ANDIMATA GODEAKĂ THAI PHENDIMATA
LE KAPITOLEA 1—11
(Deutronomul 8.2, Deutronomul 3.)O Moise del duma dăînteal o Iordano.
1 Dikta le divanuri kai phendea le o Moise sea le Israelohkă, dăordal o Iordano, ande pustia, ande khă islazo, mui muieste le Sufosa, maškar o Paran, o Tofel, o Laban, o Xaçerot thai o Di-Zaxab.
2 (Kata o Xoreb ji koa Kades-Barnea, po drom kai nigrăl koa barbaro o Senir, sî khă durimos dešiekhăngo des).
3 Ando dešuštarto bărši, ando dešiekh šon, ando des anglal le šonehko, o Moise dea duma le šeavengă le Israelohkă thai phendea lengă sa so mothodeasas lehkă o Rai te phenel lengă.
4 Kadea sas pala soste mardinesas le Sixonos, o thagar le Amoriçăngo, kai bešelas ando Xesbono, thai le Ogos, o thagar le Basanohko, kai bešelas ando Aštarot thai ando Edrei.
5 Ordal o Iordano, ando čem le Moabohko, o Moise lea te sîkave lengă e kris kadea, thai phendea:
6 O Rai, o Dell amaro, dea amengă duma ando Xoreb, phendindoi: „Bešlean dăstul čiro ando baŕbaro kadoa.
7 Ambolden tume, thai telearăn; jeantar ando baŕbaro le Amoriçăngo, thai ande sa le riga: ando islazo, po baŕbaro, ande xar, ande rig katar avelodes, po çărmo la mareako, ando čem le Kanaaniçăngo thai ando Libano, ji koa nanilaši o baro, o nanilaši o Eufrato.
8 Dikhăn, thodem tumengă o čem anglal; šon tume thai len ando stăpînimos o čem kai o Rai solaxadea tumară daddengă, le Avraamohkă, le lsakohkă thai le Iakovohkă kă dela lengă thai lenga seiçiakăpala lende.”
Sar thodea krisînitorea.
9 Ando čiro kodoa, phendem tumengă: „Me našti phiravau tume korkoŕo.
10 O Rai, o Dell tumaro, buteardea tume, thai ades san but mai but koa dindimos, sar le čeraia le čerehkă.
11 O Rai, o Dell tumară daddengo, te butearăl tume ăkh miatar pe kaditi, thai te deldumadămišto, pala sar šinadea!
12 Sar daštiua te phiravau me korkoŕo tumară zaia, o pharimos tumaro thai le xamata tumară?
13 Len anda tumară semençii varesar phură godeaver, rom xarane thai prinjeande, thai thoaua le angla tumende.”
14 Tume deanma anglal, thai phendean: „So phendean tu te kăras sî khă buti laši.”
15 Leam atunčeara le šerălebară le semençiengă tumarăngă, rom xarane thai prinjeande, thai thodem le angla tumende orta šerăbară pakh mia, šerăbară pakh šel, šerăbară pa panvardeši, thai šerăbară pa deši, sar bară ande tumară semençii.
16 Dem, ande kodoa čiro, koakoa phendimos tumară krisinitorengă: „Te ašunen tumară phralendar, thai te krisînin pala o čeačimos le biatearimahkă orsavehkă pehkă phralesa or le străinosa.
17 Te na roden koa mui le manušengoande tumară krisa; te ašunen le çînorăs sar i le barăs; te na daran khanikastar, kă o Dell sî Kukoa kai kărăl čeačimos. Thai kana arakhăna khă zan mai phari, te anenla angla ma, kaste ašunaula.”
18 Kadea mothodem tumengă, ando čiro kodoa, sa so sas tume kărimahko.
Kata o Xorebo koa Kades-Barnea.
19 Teleardeam katar o Xorebo, thai phirdeam sa e pustia kodea e bari le barimasti savi dikhlean la; leam o drom kai nigărăl karing o baŕbaro le Amoriçăngo, sar mothodeasas amengă o Rai, o Dell amaro, thai arăsleam ando Kades-Barnea.
20 Thai me phendem tumengă: „Arăslean koa baŕbaro le Amoriçengo kai del amengăles o Rai, o Dell amaro.
21 Dikh kă o Rai, o Dell tiro, thol tukă o čem anglal; ankli, thai leles te avel tiro, sar phendea tukă o Rai o Dell te daddengo; na dara, thai na izdra.”
22 Tume pašilean saoră mandar, thai phendean: „Te tradas varesar manuši angla amende, kaste dikhănčioreal o čem, thai te anen amengă phendimos dikhlimasa koa drom kai ankleasa ande leste thai pal četăçea ande save arăsasa.”
23 O phendimos kadoa falea pe mangă lašo; thai lem dešudui manuši anda tumende, po khă manuši anda sako semençia.
24 On telearde, nakhline o baŕobaro, thai arăsle ji ande xar e Eškol, thai dikhlinečioreal o čem.
25 Line andel vast anda le roade le čemexkă thai andinele amengă; kărdine amengă khă lašimos, thai phendine amengă: „Lašo čem del ame o Rai, o Dell amaro.”
26 Ta tume či kamblean te anklen ande leste, thai amboldinisailean kontra le mothodimahko le Raiehko, o Dell tumaro.
27 Pupuisardean ande tumară çăre, thai phendean: „Anda kă či dabadikhălas ame andel iakha ankalade ame o Rai andoa čem le Ejiptohko, kaste del ame ande le vast le Amoriçengă thai te mudarăl ame.
28 Kai te ankleas? Amară phral kovlearde amaro illo, phendindoi: „O poporo kodoa sî khă poporo mai baro thai mai učio koa stato sar amende; ba orta, dikhlea oče i le šeaven le Anakohkărăndar.”
29 Me phendem tumengă: „Na izdran, thai na avel tumengă dar lendar.
30 O Rai, o Dell tumaro, kai jeal angla tumende, marăla pe O orta anda tumende, kărimasa anda sa so kărdea anda tumende tala tumară iakha ando Ejipto.
31 Pala kodea ande pustia, dikhlean kă o Rai, o Dell tiro, phiradea tu sar phiravel khă manuši pehkă šeaves, pe soa drom kai kărdean les ji koa arăslimos ando than kadoa.”
32 Sa kadalença, tumen nas tume pateamos ando Rai, o Dell tumaro,
33 kai jealas angla tumende pekh drom, kaste rodel tumengă khă than anzarimahko: reate andekh iag, kaste sîkavel tumengă o drom pe sao te jean, thai desă andekh noro.
34 O Rai ašundea o mui tumară divanurengă, thai solaxadea, phendindoi:
35 Či iekh anda le rom kadala kai kărăn rig andoa neamo kadoa o nasulimahko či dikhăla o čem o lašo kai solaxadem kă daua les tumară daddengă,
36 avri andoa Kaleb, o šeau le Iefunehko. O sî te dikhăla les, thai o čem ande sao gălo, daua les lehkă thai lehkă šeavengă, anda kă phirdea andea sa o drom le Raiehko.”
37 O Rai xoleai'lo i pe mande, anda e doši tumari, thai phendea: „Či tu či šosa tu ande leste.
38 O Iosua, o šeau le Nunohko, o kanditori tiro, šola pe ande leste; zurear les, kă o thola le Israelos te stăpînil o čem kodoa.
39 Thai tumară gloate, pa save phendean: „Avena mulimahkă!” thai tumară šeave, kai či prinjeanen ades či o mišto či o nasul, on šona pe ande leste; e, lengă daua les, thai on stăpînina les.
40 Ta tume, ambolden tume parpale, thai jeantar ande pustia, karing e marea e Lolli.”
41 Tume dean anglal, thai phendean mangă: „Bezehardeam angla o Rai; ankleasa thai marasa ame, sar mothodea amengă o Rai o Dell amaro.” Thai phanglean tume saoră le armença, thai deantumezor te anklen po baŕobaro.
42 O Rai phendea mangă: „Phen lengă: „Na anklen thai na marăn tume, kă Me či sîm ande tumaro maškar; na roden te aven marde tumară dušmaiendar.”
43 Me phendem tumengă, ta či ašundean ma; na leansama o mothodimos le Raiehko, thai ankăstean ande tumari fala po baŕobaro.
44 Atunčeara le Amoriçea, kai bešen po baŕbaro kadoa, ankăste tumengă anglal, thai linepe pala tumende sar le birovlea; mardine tume andoa Seir, ji ando Xorma.
45 Ka tumaro amboldimos, ruian angloa Rai; ta o Rai či ašundea tume, thai či lea godi tumende.
46 Thai kadea ašilean ando Kades, kai bešlean but čiro.
Recapitularea istoriei în Transiordania
Porunca de a părăsi Horebul
1 Acestea sunt cuvintele rostite de Moise înaintea întregului Israel, în deșertul din partea de est a Iordanului, în Araba, față în față cu Suf, între Paran și Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab. 2 Distanța de la Horeb până la Kadeș-Barnea este cale de unsprezece zile pe drumul către muntele Seir.
3 În al patruzecilea an, în prima zi a lunii a unsprezecea, Moise le-a spus fiilor lui Israel tot ce i-a poruncit Domnul să le spună. 4 Aceasta a avut loc după ce l-au învins pe Sihon, regele amoriților, care locuia la Heșbon și pe Og, regele Bașanului, care locuia la Aștarot, în Edrei.
5 Dincolo de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să explice Legea aceasta, zicând:
6 „Domnul, Dumnezeul nostru ne-a vorbit la Horeb și ne-a zis: «Ați locuit destulă vreme pe muntele acesta. 7 Întoarceți-vă și continuați-vă călătoria. Mergeți înspre muntele amoriților și înspre toate vecinătățile lui – în Araba, la munte și în zona deluroasă, în Neghev și pe coasta mării – înspre țara canaaniților și înspre Liban, până la Râul cel Mare, râul Eufrat. 8 Priviți, v-am pus țara înainte! Intrați și luați în stăpânire țara pe care Domnul le-a promis strămoșilor voștri Avraam, Isaac și Iacov că le-o va da lor și descendenților lor».
Desemnarea liderilor
(Ex. 18:13-27)9 În vremea aceea v-am vorbit, zicând: «Nu sunt în stare să vă port singur. 10 Domnul, Dumnezeul vostru, v-a înmulțit și iată-vă astăzi o mulțime ca stelele cerurilor. 11 Domnul, Dumnezeul strămoșilor voștri, să vă înmulțească de o mie de ori și să vă binecuvânteze după cum a promis. 12 Dar cum să port eu de unul singur povara voastră, problemele voastre și certurile voastre? 13 Alegeți din semințiile voastre bărbați înțelepți, pricepuți și cunoscuți, iar eu îi voi numi conducători ai voștri». 14 Voi mi-ați răspuns și ați zis: «Ceea ce ne-ai spus să facem este un lucru bun».
15 Prin urmare, am luat căpetenii din semințiile voastre, bărbați înțelepți și cunoscuți, și i-am pus conducători peste voi: conducători peste o mie, peste o sută, peste cincizeci, peste zece oameni și supraveghetori peste semințiile voastre. 16 Atunci le-am poruncit judecătorilor voștri, zicând: «Să ascultați neînțelegerile dintre frații voștri și să judecați cu dreptate neînțelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul. 17 Să nu favorizați pe nimeni la judecată, ci să-l ascultați pe cel mic la fel ca și pe cel mare. Să nu vă fie teamă de oameni, fiindcă judecata este a lui Dumnezeu; cazurile care sunt prea grele pentru voi să le aduceți la mine ca să le ascult». 18 La vremea aceea, v-am poruncit tot ce aveați de făcut.
Trimiterea spionilor
(Num. 13:1-33)19 Am pornit din Horeb și am călătorit prin tot deșertul cel mare și de temut, pe care l-ați văzut, mergând pe drumul către muntele amoriților, așa cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, și am ajuns la Kadeș-Barnea. 20 Atunci eu v-am zis: «Ați ajuns la muntele amoriților, pe care ni-l dă Domnul, Dumnezeul nostru. 21 Iată că Domnul, Dumnezeul vostru, v-a pus țara înainte. Duceți-vă și luați-o în stăpânire, așa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul strămoșilor voștri. Să nu vă temeți și să nu vă înspăimântați».
22 Atunci v-ați apropiat de mine și mi-ați zis: «Să trimitem câțiva bărbați înaintea noastră ca să cerceteze țara și să ne aducă un răspuns cu privire la drumul pe care vom merge și la cetățile în care vom intra». 23 Propunerea voastră mi s-a părut bună. Prin urmare, am ales doisprezece bărbați dintre voi, câte un bărbat din fiecare seminție. 24 Ei au plecat, au urcat muntele, au ajuns în Valea Eșcol și au cercetat țara . 25 Au luat în mâini din roadele țării, ni le-au adus și s-au întors la noi cu următorul mesaj: «Țara pe care ne-o dă Domnul, Dumnezeul nostru, este bună».
Răzvrătirea poporului
(Num. 14:1-45)26 Dar voi n-ați vrut să mergeți și v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeul vostru. 27 V-ați arătat nemulțumitori în corturile voastre și ați zis: «Pentru că ne urăște, de aceea ne-a scos Domnul din țara Egiptului! El vrea să ne dea pe mâna amoriților ca să fim nimiciți. 28 Unde să mergem? Frații noștri ne-au descurajat inima, zicând: ‘Locuitorii țării sunt mai puternici și mai înalți decât noi. Cetățile lor sunt mari, fortificate până la cer. Mai mult, i-am văzut acolo și pe anachiți!’».
29 Dar eu v-am zis: «Nu vă îngroziți și să nu vă temeți de ei. 30 Domnul Dumnezeul vostru, Care merge înaintea voastră, Se va lupta El Însuși pentru voi, tot așa cum a făcut în Egipt, înaintea ochilor voștri. 31 Apoi, în deșert, ați văzut cum Domnul, Dumnezeul vostru, S-a îngrijit de voi asemenea unui părinte care se îngrijește de fiul său, de-a lungul întregului drum pe care l-ați străbătut, până când ați ajuns în acest loc».
32 Cu toate acestea, nu ați crezut în Domnul, Dumnezeul vostru, 33 Care merge înaintea voastră pe drum, într-un stâlp de foc noaptea și într-un nor ziua, ca să vă caute un loc de popas și să vă arate drumul pe care să mergeți.
34 Când a auzit Domnul cuvintele voastre, S-a mâniat și a jurat, zicând: 35 «Niciunul dintre bărbații acestei generații rele nu va vedea țara aceea bună pe care am jurat că o voi da strămoșilor voștri, 36 în afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, iar Eu îi voi da, atât lui, cât și fiilor lui, teritoriul pe unde a mers, pentru că L-a urmat din toată inima pe Domnul».
37 Domnul S-a mâniat și pe mine din cauza voastră și a zis: «Nici tu nu vei intra acolo! 38 Iosua, fiul lui Nun, slujitorul tău, el va intra acolo! Încurajează-l, căci el îl va ajuta pe Israel s-o moștenească. 39 Cu privire la copiii voștri, despre care ați zis că vor ajunge prada dușmanilor lor, și la fiii voștri, care azi nu cunosc nici binele, nici răul, ei vor intra în țară. Eu le-o voi da, și ei o vor stăpâni. 40 Cât despre voi, întoarceți-vă și plecați în deșert, pe drumul către Marea Roșie».
41 Voi însă ați răspuns și mi-ați zis: «Am păcătuit împotriva Domnului. Vom merge să luptăm, așa cum ne-a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru». Și, astfel, v-ați luat fiecare armele de război și ați crezut că este ușor să vă urcați pe munte. 42 Dar Domnul mi-a zis: «Spune-le: ‘Să nu vă duceți și să nu luptați, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru și veți cădea loviți înaintea dușmanilor voștri’».
43 Eu v-am spus, dar nu m-ați ascultat. V-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului și, cu aroganță, v-ați urcat pe munte. 44 Atunci, amoriții care locuiau pe muntele acela au ieșit să vă atace, v-au urmărit ca albinele și v-au zdrobit din Seir până la Horma. 45 Când v-ați întors, ați plâns înaintea Domnului, dar El nu v-a ascultat glasul și nu v-a luat în seamă. 46 Și așa ați rămas la Kadeș multe zile; multe au fost zilele cât ați locuit acolo .