O juvindimos le Lazărohko.
1 Khă varesao Lazăro anda e Betania, o gau la Mariako thai la Martako, lati phei, sas nasfalo.
2 E Maria sas kodea kai makhlea le Raies mirosa, thai khoslea Lehkă pînŕă pehkă balença, thai o Lazăr o nasfalo sas lako phral.
3 Le pheia tradine koa Isus te phen lehkă: „Raia, dikta kă kukoa kai kames les, sî nasfalo.”
4 Ta o Isus, kana ašundea e vestea kadea, phendea: O nasfalimos kadoa nai merimahko, ta sî andai slava le Devllesti, anda o Šeau le Devllehko te avel bareardo anda leste.”
5 Thai o Isus kamelas la Marta, thai laka phea, thai le Lazăros.
6 Ta kana, ašundea kă o Lazăr sî nasfalo, mai ašilo dui des ando than kai sas;
7 thai pala kodea phendea le jenengă: „Aven te amboldas ame ande Iudea.”
8 „Sîkaitorina”, phendine Lehkă le jene,” akana dă iekhatar rodenas le Iudeia Te mudarăn Tu baŕănça, thai Te amboldes Tu ande Iudea?”
9 O Isus dea le angal: „Nai dešdui čeasuri ando des? Kana phirăl varekon desă či ambladeol, anda kă dikhăl e lumina la lumeati kadalati;
10 ta kana phirăl varekon reate, ambladeol, anda kă nai les lumina ande leste.”
11 Pala kadala orbe, phendea lengă: „O Lazăro, amaro amal, sovel: ta jeau te ušteavau les andai lindri.
12 Le jene phende Lehkă: „Raia, kana sovel, sî te kărdeol mišto.”
13 O Isus deasas duma pa lehko mullimos, ta on pateanas kă del duma poa xodinimos lino anda e lindri.
14 Atunčeara o Isus phendea lengă anglal: „O Lazăro mullo.”
15 „Thai bukurima kă či sîmas oče, anda tumende, kaste patean. Ta akana, aven te jeastar leste.”
16 Atunčea o Toma, phendino Jeamăno, phendea le kolavră jenengă: „Aven te jeas i ame te meras Lesa.”
17 Kana avilo o Isus, ašundea kă o Lazăro sas mullo dă štar des ando mormînto.
18 Thai, anda kă e Betania sas paše le Ierusalimostar, ka dešupanji stadii,
19 But anda le Iudeia avilesas andai Marta thai e Maria, kaste aven lença kă mullosas lengo phral.
20 Kana ašundea e Marta kă avel o Isus, ankăstea lehkă anglal; ta e Maria bešelas ando khăr.
21 E Marta phendea le Isusohkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral!
22 Ta i akana, jeanau kă orso mangăsa kata o Dell, dela tu o Dell.”
23 O Isus phendea lakă: „Teo phral juvindila.”
24 „Jeanau”, dea les anglal e Marta, „kă avela te juvindil koa juvindimos, ando des pai urma.”
25 O Isus phendea lakă: „Me sîm o juvindimos thai e čivava. Kon pateal ande Mande, orta i te mullino, traila.
26 Thai orkon trail, thai pateal ande Mande, či merăla čiăkhdata.Pateas e buti kadea?”
27 „E, Raia” phendea Lehkă oi,” pateau kă tu san o Kristoso, o Šeau le Devllehko, kai trăbulas te avel ande lumea.”
28 Pala so phendea kadala orbe, găli thai akhardea čioreal pehka phea la Maria, thai phendea lakă: „Avilo o Sîkaitorii thai akharăl tu.”
29 E Maria, sar ašundea, uštili iekhatar, thai gălitar Leste.
30 Kă o Isus či avilosas înkă ando gau, ta sas sa ando than kai avilisas e Marta.
31 Le Iudeia, kai sas la Mariasa ando khăr dikhline la kă uštilisas iekhatar thai ankăstindoi avri, găline pala late, kă phenenas: „Jeal koa mormînto, kaste rovel oče.”
32 E Maria, kana arăsli kai sas o Isus, thai dikhlea Les, šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral.”
33 O Isus, kana dikhlea la roindoi, la thai le Iudeien kai avilesas lasa, dukhadi'lo ande Lehko duxo, thai tulburisai'lo.
34 Thai phendea: „Kai thodean les?” „Raia,” phendine Lehkă on,” av thai dikh.”
35 O Isus rovelas.
36 Atunčea le Iudeia phendine: „Dikta sode dă but kamelas les!”
37 Thai iekh anda lende phendine: „O, kai pîtărdea le iakha le koŕăhkă, našti kărălas ka i o manuši kadoa te na merăll?”
38 O Isus dukhai'lo pale ande Peste, thai gălo koa mormînto. O mormînto sas khă thanšudro, koa šutimos savehko sas thodino khă baŕ.
39 „Den o baŕ rigate,” phendea o Isus. E Marta, e phei le mullesti, phendea Lehkă: „Raia, khandel pharăs, kă sî mullo dă štar des.”
40 O Isus phendea lakă: „Či phendem tukă kă, te pateasa, dikhăsa e slava le Devllesti?”
41 Line o baŕ andoa than kai pašleolas o mullo. Thai o Isus vazdea le iakha opră, thai phendea: „Daddna, naisarau Tukă kă ašundean Ma.
42 Jeanauas kă orkana ašunes Ma; ta dau duma kadea andoa norodo kai bešel rigate, kaste pateal kă Tu trdean Ma.”
43 Pala so phendea kadala orbe, çîpisardea muiesa zuralo: „Lazăre av avri!”
44 Thai o mullo ankăsto le vastença thai le pînŕănça phangle le făšiença le poxtanehkă, thai le mosa învăluime ande khă pištiri. O Isus phendea lengă: „Pîtărăn les, thai mekăn les te phirăl.”
45 But andal Iudeaia, kai avilesas andai Maria, kana dikhline so kărdeas o Isus, pateaine ande Leste.
46 Ta iekh anda lende găline kal Fariseia, thai phendea lengă so kărdeasas o Isus.
Le Barăraša den duma te mudarăn Les.
47 Atunčeara le raša le mai bară thai le Fariseia tidine o Staboro, thai phendine: „So kărasa? O manuši kadoa kărăl but minunea.
48 Te mekasa Les kadea, saoŕă pateana ande Leste, thai avena le Romaia thai xasarăn ame thai i o than amaro thai i o neamo.”
49 Iekh anda lende, o Kaiafa, kai sas baro rašai ando bărši kodoa, phendea lengă: „Tume či jeanen khanči;
50 ta či den tume godi kă să ande tumaro valoso te merăll khă korkoŕo manuši andoa norodo, thai te na xasaol soa neamo?”
51 Ta e buti kadea či phendeala lestar; ta, anda kă sas baro rašai ando bărši kodoa, prooročisardea kă o Isus avela te merăll andoa neamo.
52 Thai na numai andoa neamo kodoa, ta i kaste tidel ande khă korkoŕo stato le šaoŕăn le Devllehkă kola pharadine.
53 Andoa des kodoa, dinepeduma te mudarăn Les.
54 Anda kodea o Isus či mai phirălas angla le Iudeia; ta gălotar oçal ande phuw pašai pustia, andekh četaea kai bušolas Efraim; thai ašilo oče andekhthan Pehkă jenença.
O Isus ajukărdo ando Ierusalimo.
55 E Patradi le Iudeiendi sas paše. Thai but manuši andal phuwea kodola ankăste ando Ierusalimo, angla e Patradi, kaste ujarăn pe.
56 On rodenas le Isusos, thai denas duma iekh avrănça ando Templo: „So patean? Nai te avel koa prazniko?”
57 Ta le raša le mai bară thai le Fariseia mothodinesas kă, kana jeanela varekon kai sî, te de le phendimos kaste astarăn Les.
Moartea lui Lazăr
1 Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora acesteia, era bolnav. 2 Maria era cea care L-a uns pe Domnul cu parfum și I-a șters picioarele cu părul ei. Fratele ei, Lazăr, era bolnav. 3 Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că cel pe care-l iubești este bolnav!“. 4 Dar Isus, când a auzit, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre gloria lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea“.
5 Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr. 6 Prin urmare, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai rămas două zile în locul unde era.
7 După aceea, Isus le-a zis ucenicilor:
‒ Să ne ducem din nou în Iudeea!
8 Ucenicii I-au răspuns:
‒ Rabbi, iudeii tocmai căutau să Te omoare cu pietre, și Tu Te duci iarăși acolo?
9 Isus a răspuns:
‒ Nu sunt douăsprezece ore de lumină în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi. 10 Dar dacă umblă cineva noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.
11 După ce a spus acestea, le-a zis:
‒ Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să-l trezesc.
12 Ucenicii I-au zis:
‒ Doamne, dacă doarme, atunci se va face bine.
13 Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre somnul obișnuit.
14 Atunci Isus le-a spus deschis:
‒ Lazăr a murit. 15 Și Mă bucur pentru voi că n-am fost acolo, ca să credeți. Dar să mergem la el!
16 Atunci Toma, căruia i se zicea „Didymos“, le-a zis celorlalți ucenici:
‒ Să mergem și noi să murim împreună cu El!
Isus, Învierea și Viața
17 Când a sosit, Isus a aflat că Lazăr era deja în mormânt de patru zile. 18 Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii, 19 și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria ca să le mângâie sufletește pentru moartea fratelui lor. 20 Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-L întâmpine. Maria însă ședea în casă.
21 Marta I-a zis lui Isus:
‒ Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! 22 Dar chiar și acum știu că orice-I vei cere lui Dumnezeu, Dumnezeu Îți va da.
23 Isus i-a zis:
‒ Fratele tău va învia.
24 Marta I-a răspuns:
‒ Știu că va învia la învierea din ziua de pe urmă.
25 Isus i-a zis:
‒ Eu sunt Învierea și Viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă moare. 26 Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?
27 Ea I-a răspuns:
‒ Da, Doamne, cred că Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care urma să vină în lume.
28 Și, zicând aceasta, s-a dus și a chemat-o pe Maria, sora ei, spunându-i în șoaptă: „A sosit Învățătorul și te cheamă!“. 29 Cum a auzit aceasta, Maria s-a ridicat repede și s-a dus la El. 30 Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde-L întâmpinase Marta. 31 Atunci iudeii care erau cu ea în casă și o mângâiau sufletește, când au văzut că Maria se ridică repede și iese, au urmat-o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo.
32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui, zicându-I:
‒ Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.
33 Isus, când a văzut-o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duh și S-a tulburat.
34 El a întrebat:
‒ Unde l-ați pus?
Ei I-au răspuns:
‒ Doamne, vino și vezi!
35 Isus plângea. 36 Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“. 37 Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici acesta să nu moară?“.
Învierea lui Lazăr
38 Isus S-a înfiorat din nou în Sine și S-a dus la mormânt. Mormântul era o peșteră, la intrarea căreia fusese pusă o piatră.
39 Isus a zis:
‒ Dați piatra la o parte!
Marta, sora celui mort, I-a zis:
‒ Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!
40 Isus i-a zis:
‒ Nu ți-am spus că, dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
41 Au dat deci piatra la o parte. Isus Și-a ridicat ochii și a zis: „Tată, Îți mulțumesc că M-ai ascultat! 42 Știam că întotdeauna Mă asculți, dar am spus aceasta de dragul mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis“. 43 După ce a spus acestea, a strigat cu glas tare: „Lazăr, vino afară!“. 44 Cel ce murise a ieșit cu picioarele și mâinile legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată într-un ștergar.
Isus le-a zis:
‒ Dezlegați-l și lăsați-l să meargă!
Conspirație împotriva lui Isus
(Mt. 26:1-5Mc. 14:1-2Lc. 22:1-2)45 Atunci, mulți dintre iudeii care veniseră la Maria și văzuseră ce a făcut Isus, au crezut în El. 46 Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
47 Conducătorii preoților și fariseii au adunat Sinedriul și au zis:
‒ Ce facem? Omul Acesta face multe semne. 48 Dacă-L lăsăm să continue așa, toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor nimici atât locul, cât și națiunea.
49 Însă unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis:
‒ Voi nu știți nimic, 50 nici nu vă gândiți că este mai de folos pentru voi să moară un singur om pentru popor și să nu piară întreaga națiune.
51 Dar nu a spus lucrul acesta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus urma să moară pentru popor, 52 și nu numai pentru popor, ci și ca să-i adune într-un singur loc pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Prin urmare, din ziua aceea s-au hotărât să-L omoare.
54 De aceea Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în regiunea din apropierea deșertului, într-o cetate numită Efraim, și a rămas acolo cu ucenicii.
55 Paștele iudeilor era aproape și mulți din regiunea aceea se duceau la Ierusalim înainte de Paște ca să se curățească. 56 Ei Îl căutau pe Isus și își spuneau unii altora, în timp ce stăteau în Templu: „Ce credeți? Nu va veni deloc la sărbătoare?“. 57 Dar conducătorii preoților și fariseii dăduseră porunci ca, dacă știe cineva unde este, să-i anunțe, astfel încât să-L poată aresta.