E pilda le ispravnikosti bipateaimahko.
1 O Isus mai phendea Pehkă jenengă: „Khă manuši bravalo sas les khă ispravniko kai sas pîrîme leste kă xal sa lehko mandimos.
2 O akhardea les, thai phendea lehkă: „So ašunau me kă del pe duma pa tute? De teo dindimos anda ti isprăvničia, anda kă našti te mai aves ispravniko.”
3 O ispravniko phendea pehkă: „So te kărau kana o stăpîno lel mîŕî isprăvničia? Te xunavau, naštiu; te mangau, mangă lajeau.
4 Jeanau so sî te kărau, andakă, atunčeara kana avaua ankalado anda e isprăvničia, on te priminma ande pehkă khăra.”
5 Akhardea saoŕăn anda le unjilitorea pehkă stăpînohkă, thai phendea kolehkă anglal: „Sode san unjile mîŕă stăpînohkă?”
6 „Ăkh šell măsurea zetinohkă,” dea anglal o.Thai phendea lehkă: „Le teo lill thai ramosar iekhatar panvardeši.”
7 Pala kodea phendea avrăhkă: „Ta tu, sode san unjile?” „Ăkh šell măsurea divehkă”, phendea o. Thai o phendea lehkă: „Le teo lill, thai ramosar oxtovardeši.”
8 O stăpîno lehko lăudisardea le ispranikos le bičeačes, anda kă kărdea buti xaraimasa. Kă le šeave kadale veakohko, angla pehkă manuši, sî mai xarane sar le šeave la luminakă.
9 Me phenau tumengă: „Kărăn tumengă amalea le kandimasa le mandimatănça bičeače, anda kă atunčeara kana merăna, te primil tume ande le çări le vešnikuri.
10 Kon sî pateaimahko ande le mai xanç butea, sî pateaimahko i ande le mai bară; thai kon sî bičeačio ande le mai çînora butea, sî bičeačio i ande le mai barea.
11 Ta, kana či sanas pateaimahkă ande le bravalimata le bičeačea, kon dela tumengă le čeače bravalimata?
12 Thai kana či sanas pateamne ande buti avrăsti, kon dela tume so sî tumaro?
13 Či khă kanditorii našti kandel duie stăpînengă; kă or či dabadikhăla iekhăs thai le kolavrăs kamela les, or nikărăla numai ka iekh thai le kolavrăs na lela sama. Našti kandas i le Devllehkă thai i le Mamonahkă.”
Xamata kărdine le Fariseiengă.
14 Le Fariseia, kai sas kamblitorea lovengă, ašunenas i on sa kadala butea, thai asanas pehkă Lestar.
15 O Isus phendea lengă: „Tume roden te sîkaven tume bibezexale angla le manuši, ta o Dell prinjeanel tumară ille; anda kă so sî vazdino angla le manuši, sî khă jungalimos angloa Dell.
16 E Kris thai le proročea nikărdine ji koa Ioan; dă atunčeara angle E LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti delpeduma; thai orkongodi, kaste šol pe ande late, del busna.
17 Sî mai lesno te nakhăl o čeri thai e phuw dă sar te perăl khă prušuk anda e slova anda e Kris.
18 Or kon mekăl pehka romnea thai lel avrea romnea, preakurvil; thai kon lel pehkă dă romni kola mekli pehkă romestar, preakurvăril.
E pilda le bravalesti bimilako.
19 „Sas khă manuši bravalo, kai xureavelas pe andel poxtana parne thai ino sano; Thai ande sako des nigrălas khă čivava pherdo baxtalimos thai străfeaimos.
20 Ka lehko udar, pašleolas khă čioŕo, kai bušolas Lazăro, pherdo phumnea.
21 Thai kamelas but te čeaileol le prušukănça, kai perănas katai skafidi le bravalesti; ji kana i le jukăl avenas thai čearănas lehkă phumnea.
22 Le čirosa o čioŕo mkullo; thai sas nigărdo le injerenara ando bărkh le Avraamohko. Mullo i o bravalo, thai praxosarde les.
23 Ta kana sas o ando than le mullengo, andel kăsnimata, vazdea pehkă iakha opră, thai dikhlea dă dural le Avraamos, thai le Lazăros ande lehko bărkh,
24 thai çîpisardea: „Rašea Avraame, avel tukă mila mandar, thai trade le Lazăros te kovlearăl o gor le naiehko ando pai, thai te šudrearăl mîŕî šib; kă zurales sîm kăsnime ado phabarimos kadoa.”
25 „Šeaua”, dea les anglal o Avraamo „an tukă godi kă, ande ti čivava, tu lean tukă le butea le lašea, thai o Lazăro lea pehkă le jungalea; akana koče o sî răzgîime, ta tu tinuime.
26 Pašea sa kadala, maškar amende thai tumende sî khă bari jungalixar, kadea kă kola kai kamen te nakhăn koçal tumende, or oçal amende, te na daštin.”
27 O bravalo phendea: „Ta rudi tu, rašea Avraame, trade le Lazăros ando khăr mîŕă daddehko;
28 kă sî ma panji phral, thai te čeačerălengă kadala butea, kaste na aven i on ando than kadoa le tinohko.”
29 O Avraamo dea les anglal: „Sî le ăl Moisas thai le prooročea; te ašunen lendar.”
30 „Na, rašeaia Avraame,” phendea o; „ta kana jeala lende varekon andal mulle, kăina pe.”
31 Thai o Avraam dea les anglal: „kana či ašunen le Moisastar thai le prooročendar, či pateana čina či kana juvindila varekon andal mulle.”
Pilda administratorului nedrept
1 Apoi le-a zis ucenicilor:
‒ Un om bogat avea un administrator care a fost acuzat că-i risipește averea. 2 El l-a chemat și i-a zis: „Ce înseamnă lucrul acesta pe care-l aud despre tine? Dă socoteală de administrația ta, pentru că nu mai poți fi administrator!“. 3 Administratorul și-a zis: „Ce să fac, pentru că stăpânul meu va lua administrația de la mine? Să sap – nu sunt în stare, iar să cerșesc – mi-e rușine. 4 Știu ce-o să fac, pentru ca, atunci când voi fi îndepărtat din administrație, ei să mă primească în casele lor!“.
5 I-a chemat, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său și i-a zis primului: „Cât îi datorezi stăpânului meu?“. 6 Acela i-a răspuns: „O sută de bați de ulei de măsline“. El i-a zis: „Ia-ți registrul, așază-te repede și scrie cincizeci!“. 7 A zis apoi altuia: „Dar tu, cât îi datorezi?“. Acela i-a răspuns: „O sută de cori de grâu“. El i-a zis: „Ia-ți zapisul și scrie optzeci!“.
8 Stăpânul l-a lăudat pe administratorul nedrept, deoarece lucrase cu perspicacitate. Căci fiii veacului acestuia sunt mai isteți față de propria lor generație, decât fiii luminii.
9 Și Eu vă spun: faceți-vă prieteni cu ajutorul bogăției nedrepte, pentru ca, atunci când ea va înceta să mai fie, aceștia să vă primească în corturile veșnice! 10 Cine este credincios în lucrul cel mai mic, este credincios și în cel mare, și cine este nedrept în lucrul cel mai mic, este nedrept și în cel mare. 11 Așadar, dacă n-ați fost credincioși în ce privește bogăția nedreptății, cine v-o va încredința pe cea adevărată? 12 Și dacă n-ați fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru? 13 Niciun servitor nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și-l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și bogăției.
14 Fariseii, care erau iubitori de bani, au auzit toate acestea și își băteau joc de El.
15 Dar El le-a zis:
‒ Voi sunteți cei ce vă îndreptățiți pe voi înșivă înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile! Căci ce este înălțat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Alte învățături
(Mt. 11:12-13Mt. 5:18, Mt. 31-32)16 Legea și Profeții au ținut până la Ioan. De atunci încoace se vestește Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și fiecare dă năvală în ea. 17 Este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să cadă o parte a vreunei litere a Legii!
18 Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta comite adulter, iar cel care se căsătorește cu o femeie divorțată de soțul ei comite adulter.
Bogatul și Lazăr
19 Era un om bogat, care se îmbrăca în purpură și in subțire și se bucura de lux în fiecare zi. 20 La poarta lui zăcea cineva sărac, pe nume Lazăr, care era plin de bube 21 și care tânjea să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului. Până și câinii veneau și-i lingeau bubele.
22 Săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit apoi și bogatul și a fost înmormântat. 23 În Locuința Morților, unde se afla în chinuri, și-a ridicat ochii și l-a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul acestuia. 24 Atunci el, strigând, a zis: „Tată Avraam, ai milă de mine și trimite-l pe Lazăr să-și umezească vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci sunt atât de chinuit în flacăra aceasta!“.
25 Însă Avraam a zis: „Copile, amintește-ți că, în viața ta, tu ai primit lucrurile bune, iar Lazăr le-a primit pe cele rele, așa că acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit. 26 Pe lângă toate acestea, între noi și voi a fost așezată o prăpastie mare, astfel încât cei ce vor să treacă de aici la voi, să nu poată, și nici cei de acolo să nu poată trece la noi“.
27 El a zis: „Atunci, te rog, tată Avraam , să-l trimiți în casa tatălui meu, 28 căci am cinci frați, ca să-i avertizeze, așa încât să nu vină și ei în locul acesta de chin!“.
29 Însă Avraam a zis: „Îi au pe Moise și pe Profeți. Să asculte de ei!“.
30 Dar el a zis: „Nu, tată Avraam, ci dacă se duce la ei cineva dintre cei morți, atunci se vor pocăi!“.
31 Însă Avraam i-a zis: „Dacă nu ascultă de Moise și de Profeți, nu vor fi convinși nici dacă învie cineva dintre cei morți!“.