O satearimos le šukăhko dă 38 bărši.
1 Pala kodea sas khă prazniko le Iudeiengo; thai o Isus ankăsto ando Ierusalimo.
2 Ando Ierusalimo, paša o Udar le Bakreango, sas khă naiarimahkopai, kai bušolas evreisko Betesda, kai sî les panji riga.
3 Ande le riga kadala pašleonas khă butimos nasfalengo, koŕă, lang, šukă, kai ajukărănas o mištimos le paiehko.
4 Anda kă ăkh înjero le Raiehko ulelas, kana thai kana ando naiarimahkopai, thai biujarălas o pai. Thai kukoa anglal, kai ulelas ande leste, pala o tulburimos le paiehko, kărdeolas sastevesto, orsavo nasfalimos te avino les.
5 Oče sas khă manuši nasfalo dă treanda thai oxto bărši.
6 O Isus, kana dikhlea les pašlindoi, thai, anda kă jeanelas kă sî nasfalo dă but čiro, phendea lehkă: „Kames te kărdeos sastevesto?”
7 „Raia”, dea Les anglal o nasfalo, „nai ma khonikh te šol ma ando naiarimaskopai kana biujol o pai; thai, ji kana te jeau me, ulel aver angla mande.
8 „Ušti”, phendea lehkă o Isus, „vazde teo pato thai phir.”
9 Andakhdata o manuši kodoa kărdi'lo sastevesto, lea pehko pato, thai phirălas. O des kodoa sas khă des Savatohko.
10 Le Iudeia phenenas kukolehkă so sas sasteardo: „Sî o des le Savatohko; nai tukă meklino te vazdes teo pato.”
11 O dea le anglal: „Kukoa kai kărdea ma sastevesto, phendea mangă: „Vazde teo pato, thai phir.”
12 On pušle les: „Kon sî o manuši kodoa, kai phendea tukă: „Vazde teo pato, thai phir?”
13 Ta kukoa sasterado či jeanelas kon sî: kă o Isus kărdi'lo sas bidikhlo andoa norodo kai sas ando than kodoa.
14 Pala kodea, o Isus arakhlea les ando Templo, thai phendea lehkă: „Dikta kă kărdilean sastevesto; dă akanara te na mai bezexarăs, kaste na kărdeol pe tukă vareso mai nasul.”
15 O manuši kodoa gălo, thai phendea le Iudeiengă kă o Isus sî Kodoa kai kărdea les sastevesto.
16 Anda kadea doši, le Iudeia line te phirăn pala o Isus, thai rodenas te mudarăn Les, anda kă kărălas kadala butea ando des le Savatohko.
E buti le Šeavesti.
17 Ta o Isus dea le anglal: „Muŕo Dadd kărăl buti ji akana; thai Me sakadea butearau.”
18 Orta anda kodea rodenas i mai but le Iudeia te mudarăn Les, na numai anda kă pîtărălas o des le Savatohko, ta i anda kă phenelas kă o Dell sî Lehko Dadd, thai kărdeolas kadeadar orta sar o Dell.
19 O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă, o Šeau našti kărăl khanči Pestar; O či kărăl numai so dikhăl ka Pehko Dadd kărindoi; thai sa so kărăl o Dadd, kărăl i o Šeau sakadea.
20 Kă o Dadd kamel le Šaves, thai sîkavel Lehkă sa so kărăl; thai sîkavela Lehkă butea mai bară sar kadala, ta tume te mirintume.
21 Čeačimasa, pala sar o Dadd ušteavel ăl mullen, thai del le čivava, sa kadea i o Šeau del čivava kas kamel.
22 O Dadd čina či krisînil khanikas ta sa e kris dea la le Šeavehkă,
23 anda ka sa te denpativ le Šeaves sar denpativ le Daddes. Kon či delpativ le Šeaves či delpativ le Daddes, kai tradea Les,
24 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă kon ašunel le divanuri Mîŕă, thai pateal ande Kukoa kai tradea Ma, sî les čivava vešniko, thai či avel kai kris, ta nakhlo andoa mullimos kai čivava.
25 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă avel o čeaso, thai akana i avilo, kana le mulle ašunena o mui le Šeavehko le Devllehko, thai kukola kai ašunena Les, uštena.
26 Kă, palasar o Dadd sî les e čivava ande Peste, sa kadea dea le Šaves te avel les e čivava ande Peste.
27 Thai dea Les zor te krisînil, anda kă sî o Šeau le manušehko.
28 Na mirin tume la buteatar kadalatar; anda kă avel o čeaso kana sa kukola andal mormînturi ašunena Lehko mui,
29 thai anklena avri anda lende. Kola kai kărdine o mištimo, uštena andai čivava; ta kukola kai kărdine nasul, uštena anda e kris.
30 Me našti kărau Mandar khanči: krisîni pala sar ašunau; thai e Kris Mîŕî sî čeači, anda kă či rodau te kărau o kamimos Muŕo, ta o kamimos le Daddehko, kai tradea Ma.
O phendimos le Daddehko thai le Ioanohko.
31 Kana Me phenau pa Mande korkoŕo, o phendimos Muŕo nai čeačio.
32 Sî iekh Aver, kai phenel pa Mande; thai jeanau kă o phendimos, kai kărăl Les o pa Mande, sî čeačio.
33 Tume tradean koa Ioan, thai o phendea andoa čeačimos.
34 Na kă o phendimos, kai primi les Me, avel kata khă manuši; ta phenau le butea kadala kaste aven skăpime.
35 O Ioan sas e lumina, kai sî astardi thai străfeal, thai tume kamblaean te vesălin tume vareso čiro kai lumina lesti.
36 Ta Man sî ma khă phendimos mai baro sar le Ioanohko; kă le butea, kai dea Mangă le Muŕo Dadd te kărau le, orta le butea kadala, kai Me kărau le, phenen pa Mande kă o Dadd tradea Ma.
37 Thai o Dadd kai tradea Ma, phendea o korkoŕo pa Mande. Tume či ašundean čiăkhdata Lehko mui, či dikhlean Lehko tipo;
38 thai o Divano Lehko či ašel ande tumende, anda kă či patean ande Kukoa, kai tradea Les O.
39 Roden o LillleDevllehko, anda kă dinen kă ande leste sî tume e čivava e vešniko, ta orta on phenen pa Mande.
40 Thai kamen te aven Mande, kaste avel tume čivava!
41 Me či phirau pala e slava kai avel katal manuši.
42 Ta Me jeanau kă nai ande tumende Kamblimos le Devllehko.
43 Me avilem ando anau Mîŕă Daddehko, thai či primisardean Ma; te avela iekh aver, ande pehko anau, kodoles primina les.
44 Sar dašti patean tume, kai phirăn pala e slava, kai den tumengăla iekh avrăngă, thai či roden e slava kai avel katoa korkoŕo Dell?
45 Te na patean kă došaraua tume angloa Dadd; sî kon te došarăl tume: o Moise ande savo thodean tumaro pateaimos.
46 Kă, kana pateana ando Moise, pateana i ande Mande, anda kă o ramosardea pa Mande.
47 Ta kana či patean kodola ramome lestar, sar pateana ande Mîŕă divanuri?”
Isus vindecă un om infirm la bazinul Betesda
1 După acestea, a avut loc o sărbătoare a iudeilor, și Isus S-a dus la Ierusalim. 2 În Ierusalim, aproape de Poarta Oilor, se află o baie publică, supranumită în ebraică „Betesda“, care are cinci porticuri. 3 În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, ologi și paralizați, care așteptau mișcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului cobora din când în când în bazin și tulbura apa. Și primul care pășea în el, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5 Și era acolo un om care zăcea de treizeci și opt de ani în neputința lui.
6 Isus l-a văzut pe acesta zăcând și, știind că era deja bolnav de multă vreme, i-a zis:
‒ Vrei să te faci sănătos?
7 Bolnavul I-a răspuns:
‒ Domnule, nu am pe nimeni care să mă arunce în bazin atunci când se tulbură apa și, până mă duc eu, coboară altul înaintea mea!
8 Isus i-a zis:
‒ Ridică-te, ia-ți patul și umblă!
9 Imediat omul s-a făcut sănătos, și-a ridicat patul și a început să umble.
În ziua aceea era Sabatul.
10 Prin urmare, iudeii îi ziceau celui ce fusese vindecat:
‒ Este ziua de Sabat. Nu-ți este permis să-ți ridici patul!
11 Însă el le-a răspuns:
‒ Cel Ce m-a făcut sănătos mi-a zis: „Ridică-ți patul și umblă!“.
12 Ei l-au întrebat:
‒ Cine este Omul Care ți-a zis: „Ridică-ți patul și umblă!“?
13 Dar cel vindecat nu știa cine este, pentru că Isus Se retrăsese din mulțimea care era în locul acela .
14 După acestea, Isus l-a găsit în Templu și i-a zis:
‒ Iată că te-ai făcut bine! Să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău.
15 Omul a plecat și i-a înștiințat pe iudei că Isus este Cel Care l-a făcut sănătos.
Lucrarea Fiului
16 Din cauza aceasta, iudeii Îl persecutau pe Isus, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua de Sabat. 17 Însă Isus le-a răspuns: „Tatăl Meu încă lucrează și acum, iar Eu de asemenea lucrez“. 18 Tocmai de aceea iudeii căutau și mai mult să-L omoare, fiindcă nu numai că încălca ziua de Sabat, ci mai vorbea și despre Dumnezeu ca despre Tatăl Său, făcându-Se astfel deopotrivă cu Dumnezeu.
19 Atunci Isus le-a răspuns și le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce-L vede pe Tatăl făcând. Ceea ce face Tatăl , face și Fiul întocmai. 20 Căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și-I arată tot ce face El. Și Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, pentru ca voi să rămâneți uimiți. 21 Într-adevăr, așa cum Tatăl învie morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață oricui dorește El. 22 Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului, 23 pentru ca toți să-L onoreze pe Fiul așa cum Îl onorează pe Tatăl. Cel ce nu-L onorează pe Fiul nu-L onorează nici pe Tatăl, Care L-a trimis.
24 Adevărat, adevărat vă spun că, cine ascultă Cuvântul Meu și crede în Cel Ce M-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum a și venit, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce ascultă vor trăi. 26 Căci așa cum Tatăl are viața în Sine Însuși, tot așa I-a dat și Fiului să aibă viața în Sine Însuși 27 și I-a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiul Omului. 28 Nu fiți uimiți de acest lucru, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui 29 și vor ieși din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viață, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.
30 Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi; Eu judec după cum aud, și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.
Mărturia despre Fiul
31 Dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, atunci mărturia Mea nu este adevărată. 32 Este un Altul Care mărturisește despre Mine și știu că mărturia pe care o depune El despre Mine este adevărată. 33 Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr. 34 Nu că Eu aș avea nevoie să primesc mărturie de la om, ci spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți. 35 El era candela care ardea și strălucea și voi ați vrut să vă veseliți pentru un ceas la lumina lui. 36 Eu însă am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan. Căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, tocmai lucrările acestea, pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. 37 Și Tatăl, Care M-a trimis, mărturisește El Însuși despre Mine. Voi nu I-ați auzit niciodată glasul, nici nu I-ați văzut înfățișarea 38 și nu aveți Cuvântul Lui rămânând în voi, pentru că nu credeți în Acela pe Care L-a trimis El. 39 Voi cercetați Scripturile deoarece credeți că în ele aveți viață veșnică, dar tocmai acestea sunt cele care mărturisesc despre Mine. 40 Și nu vreți să veniți la Mine ca să aveți viață.
41 Eu nu urmăresc să primesc glorie de la oameni. 42 Dar vă cunosc, și știu că nu aveți în voi dragoste de Dumnezeu. 43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu și nu Mă primiți. Dacă vine altul, în numele lui însuși, pe acela îl veți primi. 44 Cum puteți crede voi, care urmăriți să primiți glorie unii de la alții și nu căutați gloria care vine de la singurul Dumnezeu? 45 Să nu credeți că Eu vă voi acuza înaintea Tatălui. Acuzatorul vostru este Moise, cel în care v-ați pus speranța. 46 Căci, dacă l-ați crede pe Moise, M-ați crede și pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. 47 Dar dacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele Mele?“