Fariseii și tradiția din bătrâni
(Marcu 7:1‑13)1 Atunci au venit la Isus niște farisei și niște cărturari din Ierusalim și I‑au zis: 2 „De ce calcă ucenicii Tăi tradiția din bătrâni, căci nu‑și spală mâinile când mănâncă?” 3 El le‑a răspuns zicând: „Și voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu pentru tradiția voastră? 4 Căci Dumnezeu a zis: Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta și: Cine își va blestema tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea. 5 Dar voi ziceți: «Cine îi va zice tatălui său ori mamei sale: ‘Orice lucru cu care ți‑aș putea fi de folos este deja dăruit lui Dumnezeu ’ 6 nu mai trebuie să‑și cinstească tatăl [sau mama].» Și ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu pentru tradiția voastră. 7 Fățarnicilor , bine a profețit Isaia despre voi, când a zis:
8 Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
însă inima lui este departe de Mine.
9 Degeaba Mă cinstesc ei
dând învățături care sunt porunci omenești.”
Lucrurile care‑l spurcă pe om
(Marcu 7:14‑23)10 Isus a chemat mulțimea la Sine și a zis: „Ascultați și înțelegeți: 11 nu ce intră în gura omului îl face necurat; ce iese din gură, aceea‑l face necurat!” 12 Atunci, ucenicii Lui s‑au apropiat și I‑au zis: „Știi că fariseii, auzind cuvântul acesta , s‑au poticnit?” 13 Drept răspuns, El le‑a zis: „Orice răsad pe care nu l‑a sădit Tatăl Meu ceresc va fi smuls din rădăcină. 14 Lăsați‑i! Sunt niște călăuze oarbe; iar când un orb îl călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” 15 Petru i‑a zis: „Deslușește‑ne pilda aceasta!” 16 El le‑a zis: „Și voi sunteți încă fără pricepere? 17 Nu înțelegeți că orice intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară, în hazna? 18 Dar ce iese din gură vine din inimă, și aceea îl spurcă pe om. 19 Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, furturile, mărturiile mincinoase, blasfemiile. 20 Acestea sunt lucrurile care‑l spurcă pe om, pe când mâncatul cu mâinile nespălate nu‑l spurcă pe om.”
Femeia canaaneană
(Marcu 7:24‑30)21 După ce a plecat de acolo, Isus S‑a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22 Și iată că o canaaneancă din ținuturile acelea a venit și a început să strige către El : „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este chinuită rău de un demon.” 23 Dar El nu i‑a răspuns niciun cuvânt. Atunci ucenicii Lui s‑au apropiat și au început să‑L roage, zicând: „Dă‑i un răspuns, căci strigă în urma noastră!” 24 El le‑a răspuns: „Eu n‑am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.” 25 Dar ea a venit și I s‑a închinat, zicând: „Doamne, ajută‑mă!” 26 Drept răspuns, El i‑a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s‑o arunci la căței !” 27 „Da, Doamne”, a zis ea, „dar și cățeii mănâncă din firimiturile ce cad de la masa stăpânilor lor.” 28 Atunci, Isus i‑a răspuns: „Femeie, mare este credința ta! Facă‑ți‑se după cum dorești!” Și fiica ei s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
Vindecarea multor bolnavi
29 Isus a plecat de acolo și a venit lângă Marea Galileei. Și, suindu‑Se pe munte, S‑a așezat acolo. 30 Atunci au venit la El mulțimi numeroase, având cu ele șchiopi, orbi, ciungi, muți și mulți alți bolnavi . I‑au pus la picioarele Lui și El i‑a vindecat, 31 iar mulțimea se minuna văzând că muții vorbesc, ciungii sunt vindecați, șchiopii umblă și orbii văd. Și Îl slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
A doua înmulțire a pâinilor
(Marcu 8:1‑10)32 Isus i‑a chemat pe ucenicii Săi și le‑a zis: „Îmi este milă de mulțimea aceasta, pentru că acești oameni stau de trei zile lângă Mine și nu au ce mânca. Nu vreau să‑i trimit flămânzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum.” 33 Ucenicii I‑au zis: „De unde să luăm în pustiu atâtea pâini încât să săturăm atâta mulțime?” 34 „Câte pâini aveți?” , i‑a întrebat Isus. „Șapte”, I‑au răspuns ei, „și puțini pești.” 35 Atunci, Isus a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. 36 A luat cele șapte pâini și peștii și, aducând mulțumire , le‑a frânt și le‑a dat ucenicilor, iar ucenicii, mulțimilor. 37 Au mâncat toți și s‑au săturat; și au strâns șapte coșuri pline cu bucățile rămase. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și de copii. 39 Apoi , Isus a dat drumul mulțimilor, S‑a suit în barcă și S‑a dus în ținutul Magadanului .
Fariseii, cărturarii, şi vechile obiceiuri
1 Atunci nişte farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Iisus şi I-au zis: 2 „Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor şi nu-şi spală mâinile când mănâncă?” 3 El le-a răspuns: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul tradiţiei voastre? 4 Pentru că Dumnezeu a zis: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, şi: Cine va vorbi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea. 5 Dar voi ziceţi: Cine va spune tatălui său sau mamei sale, Orice lucru cu care te-aş putea ajuta I l-am închinat lui Dumnezeu, 6 nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa şi aţi desfiinţat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre. 7 Făţarnicilor, bine a profeţit Isaia despre voi, când a zis:
8 Poporul acesta se apropie de Mine cu gura
şi Mă cinsteşte cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine.
9 Degeaba Mă cinstesc ei,
dând ca învăţătură nişte porunci omeneşti. ”
10 Iisus a chemat mulţimea la El şi a zis: „Ascultaţi şi înţelegeţi: 11 Nu ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” 12 Atunci ucenicii Lui s-au apropiat şi I-au zis: „Ştii că fariseii s-au scandalizat de cuvintele pe care le-au auzit?” 13 El le-a răspuns: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină. 14 Lăsaţi-i, sunt nişte călăuze oarbe! Şi când un orb conduce un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” 15 Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Explică-ne parabola aceasta.” 16 Iisus a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? 17 Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pântece şi apoi se duce afară, în hazna. 18 Dar ce iese din gură vine din inimă şi aceea îl spurcă pe om. 19 Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, adulterul, desfrâul, furtul, mărturiile mincinoase, defăimările. 20 Iată lucrurile care îl spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu îl spurcă.”
Vindecarea fiicei unei femei cananeence
21 Iisus, după ce a plecat de acolo, s-a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului. 22 Şi iată că o femeie cananeancă a venit din ţinuturile acelea şi a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este chinuită rău de un demon!” 23 El nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi ucenicii Lui s-au apropiat şi L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, fiindcă strigă după noi.” 24 El a răspuns: „Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.” 25 Dar ea a venit şi I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mă!” 26 El i-a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei!” 27 „Da, Doamne”, a zis ea, „dar şi căţeii mănâncă bucăţile care cad de la masa stăpânilor lor.” 28 Atunci Iisus i-a zis: „Femeie, mare este credinţa ta. Facă-ţi-se cum voieşti!” Şi fiica ei s-a vindecat chiar în ceasul acela.
29 Iisus a plecat din locurile acelea şi a venit lângă marea Galileii. S-a suit pe munte şi a şezut acolo. 30 Atunci au venit la El multe mulţimi, având cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi şi mulţi alţi bolnavi pe care i-au pus la picioarele Lui şi El i-a vindecat. 31 Iar mulţimile se mirau văzând că muţii vorbesc, ciungii se vindecă, şchiopii umblă şi orbii văd. Şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
A doua înmulţire a pâinilor
32 Iisus i-a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Mi-e milă de mulţimea aceasta, fiindcă iată că de trei zile aşteaptă lângă Mine şi n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.” 33 Ucenicii I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm aşa o mulţime?” 34 „Câte pâini aveţi?” i-a întrebat Iisus. „Şapte”, I-au răspuns ei, „şi puţini peştişori”. 35 Atunci Iisus a poruncit poporului să se aşeze pe pământ. 36 A luat cele şapte pâini şi peştişorii şi, după ce I-a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit poporului. 37 Au mâncat toţi şi s-au săturat şi au fost ridicate şapte coşuri pline cu fărâmiturile rămase. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, în afară de femei şi de copii. 39 În cele din urmă Iisus a dat drumul mulţimilor, s-a suit în corabie şi a trecut în ţinutul Magdalei.