniseră după El: „Aţi venit cu săbii şi ciomege ca după un tâlhar. 53 Zi de zi eram cu voi în Templu şi n-aţi pus mâna pe Mine, dar acesta este ceasul vostru şi stăpânirea întunericului.”
54 După ce L-au prins, L-au luat şi L-au dus la casa marelui preot. Petru Îl urma de la distanţă. 55 Pentru că unii făcuseră un foc în mijlocul curţii şi stăteau în jurul lui, s-a aşezat şi Petru în mijlocul lor. 56 Când l-a văzut cum stătea la foc, o slujnică l-a privit ţintă şi a spus: „Şi acesta era cu El.” 57 Dar el a tăgăduit: „Nu-L cunosc, femeie!” 58 După puţin timp l-a văzut şi altul şi i-a zis: „Şi tu eşti dintre ai Lui.” Dar Petru a zis: „Omule, nu sunt!” 59 Peste vreun ceas, altul stăruia: „Sigur era cu El, fiindcă e galileean.” 60 Dar Petru i-a răspuns: „Omule, nu ştiu despre ce vorbeşti!” Îndată, pe când vorbea încă, a cântat cocoşul. 61 Atunci, întorcându-se, Domnul l-a privit pe Petru. Iar Petru şi-a amintit de cuvântul Domnului, cum îi spusese: „Astăzi, înainte de a cânta cocoşul, Mă vei tăgădui de trei ori.” 62 Şi, ieşind, a plâns amar.
63 Oamenii care Îl păzeau pe Iisus, Îl batjocoreau şi-L băteau. 64 Apoi l-au legat la ochi şi Îl întrebau: „Profeţeşte! Cine Te-a lovit?” 65 Şi ziceau multe altele împotriva lui, hulind.
Iisus înaintea Sinedriului
66 Când s-a făcut ziuă, s-au adunat bătrânii poporului, marii preoţi şi cărturarii, L-au dus înaintea sinedriului lor şi 67 spuneau: „Dacă Tu eşti Hristos, spune-ne!” Dar El le-a răspuns: „Dacă vă spun, nu Mă veţi crede nicidecum. 68 Dacă vă întreb, nu-Mi veţi da nici un răspuns. 69 De acum însă Fiul Omului va fi aşezat la dreapta puterii lui Dumnezeu.” 70 Atunci ei I-au zis: „Eşti Tu, aşadar, Fiul lui Dumnezeu?” El le-a răspuns: „Voi înşivă spuneţi că Eu sunt.” 71 Ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Chiar noi am auzit-o din gura Lui.”