E dilii le Moisasti.
1 Len godi čeruri, thai daua duma;
Ašunta, phuw, le divanuri mîŕă mohkă.
2 Sar o brîšind te šordeon le sîkaimata mîŕă,
Sar e iasflačeareati te perăl o divano muŕo,
Sar o brîšind iekhatar po zălenimos,
Sar le piteaimata le brîšindehkă pe čear!
3 Kă vestiua o Anau le Raiehko.
Den slava le Devllehkă amarăhkă!
4 O sî o Kotorlebaŕăhko; Lehkă butea sî mištokărdine,
Kă sa le droma Lehkă sî orta;
O sî khă Dell pateamahko thai bi nenčiačimahko.
O sî orta thai ujo.
5 On čioŕaile;
O bilašimos Lehkă šeavengo, sî lengo lajaimos!
Neamo biašndimahko thai rimome!
6 Le Raies potinen kadea!
Poporo bigodeako thai bixarano!
Nai O kadea tiro Dadd, kai kărdea tu,
Lašardea tu, thai dea tu čivava?
7 Antukă godi le desăndar andal puraimata,
Din le bărši, le bărši le manušengă pala le bărši le manušengă,
Puši te daddes, thai sîkavela tu,
Te phurăn, thai phenena tukă.
8 Kana Kukoa Obut Baro dea khă mandimos le neamurengă,
Kana xuladea le šeaven le manušengărăn,
Thodea gor le phuweangă,
Pala o dindimos le šeavengo le Israelohkă,
9 Kă e rig le Raiesti, sî Lehko poporo,
O Iakovo sî e rig lesti le mandimatasti.
10 O arakhlea les ande khă phuw pusto,
Ande khă korkorimos pherdo çîpimatăngo darane;
Thai arakhlea les sar e duda Lehkă iakhati.
11 Sar o vulturo kai činol pehko kuibo,
Xureal opral le puiengo,
Tinzol pehkă phaka, lel le,
Thai phiravel le pe lehkă por:
12 Kadea phiradea o Rai korkoŕo Pehkă poporos,
Thai nas či khă del străino Lesa.
13 Ankaladea les pe le učimata le čemehkă,
Thai o Israelo xalea le roade le kîmpohkă,
Dea les te pel avdin anda o kotorlebaŕăhko,
O zetino kai anklel anda o kotorlebaŕăhko o mai zuralo,
14 E čil katal gurumnea thai o thud le bakreango,
La khoiasa le bakrišendi,
Le bakrăndi andoa Basano thai le busnengo,
Le thulimasa le divehko, thai pilean moll, o rat le strugurohko.
15 O Israelo thulilo, thai dea andoa punŕo;
Thulilean, thuleailean thai buflilean!
Thai mukle le Devlles, lehko Vazditori,
Dea rigate o Kotorlebaŕăhko lehka skăpimahko,
16 Açîçîsarde Les kai gelozia anda le del le străinea, Xolearde Les andal prikăjimata;
17 Andine jertfe le bengăngă, le idolengă kai nai del,
Ka iekh del kai či prinjeanenas le,
Del neve, avinde dă iekhatar,
Savendar či darailesas tumară dadda.
18 Mukleano Kotorlebaŕăbarăhko kukoa kai kărdea tu,
Thai bîstărdean le Devlles kai dea tu čivava.
19 O Rai dikhlea kadea buti, thai xoleai'Lo,
Xoleai'Lo pe le šeave thai le šeia Lehkă.
20 O phendea: „Garavaua Muŕo Mui lendar,
Thai dikhaua sao avela lengo gor,
Kă sî khă neamo rimome,
Sî varesar šeave bipateamahko.
21 Astardine Mîŕî gelosia anda so nai Dell,
Xolearde Ma pehkă idolença khančehkă;
Thai Me astaraua le la gelosiasa anda khă poporo kai nai khă poporo.
Xolearaua le anda khă neamo biprinjeandimahko.
22 Kă e iag Mîŕa xolleati astardili,
Thai phabola ji ando fundo le thanehko le mullengo,
Xasarăla e phuw thai le roade lakă,
Phabarăla le temelii le baŕăbarăngă.
23 Tidaua sa le prikăjimata pa lende,
Šudaua sa Mîŕă săjeçi pa lende.
24 Avena bilade bokhatar, mudarde šilendar,
Thai boalendar phară;
Tradaua ande lende le dand le juvimatăngă văšune
Thai e otrava le sapendi.
25 Avri, merăna sabiatar,
Thai andră, merăna daratar:
I o tărno thai i e šei,
I o šeaoŕo la čiučeako sar i o phuro.
26 Kamauas te phenau: „Laua le khă phurdimasa,”
Khosaua lendi pomenirea maškar le manuši!
27 Ta Mangă dar anda le phendimata le dušmanohkă,
Mangă dar ka na varesar le dušmaia lengă te denpebară,
Thai te phenen: Amaro vast o zuralo,
Thai na o Rai kărdea sa kadala butea.”
28 On sî khă neamo kai xasarde pehko lašo atearimos,
Thai nai prinjeandimos ande lende.
29 Te avino xarane, sahkă atearăn,
Thai sahkă den pe godi ka so sî te avel lengă.
30 Sar phirăla iekh korkoŕo pala iekh mia anda lende,
Sar thona dui po našimos deši mii,
Te na bitindinole o Kotorlebaŕăbarăhko,
Te na bitindinole o Rai?
31 Kă lengo kotorlebaŕobaro nai amaro Kotorlebaŕăhkbarăhko,
Le dušmaia amară orta sî le krisînitorea ande kadoa dičimos.
32 Lendi răz sî andoa than la Sodomako,
Thai le phuwea la Gomorakă;
Le drakha lengă sî drakha otrăvime,
Le bombiç lengă sî kărkă;
33 E moll lendi sî venino sapengo, Sî otrava zurali aspidati.
34 Ta nai kadea buti garadi Mande,
Pečetluime ane le mandina Mîŕă?
35 Muŕo sî o amboldimosparpale thai Me potinaua,
Kana avela te istral lengo punŕo!
Kă o des lengă prikăjimahko sî paše,
Thai kodea so ajukră le či nai te avel.”
36 O Rai krisînila Pehkă poporos,
Ta avelales mila Lehkă robendar,
Dikhlindoi kă e zor lendi xasardila,
Thai kă manai či robo či biphanglo.
37 O phene la: Kai sî lengă del,
O kotorlebarăbarăhko kai sas le kandimahko,
38 Le del kukola kai xanas o thulimos lengă jertfengo,
Kai penas e moll le jertfendi lengă pimasti?
Te ušten, thai te kanden tume,
Thai te aven paša tumende!
39 Te jeanen kadea kă me sîm o Dell,
Thai kă nai aver del avri Mandar;
Me dau čivava thai Me mudarau,
Me dukhavau thai Me sastearau,
Thai khonikh našti ankalavel varekas anda Muŕo vast.
40 Kă vazdau Muŕo vast karing o čeri,
Thai phenau: „Sode sî dă čeačimos kă traiu ando veako,
41 Kaditi sî dă čeačeo kă atunčeara,
Kana askuçîua o trăsneto Mîŕa sabiako,
Thai thoaua o vast te kărau kriss,
Amboldauamaparpale pa sa Mîŕă potrivničea,
Thai došavaua kolen kai čidabadikhăn Ma;
42 Mîŕă sabia nakhavela lengo mas,
Thai materaua Mîŕă săjeçi ratesa,
Andoa rat kolengo mudarde thai astarde,
Andal sa le šerăbarăngo le dušmaiengo.”
43 Neamurea, dilabana le laude Lehkă poporohkă!
Kă o Rai amboldelparpale o rat Pehkă robengo,
Oaboldelpeparpale karing Lehkă potrivničea,
Thai kărăl iertimos andoa čem Lehko, anda Lehko poporo.”
44 O Moise avilo thai phendea sa le divanuri la dileakă kadalakă angloa poporo; o Iosua, o šeau le Nunohko, sas lesa.
45 Pala so isprăvisardea o Moise te phenel kadala divanuri angloa sa o Israelo,
46 phendea lengă: „Thon tumengă koa illo sa kadala divanuri kai solaxama ades te mothon le tumară šeavengă, kaste arakhăn thai te pherăn sa le divanuri kadala krisakă.
47 Kă nai khă buti bi avimahko anda tumende; sî e čivava tumari, thai anda kadea lunjeona tumară des ando čem kai lena les ando stăpînimos, pala so nakhăna o Iordano. O Rai del duma le Moisahkă.
48 Ande kodoa des, o Rai dea duma le Moisaskă, thai phendea:
49 Ankli po baŕbaro kadoa o Abarim, po baŕobaro o Nebo ando čem le Moabohko, angloa Ierixono; thai dikh o čem le Kanaanohko sao dau les ando stăpînimos le šeavengă le Israelohkă.
50 Tu merăsa po baŕbaro pe sao anklesa, thai avesa thodino koa poporo tiro, pala sar o Arono, teo phral, mullo po baŕobaro o Xor thai sas thodino ka pehko poporo,
51 anda kă bezexardean angla Mande ando maškar le šeavengo le Israelohkă, pašea le paia Meriba, ando Kades, ande pustia Çin, thai či sfinçosardean Ma ando maškar le šeavengo le Israelohkă.
52 Tu dikhăsa numai dă dural o čem angla tute, ta či šosa tu ando čem kai daua le šeaven le Israelohkărăn.
1 Ascultați cu atenție, ceruri, și voi vorbi!
Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele!
2 Ca ploaia să cadă învățătura mea
și ca roua să curgă cuvintele mele,
ca stropii de ploaie pe verdeață
și ca aversele pe iarbă.
3 Căci voi proclama Numele Domnului.
Recunoașteți măreția Dumnezeului nostru!
4 El este Stânca; lucrarea Lui este desăvârșită,
căci toate căile Lui sunt drepte.
Dumnezeu este credincios și în El nu este nedreptate.
El este drept și cinstit.
5 Poporul I-a fost necredincios.
Ei nu mai sunt fiii Lui; au cusur;
sunt o generație pervertită și depravată.
6 Așa Îl răsplătești tu pe Domnul,
popor nebun și neînțelept?
Nu este El Tatăl tău, Care te-a creat?
El te-a făcut și te-a întemeiat.
7 Aduceți-vă aminte de zilele din trecut.
Gândiți-vă la anii care au trecut din generație în generație.
Întreabă-l pe tatăl tău, și el îți va istorisi,
pe bătrânii tăi, și ei îți vor spune.
8 Când Cel Preaînalt le-a dat națiunilor moștenirea,
când i-a despărțit pe fiii omului,
El a stabilit granițele popoarelor
în funcție de numărul fiilor lui Israel.
9 Căci partea Domnului este poporul Lui;
Iacov este partea Lui de moștenire.
10 El l-a găsit într-o regiune pustie,
într-un deșert, o pustietate plină de urlete.
L-a înconjurat și S-a îngrijit de el.
L-a apărat ca pe lumina ochilor Lui,
11 asemenea vulturului care își scutură cuibul
și zboară deasupra puilor,
care își deschide aripile,
îi ia și-i poartă pe penele lui.
12 Domnul Și-a condus singur poporul
și nu era niciun dumnezeu străin alături de El.
13 El l-a urcat pe înălțimile țării
și l-a hrănit cu roadele câmpului.
L-a hrănit cu miere din stâncă
și cu ulei din stânca de cremene,
14 cu iaurtul vitelor și cu laptele oilor,
cu grăsimea mieilor,
a berbecilor din Bașan și a țapilor,
cu grăsimea boabelor de grâu.
Și ai băut vin, sângele strugurilor.
15 Ieșurun s-a îngrășat și s-a împotrivit!
Te-ai îngrășat, ai devenit greu și mare!
El L-a părăsit pe Dumnezeul Care l-a făcut
și a disprețuit Stânca mântuirii lui.
16 Ei L-au făcut gelos prin dumnezei străini
și L-au mâniat prin urâciuni.
17 Ei au adus jertfe demonilor, nu lui Dumnezeu,
unor dumnezei pe care nu-i cunoșteau,
dumnezei noi, sosiți de curând,
de care strămoșii voștri n-au știut.
18 Ai părăsit Stânca, L-ai părăsit pe Acela Care te-a născut,
L-ai uitat pe Dumnezeul Care ți-a dat naștere.
19 Domnul a văzut și i-a disprețuit,
din cauză că fiii și fiicele Lui L-au mâniat.
20 „Îmi voi ascunde fața de ei, a zis El,
și voi privi la sfârșitul lor,
căci sunt o generație pervertită,
sunt niște copii necredincioși.
21 M-au provocat la gelozie
prin ceea ce nu este Dumnezeu.
M-au mâniat prin idolii lor deșerți.
De aceea și Eu îi voi provoca la gelozie
prin cei ce nu sunt un popor;
îi voi mânia printr-o națiune nebună.
22 Căci focul mâniei Mele s-a aprins
și va arde până în adâncimea Locuinței Morților.
Va distruge pământul împreună cu recoltele lui
și va arde temeliile munților.
23 Voi îngrămădi nenorociri peste ei,
voi arunca toate săgețile Mele împotriva lor.
24 Vor fi vlăguiți de foamete,
mâncați de molimă și distruși cu asprime.
Voi trimite împotriva lor colții animalelor sălbatice
și veninul târâtoarelor țărânei.
25 Pe stradă, sabia îi va lăsa fără copii,
iar în camere vor pieri de groază.
Vor pieri atât tânărul, cât și fecioara,
atât copilașul, cât și bătrânul.
26 Am zis că îi voi zdrobi
și le voi șterge amintirea de printre oameni,
27 dar Mă tem de insultele dușmanilor lor,
ca nu cumva aceștia să se amăgească singuri
și să zică: «Mâinile noastre au fost puternice,
și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri!»“.
28 Ei sunt o națiune lipsită de sfat
și nu mai există pricepere în ei.
29 Dacă ar fi fost înțelepți, ar fi înțeles aceasta
și s-ar fi gândit la sfârșitul lor.
30 Cum ar fi putut unul să urmărească o mie
sau doi să pună pe fugă zece mii,
dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor
și dacă Domnul nu i-ar fi dat pe mâna acestora?
31 Căci stânca lor nu este ca Stânca noastră;
chiar și dușmanii noștri înțeleg aceasta .
32 Vița lor este din via Sodomei
și din câmpiile Gomorei.
Strugurii lor sunt plini de venin,
iar ciorchinii sunt amari.
33 Vinul lor este venin de șerpi,
veninul cobrelor nemiloase.
34 „Oare nu este păstrat lucrul acesta la Mine?
Nu este el pecetluit printre comorile Mele?
35 A Mea este răzbunarea! Eu voi răsplăti!
Vine vremea când le vor aluneca picioarele,
căci ziua distrugerii lor este aproape,
și lucrurile pregătite pentru ei își vor grăbi împlinirea“.
36 Căci Domnul Își va judeca poporul,
dar va avea milă de slujitorii Săi
când va vedea că li s-a dus puterea
și că n-a mai rămas nimeni,
nici ținut în închisoare, nici liber.
37 „Unde le sunt dumnezeii“, va întreba El,
„stânca în care se adăposteau,
38 dumnezeii care se hrăneau cu grăsimea jertfelor lor
și care beau vinul jertfelor lor de băutură?
Să se ridice ei și să vă ajute!
Să vă fie ei un adăpost!
39 Vedeți acum că Eu Însumi sunt El!
Nu mai există alt Dumnezeu în afară de Mine.
Eu dau la moarte și tot Eu aduc la viață,
Eu rănesc și tot Eu vindec
și nimeni nu poate elibera din mâna Mea.
40 Îmi ridic mâna spre ceruri și declar:
Viu sunt Eu pe vecie,
41 că Îmi voi ascuți fulgerul sabiei Mele
și voi începe, cu mâna Mea, să fac judecată.
Mă voi răzbuna pe dușmanii Mei
și-i voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc.
42 Voi face ca săgețile Mele să se îmbete de sânge,
iar sabia Mea va devora carnea.
Voi face ca ele să se îmbete de sângele celor uciși și al captivilor,
din capetele conducătorilor dușmanului“.
43 Bucurați-vă, națiuni, împreună cu poporul Lui,
căci El va răzbuna sângele slujitorilor Săi,
Se va răzbuna pe dușmanii Lui
și va face ispășire pentru țara și poporul Lui.
44 Deci, Moise a venit împreună cu Iosua, fiul lui Nun, și a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul poporului. 45 Când Moise a terminat de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel, 46 le-a zis: „Puneți-vă la inimă toate cuvintele pe care eu vi le-am rostit astăzi, astfel încât să porunciți copiilor voștri să păzească și să împlinească toate cuvintele acestei Legi. 47 Căci niciun cuvânt nu este lipsit de importanță; ele sunt viața voastră. Prin cuvintele acestea vă veți lungi zilele în țara voastră, pe care o veți stăpâni după ce veți traversa Iordanul“.
Moise privește țara de pe muntele Nebo
48 În aceeași zi, Domnul i-a vorbit lui Moise: 49 „Urcă-te pe muntele Abarim, adică pe muntele Nebo, în țara Moabului, care este înaintea Ierihonului, și privește țara Canaanului pe care Eu o dau lui Israel în stăpânire. 50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei urca și vei fi astfel adăugat la poporul tău, tot așa cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51 din cauză că ați fost necredincioși față de Mine înaintea fiilor lui Israel, la apele Meribei din Kadeș, în deșertul Țin, unde nu M-ați sfințit în mijlocul fiilor lui Israel. 52 Vei vedea pământul promisiunii de la distanță, dar nu vei intra în țara pe care o dau poporului Israel“.