O anglal la istoriako kolengo dui bărši angloa
peraimos le Ierusalimohko.
1 Dikta o divano phendino le Ieremiahkă andai rig le Raiesti, ando dešto bărši le Raimahko le Zedechiahko, o thagar le Iudahko. O bărši kadoa sas o dešuoxtoto bărši le Nebukandeçarohko.
2 E oastea le thagresti le Babilonosti delastroata atunčeara o Ierusalimo, thai o prooroko o Ieremia kai sas phandado ande bar le bečesti, kai nikrălas le khărăstar le thagarnestar le Iudakărăstar.
3 O Zedechia o thagar le Iudahko, thodeasas te phandaven les, thai phendeasas lehkă: „Andasoste prooročis, thai phenes: „Kadea delduma o Rai: „Dikta, dau e četatea kadea ando vast le thagarehko le Babilonohko, thai lela la;
4 O Zedechia, o thagar le Iudahko, či skăpila le Xaldeiendar, ta avela dino andel vast le thagarehkă le Babilonohko, dela lehkă duma mui muieste, thai dikhăna pe angla ande anglaimaste.
5 O thagar le Babilonohko nigrăla le Zedechias ando Babilono, kai ašela ji kana anaua Mangă Me godi lestar, phenel o Rai. Orta te marăn tume le Xaldeiença, či avela tume izbutimos.”
6 O Ieremia phendea: „O Divano le Raiehko deamangăduma kadea:
7 „Dikta kă o Xanamaueelo, o šeau le kakohko tirăhko le Šalumohko, avela tute te phenel tukă: „Tin e phuw mîŕî kai sî ando Anatot, kă tut sî tu o čeačio potines la kaste tines la.”
8 Thai o Xanaueelo, o šeau mîŕă kakohko, avilo mande, pala o Divano le Raiehko, ande bar le bečiesti, thai phendea mangă: „Tin e phuw mîŕî kai sî ando Anatot, ando čem le Beneaminohko, kă tut sî tu čeačio mandimatahko thai potindimahko, tin la!” Prinjeandem kă sas o Divano le Raiehko.
9 Thai tindem kata o Xanameelo, o šeau mîŕă kakohko, e phuw andoa Anatoto, thai thodem ande toll o rup, dešuefta siklea rupune.
10 Ramosardem khă zakono, thai bokolisardem les, thodem dikhlitorea, thai thodem ando toll o rup ande kumpăna.
11 Pala kodea lem o zakono le tindimahko, kukoa kai sas bokoleardo palai kris thai palal phurimata, thai kukoles kai sas pîtărdo;
12 thai dem o zakono le tindimahko le Barukos, o šeau le Neriiahko, o šeau le Mahseiahko, angla o Xanameelo, o šeau mîŕă kakohko, angla le dikhlitorea kai iskălisarde o zakono le tindimahko, thai angla sal Iudeia kai sas ande bar le bečiesti.
13 Thai dem le Barukos angla lende kakoa mothodimos:
14 „Kadea delduma o Rai le oštirengo, o Dell le Israelohko: „Le ăl zakonuri kadala le tindimahkă, kukoa o bokoleardo thai kukoa o pîtărdo, thai tho le ande khă piri phuweati, kaste nikărdeon but čiro!
15 Kă kadea delduma o Rai le oštirengo: „Pale tindeona pe khăra, phuwea, răza, ando čem kadoa.”
16 Pala so dem o zakono le tindimahko le Barukos, o šeau le Neriiahko, kărdem le Raiehkă kakoa rudimos:
17 „Au! Raia, Devlla, dikta, kă Tu kărdean le čeruri thai phuw Tea zorasa la bareasa thai Te vastesa le tinzomahko: khanči nai mirimahko andai rig Tiri!
18 Tu des milla ji koa la miako neamo le manušen, thai došaves e bikris le daddendi ando bărkh lengă šavengo pala lende. Tu san o Dell o baro, kukoa o zurallo, savehko Anau sî o Rai le oštirengo!
19 Tu san baro koa phendimos thai zurallo koa kărimos, Tut sî Tu le iakha pîtărde pa sa le droma le šavengă le manušengă, kaste des sakoiekhăhkă pala lehkă droma, pala o rodo lengă kărdimatăngo.
20 Tu kărdean sămnuri thai šukradimata bară ando čem le Ejiptohko ji ando des dă adesara, thai ando Israelo thai maškar le manuši, thai kărdean Tukă khă Anau kadea sar sî ades.
21 Ankaladean andoa čem le Ejiptohko te poporos le Israelos, šukarimatănça thai sămnurença barănça, vastesa zurallo thai angaleasa tinzome, thai khă bară daraimasa.
22 Tu dean le o čem kadoa, kai solaxadeanas lengă daddengă kă desa les, čem ande sao thavdel thud thai avdin.
23 On avile, thai line les ando stăpînimos. Ta či ašundine o mui Tiro, či arakhline e Kris Tiri, thai či kărdine sa so mothodeanas te kărăs. Thai atunčeara tradean pa lende sa kadala bibaxtalimata!
24 Dikta, le šançuri le arakhaimahkă vazden pe pai četatea thai daraven la; e četatea avela dini andel vast le Xaldeiengăkai marăn pe pa late, mardini la sabiatar, le bokhalimastar thai la čiumatar. So phendean Tu kărdileas: Tu orta dikhăs!
25 Thai varesar, Raia, Devlla, Tu phendean mangă: „Tin tukă ăkh phuw rupesa, thai tho tukă dikhlitorea!” …kana varesar e četatea nai dini andel vast le Xaldeiengă!”
26 O Divano le Raiehko deaduma le Ieremiahkă, kadeadar:
27 „Dikta, Me sîm o Rai, o Dell sako manušehko. Sî vareso mirimahko anda Mîŕî rig?
28 Andakodea, kadea delduma o Rai: „Dikta, dau e četatea kadea andel vast le Xaldeiengă, thai andel vast le Nebukandeçarohkă, o thagar le Babilonohko, thai lela la.
29 Le Xaldeia, kai marăn pe pai četatea kadea šona pe, thai thona lakă iag, thai phabarăna la, andekhthan le khărănça po opraimos savengo andine tămîia le Baalohkă thai šordine jerfe pimahkă avră devlengă, kaste xollearăn Ma.
30 Kă le šave le Israelohkă thai le Iudahkă či kărdine anda o tărnimos lengo, dă sar so sî nasul angla Mande; le šave le Israelohkă dă sar xolleardine Ma andeiekhate la buteasa lengă vastendi, phenel o Rai.”
31 „Kă e četatea kadea astarăl Mangă e xolli thai arman, dă andoa des kana vazdea pe thai ji ando des dă adesara; anda kodea kamau te lau la angla o Mui Muŕo,
32 andai doši sa le nasulimasti kai kărde les le šave le Israelohkă thai le šave le Iudahkă kaste xollearăn Ma, on, lengă thagar, le šerălebară lengă, le raša lengă, le prooročea lengă, le manuši le Iudahkă thai le bešlitorea le Ierusalimohkă.
33 Amboldine Mangă le zăia, či dikhline pe Mande; sîkadem le, sîkadem le andeiekhate, ta či ašunde thai či sîti le.
34 Ta thodine pehkă prikăjimata le idolurengă ando Khăr pa sao akharăl pe Muŕo Anau, thai marisarde les.
35 Vazdine učimata le Baalohkă ande xar e Be-Xinom, kaste nakhaven andai iag le Molokosti pehkă šaven thai pehkă šeian: buti kai či mothodemas lengă; thai čina či nakhleasas mangă andai godi, kă sî te kărăn kadalendar barimata kaste nigrăn le Iudas ande bezex.”
36 „Thai akana, kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko, pai četatea kadea, pa savi phenen: „Avela dini ando vast le thagarehkole Babilonohko, mardini andai sabia, andoa bokhalimos thai andai čiuma”:
37 Dikta, tidaua le anda sal riga kai našadem le, ande xolli Mîŕî, thai ando baro Muŕo xollearimos; anaua le parpale ando than kadoa, thai kăraua le te bešen ando ujimos oče.
38 On avena o poporo Muŕo, thai Me avaua o Dell lengo.
39 Daua le khă illo thai khă drom, kaste daran Mandar orkana, karing o baxtalimos lengo thai le šavengo lengă pala lende.
40 Phandaua lença khă phanglimos vešniko, kă či mai amboldaua Ma lendar, ta kăraua lengă mišto thai thoaua lengă ando illo e dar Mandar, kaste na dureon Mandar.
41 Bukuriua Ma te kărau lengă mišto, thoaua le čeačimasa ando čem kadoa, anda soa illo thai andoa sa dii Muŕo.”
42 Kă kadea delduma o Rai: „Pala sar andem poa poporo kadoa sa kadala bară bibaxtalimata, sa kadea anaua pa lende soa mištimos, kai šinavau lengă les.
43 Tinena pe pale phuwea ando čem kadoa, pa sao phenen kă sî pustiimos bi manušengo thai jiwinengo, thai kă sî dino ando vast le Xaldeiengo.
44 Tinnena pe pale phuwea po rup, ramona pe zakonuri, boklearăna pe, thona pe dikhlitorea, ando čem le Beneaminohko, thai andel riga le Ierusalimohkă, andel četăçi le Iudahkă, andel četăçi kata o baŕobaro, andel četăçi andoa islazo, andel četăçi katar avelodes, kă anaua parpale lengă astarden le mardimahkărăn, phenel o Rai.”
Ieremia cumpără un teren
1 Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, în al zecelea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, care era al optsprezecelea an al lui Nebucadnețar. 2 În acea perioadă, armata împăratului Babilonului asedia Ierusalimul, iar profetul Ieremia era închis în curtea închisorii din palatul regelui lui Iuda, 3 în care Zedechia, regele lui Iuda, îl închisese, zicând: „De ce profețești, zicând: «Așa vorbește Domnul: ‘Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului și el o va cuceri. 4 Zedechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâna caldeenilor, ci, cu siguranță, va fi dat în mâna împăratului Babilonului, căruia îi va vorbi față în față și pe care-l va vedea cu propriii lui ochi. 5 Acesta îl va duce pe Zedechia în Babilon, unde va rămâne până Îmi voi aduce aminte de el, zice Domnul. Chiar dacă vă veți lupta împotriva caldeenilor, nu veți reuși’»“.
6 Ieremia a zis: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 7 «Hanamel, fiul unchiului tău Șalum, va veni la tine, zicând: ‘Cumpără terenul meu care este în Anatot, deoarece tu ai drept de răscumpărare ca să-l cumperi’»“.
8 Hanamel, fiul unchiului meu, a venit la mine în curtea închisorii, potrivit cuvântului Domnului, și mi-a zis: „Cumpără, te rog, terenul meu care este în Anatot, în teritoriul lui Beniamin, căci tu ai drept de moștenire și de răscumpărare. Cumpără-l tu!“.
Am știut că acesta era Cuvântul Domnului, 9 așa că am cumpărat de la Hanamel, fiul unchiului meu, terenul din Anatot și i-am cântărit șaptesprezece șecheli de argint. 10 Am semnat și sigilat actul, am pus martori și am cântărit argintul pe talere. 11 Am luat apoi actele de cumpărare, atât pe cel sigilat, în care erau termenii și condițiile cumpărării, cât și pe cel nesigilat, 12 și i le-am dat lui Baruc, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, înaintea vărului meu Hanamel, înaintea martorilor care au semnat actele de cumpărare și sub privirea tuturor iudeilor care se aflau în curtea închisorii.
13 Înaintea ochilor lor i-am poruncit lui Baruc, zicând: 14 „Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia aceste documente, atât actul de cumpărare sigilat, cât și pe cel nesigilat, și pune-le într-un vas de pământ ca să se păstreze multă vreme!». 15 Căci așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Se vor mai cumpăra case, terenuri și vii în țara aceasta»“.
16 După ce am dat actele de cumpărare a terenului lui Baruc, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului, zicând:
17 „Ah, Stăpâne Doamne, iată, Tu ai făcut cerurile și pământul prin puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins. Nimic nu este prea greu pentru Tine! 18 Tu arăți îndurare la mii de generații , dar aduci pedeapsa pentru nelegiuirea părinților în sânul copiilor lor. Tu ești Dumnezeul cel mare și puternic, al Cărui Nume este Domnul Oștirilor. 19 Sfaturile Tale sunt mărețe și faptele Tale sunt puternice. Ochii Tăi sunt deschiși asupra tuturor căilor fiilor omului, ca să dai fiecăruia după căile lui și după rodul faptelor lui. 20 Tu ai făcut semne și minuni în țara Egiptului și le-ai continuat până în ziua de azi, atât în Israel, cât și în lume, și Ți-ai făcut un Nume, așa cum se știe astăzi. 21 L-ai scos pe poporul Tău Israel din țara Egiptului cu semne și minuni, cu mână puternică, cu brațul Tău întins și cu o mare teamă. 22 Tu le-ai dat țara aceasta, pe care ai jurat strămoșilor lor că le-o vei da, țară în care curge lapte și miere. 23 Ei au venit și au luat-o în stăpânire, dar n-au ascultat de glasul Tău și n-au păzit Legea Ta. Tot ce le-ai poruncit să facă, nu au făcut. Atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri.24 Iată cum se înalță rampe de asalt împotriva cetății ca să fie cucerită! Din cauza sabiei, a foametei și a molimei, cetatea va cădea în mâinile caldeenilor, care o atacă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat, după cum vezi Tu Însuți. 25 Stăpâne Doamne, Tu mi-ai zis: «Cumpără-ți cu argint un teren și pune martori!», dar iată că cetatea este dată în mâinile caldeenilor!“.26 Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Ieremia, zicând: 27 „Iată, Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva prea greu pentru Mine? 28 De aceea, așa vorbește Domnul: «Dau cetatea aceasta în mâinile caldeenilor și în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și ei o vor cuceri. 29 Caldeenii, care luptă împotriva acestei cetăți, vor intra, îi vor da foc și o vor arde. Vor arde toate casele pe acoperișul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal și a turnat jertfe de băutură în cinstea altor dumnezei ca să Mă mânie. 30 Căci fiii lui Israel și fiii lui Iuda au făcut numai rău în ochii Mei încă din tinerețea lor. Da, fiii lui Israel M-au mâniat mereu prin lucrările mâinilor lor, zice Domnul. 31 Căci cetatea aceasta n-a încetat să-Mi provoace mânia și furia, din ziua când au construit-o și până în ziua aceasta; prin urmare, o îndepărtez din fața Mea. 32 Fiii lui Israel și fiii lui Iuda M-au provocat la mânie prin tot răul pe care l-au comis, atât ei, cât și regii și conducătorii lor, preoții și profeții lor, oamenii din Iuda și locuitorii Ierusalimului. 33 S-au întors cu spatele la Mine, nu cu fața. I-am învățat mereu dimineața, dar ei n-au ascultat și n-au acceptat îndrumarea Mea. 34 Și-au așezat spurcăciunile lor în Casa peste care este chemat Numele Meu și au pângărit-o. 35 Au construit înălțimi lui Baal în Valea Ben-Hinom, ca să-și sacrifice fiii și fiicele în foc, în cinstea lui Moleh, lucru pe care Eu nu li l-am poruncit; nici nu Mi-a trecut prin minte că ei vor comite asemenea urâciuni ca să-l facă pe Iuda să păcătuiască».
36 Acum însă, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cetatea aceasta despre care voi ziceți că va fi dată în mâinile împăratului Babilonului prin sabie, foamete și molimă: 37 «Iată, îi voi aduna din toate țările unde i-am alungat în mânia, furia și înverșunarea Mea cea mare, îi voi aduce înapoi în locul acesta și-i voi face să locuiască în siguranță. 38 Ei vor fi poporul Meu și Eu voi fi Dumnezeul lor. 39 Le voi da o singură inimă și o singură cale, ca să se teamă de Mine tot timpul, spre fericirea lor și a copiilor lor. 40 Voi încheia cu ei un legământ veșnic, potrivit căruia nu Mă voi opri din a le face bine. Voi pune în inima lor teama de Mine, ca să nu se mai îndepărteze de Mine. 41 Mă voi bucura să le fac bine și îi voi planta cu adevărat în țara aceasta din toată inima și din tot sufletul Meu».
42 Căci așa vorbește Domnul: «Așa cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot așa voi aduce peste el tot binele pe care îl promit. 43 Se vor cumpăra din nou terenuri în țara aceasta, despre care ziceți că a devenit o pustietate fără oameni și fără animale, din cauză că a fost dată în mâinile caldeenilor. 44 Se vor cumpăra din nou terenuri pe argint și se vor semna acte, care vor fi sigilate, în prezența martorilor, în teritoriul lui Beniamin, în împrejurimile Ierusalimului, în cetățile lui Iuda, în cetățile de la munte, în cetățile din zona deluroasă și în cetățile din Neghev, căci le voi aduce înapoi captivii, zice Domnul»“.