O divano poa baŕobaro. Le baxtalimata.
1 Kana dikhlea o Isus le manušen, ankăsto po baŕobaro; thai pala so ašilo tele, le jene Lehkă pašile paša Leste.
2 Pala kodea lea te del duma thai te sîkavele kadea:
3 Baxtale kolendar čioŕă ando duxo, kă lengo sî o Thagarimos le čerurengio!
4 Baxtale kolendar kai roven, kă on avena line andeangali!
5 Baxtale kolendar le kovlendar, kă lendi avelale e phuw!
6 Baxtale kolendar bokhale thai trušale pala o bibezexalimos, kă on avena čeailearde!
7 Baxtale kolendar kai miluin, kă len avela le rig milatar!
8 Baxtale kolendar le illesa ujo, kă on dikhăna le Devlles!
9 Baxtale kolendar kai împătisarăn, kă on avena akharde šeave le Devllehkă!
10 Baxtale kolendar kai avena našade anda e doši le bibezexalimasti, kă lengo sî o Thagarimos le čerurengo!
11 Baxtalimos avela tumendar kana, anda Mîŕî doši, le manuši dena tume armaia, našavena tume, thai phenena sako butea jungale thai bičeače pa tumende!
12 Bukurin tume thai vesălin tume, anda kă tumaro potindimos sî baro ande le čeruri; kă sa kadea našadine le prooročen, kai sas mai anglal tumendar.
Le jene sî o lon la phuweako thai e duda
la lumeati.
13 Tume san o lon la phuweako. Ta kana o lon xasarăl pehko gusto, anda soste lela pehkă pale e zor te londearăl? Atunčeara manai lašo khančesko ta te avel šudino avri, thai linčeardo andel pînŕă le manušendar.
14 Tume san e duda la lumeati. Khă četatea thodii pe khă baŕbaro, našti te ašel garadi.
15 Thai le manuši či astarăn e duda kaste thon la tala e balai, ta thon la ando sfešniko, thai dudearăl saorăngo kolengo andoa khăr.
16 Sa kadea te străfeal i tumari duda angla le manuši, ta on te dikhăn tumară laše kărdimata, thai te lăudin le Daddes tumarăs, kai sî andel čeruri.
O pherdimos la Krisako thai le Prooročiengă.
17 Te na patean kă avilem te čioŕarau e Kris or le Proročimata; avilem na te čioŕarau, ta te pherau la.
18 Kă čeačimasa phenau tumengă, sode čiro či nakhăla o čeri thai phuw, či nakhăla či khă divano or khă phadimos literako anda e Kris, anglal te kărdeona sa le butea.
19 Kadea kă, or kon čioŕarăla iekh anda kukola le mai çînora anda kadala mothodimata, thai sîkavela le manušen kadea, avela akhardo o mai çînoro anda o Thagarimos le čerurengo; ta orkon arakhălale, thai sîkavela avrăn te arakhăn le, avela akhardo baro ando Thagarimos le čerurengo.
20 Kă phenau tumengă kă, kana tumaro bibezexalimos či nakhavela o bibezexalimos le sîkaditorengo thai le Farisengo, či khă statosa našti šona tume ando Thagarimos le čerurengo.
Poa mudardimos.
21 Ašundean kă phendea pe kolengă ando puraimos: „Te na mudarăs; orkon mudarălla, perăla tala doši le krisînimasti.”
22 Ta me phenau tumengă kă orkon xoleaol pe pehko phral, perăla tala e doši le krisînimasti; thai orkon phenela pehkă phralehkă: „Dilea!” perăla tala e doši le Staborosti; ta orkon phenela lehkă „Čealadeaona!” perăla tala e doši la iagati le merimasti.
23 Kadea kă, kana nigrăs ti pativ koa altari, thai oče anes tukă godi kă teo phral sî les vareso tusa,
24 mekh ti pativ oče angloa altari, thai jea mai anglal ta împătisao te phralesa; pala kodea av ta an ti pativ.
25 Rode ta împătisao iekhatar te pîrîtoresa, sode čiro san lesa po drom; ta na varesar teo pîrîtori te del tu po vast le krisînitorehko, o krisînitori te del tu po vast le phanditorehko, te šudel tu ande robia.
26 Čeačimasa phenau tukă kă či anklesa oçal ji kana či potinesa o mai palal bišariç.
Pai preakurvia thai o muklimos.
27 Ašundean kă phendea pe kolengă ando puraimos: „Te na preakurvis.”
28 Ta Me phenau tumengă kă i or kon dikhăl ka khă juvli, te del dii late, i preakurvisardea lasa ande pehko illo.
29 Kana kadea ti iakh e čeači kărăl tu te perăs ando bezex ankalavla avri thai šudela tutar; kă sî karing teo mištimos te xasaol iekh anda te kotoriça thai te na avel šudino sa teo stato ande iag le merimasti.
30 Kana teo vast o čeačio kărăl tu te perăs ando bezex, šin les thai šude les tutar; kă sî anda tute mai mišto te xasaol iekh anda te kotoriça, dă sar te šudel pe sa teo stato ande iag le merimasti.
31 Phendea pe pale: „Orkon mekăla pehka romnea, te dela khă lill meklimahko.”
32 Ta Me phenau tumengă kă or kon mekăla pehka romnea, avri numai anda e doši la kurviati, del la zor te arăsăl te preakurvil; thai kon lela la dă romni kola mekli le romestar, preakurvil.
Poa solaxaimos.
33 Ašundean pale kă phendea pe kolengă andoa puraimos: „Te na solaxas bangăs; ta te pherăs angloa Rai le solaxaimata tiră.”
34 Ta Me phenau tumengă: Te na solaxan čidăsar; či po čeri kă sî o skamin le raimahko le Devllehko;
35 či pe phuw, anda kă sî than le pînŕăngo Lehko; či po Ierusalimo, kă si e četatea e mai bari le Thagaresti.
36 Te na solaxas či pe teo šero, kă našti te kărăs khă firo ball parno or kalo.
37 Tumaro dimos duma te avel: „E, e; či, či”; so nakhăl pa kadala divanuri, avel kata kukoa o nasul.
O răbdimos le nasulimahko thai o kamblimos le dušmaiengo.
38 Acuundean kă phendea pe: „Iakh anda iakhate, thai dandd anda danddeste.”
39 Ta Me phenau tumengă: Te na len tume kukolesa kai kărăl tumengă nasul. Ta, orkon malavel tu pa e buka e čeači, amboldenlehkă i e kolaver.
40 Orkon kamel te krisînil pe tusa, thai te lel i ti raxami, mekh lehkă i o gad.
41 Kana zumavela tu varekon te jeas lesa khă tilometro, jea lesa dui.
42 Kolehkă kai mangăl tukă, de les; thai na ambolde le zăia kolehkă kai kamel te lel unjile tutar.
43 Ašundean kă phendea pe: „Te kames te pašes, thai te na dabadikhăs te dušmanos.”
44 Ta Me phenau tumengă: kamen tumară dušmaien, dendumadămišto kolen kai den tume armaia, kărăn mišto kolengă kai čidabadikhăn tume, thai rudin tume anda kukola kai marăn tume thai kai našaven tume,
45 kaste aven le šeave tumară Daddehkă kai sî andel čeruri; kă O kărăl te anklel o kham Lehko i pal nasul i pal laše, thai del brîšind i pal čeače i pal bičeače.
46 Kana kamen numai kukolen kai kamen tume, so potindimos mai ajukărăn? Či kărăn kadea i le bibolde?
47 Thai kana denangli kamblimasa numai tumară phralen, so buti biašundi kărăn? Ta kola kai či patean na kărăn kadea?
48 Tume aven bidošako, pala sar o Dadd tumaro andoa čeri sî bidošako.
Predica de pe Munte
Fericirile
(Lc. 6:20-23)1 Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte. După ce S-a așezat jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2 El Și-a deschis gura și a început să-i învețe, zicând:
3 „Fericiți sunt cei săraci în duh,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
4 Fericiți sunt cei ce jelesc,
căci ei vor fi mângâiați!
5 Fericiți sunt cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul!
6 Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7 Fericiți sunt cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8 Fericiți sunt cei cu inima curată,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9 Fericiți sunt cei împăciuitori,
căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu!
10 Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
11 Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12 Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în Ceruri! Căci tot așa i-au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.
Sarea pământului și lumina lumii
(Mc. 9:50Lc. 11:33Lc. 14:34-35)13 Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată? Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15 Și nimeni nu aprinde o candelă ca s-o pună sub un obroc, ci o așază pe un sfeșnicar și, astfel, luminează pentru toți cei din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L glorifice pe Tatăl vostru Care este în Ceruri.
Isus și împlinirea Legii
(Lc. 16:17)17 Să nu credeți că am venit să distrug Legea sau Profeții. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă sau o parte a vreunei litere nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19 Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, acesta va fi numit «cel mai mic» în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel , acesta va fi numit «mare» în Împărăția Cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
Despre mânie și ucidere
(Lc. 12:58-59)21 Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!». Oricine ucide va fi supus judecății. 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său, fără motiv, va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule» va fi supus judecății Sinedriului; iar cel ce-i va zice: «Nebunule» va fi supus judecății focului gheenei.
23 Așa că, dacă îți aduci darul la altar, și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ți darul acolo, înaintea altarului. Du-te, mai întâi, și împacă-te cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.
25 Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, în timp ce ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna gardianului închisorii și să fii aruncat apoi în închisoare! 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant!
Despre adulter
(Mt. 18:8-9Mc. 9:43-48)27 Ați auzit că s-a zis: «Să nu comiți adulter!». 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29 Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate-l și aruncă-l, căci este spre folosul tău să-ți piară una dintre părțile trupului, și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie-o și arunc-o, căci este spre folosul tău să-ți piară una dintre părțile trupului, și să nu-ți meargă tot trupul în gheenă.
Despre divorț
(Mt. 19:9Mc. 10:11-12Lc. 16:18)31 S-a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să-i dea o scrisoare de despărțire». 32 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr-un alt motiv decât cel al preacurviei, o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată comite adulter.
Despre jurăminte
33 Din nou, ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale». 34 Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, pentru că este scăunașul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie «Da! Da!» și «Nu! Nu!». Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.
Despre răzbunare
(Lc. 6:29-30)38 Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte». 39 Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept întoarce-i-l și pe celălalt. 40 Celui ce vrea să te dea în judecată și să-ți ia cămașa, lasă-i și haina, 41 iar dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi cu el două mile . 42 Celui ce-ți cere dă-i, iar pe cel ce vrea să se împrumute de la tine să nu-l refuzi.
Iubirea dușmanilor
(Lc. 6:27-28, Lc. 32-36)43 Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe semenul tău, și să-l urăști pe dușmanul tău». 44 Dar Eu vă spun: iubiți-vă dușmanii, binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, faceți-le bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45 ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în Ceruri. Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Căci, dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare colectorii de taxe nu fac la fel? 47 Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru Cel ceresc este desăvârșit.