O xasarimos le rudimahko kal idolea.
1 O thagar o Iosia tidea peste sea le phurăn le Iudahkă thai le Ierusalimohkă.
2 Pala kodea ankăsto koa Khăr le Raiehko, sa le romença le Iudahkă thai sa le manušença le ierusalimohkărănça, le rašança, le prooročença, thai soa poporo, kata o mai çăkno ji koa mai baro. Drabardea angla lende sea le divanuri andoa lill le phanglimahko, savo arakhlesas les ando Khăr le Raiehko.
3 O thagar bešelas po skamin lehko o thagarno, thai kărdea phanglimos angla o Rai, šinaindoi pe te phirăl pala o Rai, thai te arakhăl le mothodimata, le sîkaimata thai le krisa Lehkă, anda soa illo thai andoa soa dii lehko, kaste nikrăl kadea le divanuri le phanglimahkă kadalehkă, ramome ando lill kadoa. Thai soa poporo šutea pe ando phanglimos.
4 O thagar mothodea le bară rašahkă le Xilchiahkă, le rašangă andoa duito širo, thai kolengă so arakhănas o prago, te ankalaven andoa Templo le Raiehko sa le butea kai sas kărdine andoa Baal, andai Astarteea, thai anda sai oštirea le čeresti: thai phabardea le avri andoa Ierusalimo, ande le phuwea le Chedronohkă, thai thodea te nigrăl lengo ušar ando Betelo.
5 Našadea le rašan le idolengă, thodine le thagarendar le Iudahkă te phabarăn tămîia pe le učimata ande le četăçi le Iudahkă thai andal thana rigatar le Ierusalimohkă, thai kolen kai anenas tămîia le Baalohkă, le khamehkă, le šonutohkă, le zodiengă thai sa la oštireahkă le čerehkă.
6 Ankaladea andoa Khăr le Raiehko o idolo la Astarteiako, thai nigărdea les avri andoa Ierusalimo koa nanilaši o Chedron thai paruglea les ando ušar, thai o ušar šudea les pe le mormînturi le šeavengă le poporohkă.
7 Dea tele le khăra le sodomiçngă kai sas ando Khăr le Raiehko, thai ande save le juwlea akhuvenas çăre andai Astartea.
8 Andea sa le rašan anda le četăçi le Iudahkă; marisardea le učimata kai phabarănas tămîia le raša, katai Gheba ji ande Beer-Šeba; thai phaŕadea le učimata katal udara, kutea kai sas koa šutimos le udarăhko le Iosuahko, o šerobaro la četateako, thai kutea kai sas ande bičeači rig le udarăhko la četateako.
9 Ta le raša le učimatăngă či anklenas koa altarii le Raiehko ando Ierusalimo, ta xanas pogăči ando maškar lengă phralengo.
10 O thagar marisardea o Tofeto ande xar le šeavendi le Xinomohkă, ta khonikh te na mai nakhavel pehkă šeaves or pehka šea andai iag ande pativ le Moloxosti.
11 Dureardea kata o šutimos le khărăhko le Raiehko le grast, save le thagar le Iudahkă šinadesas le ăl khamehkă, paša e odai le dregătoresti o Netan-Melek, kai bešelas ande maxalaua; thai phabardea ande iag le urdona le khamehkă.
12 O thagar dea tele le altarea pa le koperišuri la odaiakă opral le Axazosti, kai kărdinesas le ăl thagar le Iudahkă, thai le altarea kai kărdeasas le o Manase ande kola dui barea le Khărăhkă le Raiehkă; pala so linčeardea le thai lea le oçal, šudea lendi phuw ando nanilaši o Chedrono.
13 O thagar marisardea le učimata kai sas angloa mui le Ierusalimohko, pe rig e čeači le barăbaŕăsti le Xasarimahko, thai save vazdeasas le o Solomono, o thagar le Israelohko, la Astarteeiakă, e prikăjimata le Sidoniendi, le Chemošohkă, o prikăjimos le Moabohko, thai le Milkomohkă, o prikăjimos le šeavengă le Amonohkă.
14 Linčeardea le tile le idolengă thai dea tele le Astartee, thai lengo than pherdea les kokalença manušengărănça.
15 Dea tele o altarii andoa Betelo, thai o učimos kărdo le Ieroboamostar, o šeau le Nebatohko, kai kărdeasas le Israelos te bezexarăl; phabardea o učimos thai kărdea les ande phuw, thai phabardea o idolo la Astarteiako.
O mormînto le proorohko andoa Iuda
16 O Iosia, amboldindoi pe thai dikhlindoi le mormînturi kai sas oče po baŕobaro, tradea te len le kokala anda le mormînturi, thai phabardea le po altarii thai marisardea le, pala o Divano le Raiehko, phendino andoa manuši le Devllehko, kai phendeasas kadala butea.
17 O phendea: „So sî o mormînto kadoa kai dikhau les?” Le manuši andai četatea dine les anglal: „Sî o mormînto le manušehko le Devllehko, kai avilo andai Iuda, thai dea mui poa altari andoa Betelo le butea kadala kai kărăs le tu ades.”
18 Thai o phendea: „Mekăn les; khonikh te na mištil lehkă kokala!” Kadea, nikărde le kokala lehkă andekhthan le proorokohkărăsa kai avilosas andai Samaria.
19 O Iosia dea rigate sa le templurea le idolengă pal učimata kai arakhadeonas ande le četăçi la Samariakă, thai save kărdinesas le ăl thagar le Israelohkă kaste xollearăn le Raies; kărdea lença orta sar kărdeasas ando Betelo.
20 Deašuri pel altarea sa le rašan le učimatăngă, kai sas oče, thai phabardea pe lende kokala manušengă. Pala kodea amboldi'lo ando Ierusalimo.
21 O thagar dea kakoa phendimos sa le poporohkă: „Thon o prazniko la Patradeako ande pativ le Raiesti, tumară Devllesti, sar sî ramome ande kadoa lill le phanglimahko.”
22 Patradi sar kadea či mai patradesas dă andoa čiro kana krisîninas le krisînitorea le Israelos thai ande soa čiro le thagarengo le Iudahko.
23 Dăsar ando dešuoxtoto bărši le thagarehko le Iosiahko patraerde pe kadea Patradi ande pativ le Raiesti, ando Ierusalimo.
24 Mai but, o Iosia kărdea ta či mai arakhadeonas kola kai akharănas le duxuren, kolen kai phenenas so sî te avel, le terafimea, le idolea, thai sa le prikăjimata kai dičionas ando čem le Iudahko thai ando Ierusalimo, kaste pherăl kadea le divanuri la krisakă, ramome ando lill kai arakhleasas les o rašai o Xilchia ando Khăr le Raiehko.
25 Anglal le Iosiastar, nas či khă thagar kai te amboldel koa Rai, anda soa illo, anda soa dii thai anda sai zor lesti, orta pala e kris le Moisasti; thai orta pala leste, nas či iekh sar leste.
26 Ta o Rai či amboldi'lo andoa iuçîmos Lehka xolleako la bareako, kai sas astardi andoa Iuda, anda o došimos so kărdeasas les o Manase kaste xollearăl Les.
27 Thai o Rai phendea: „Šudaua i le Iudas angla Mande, sar šudem le Israelos, thai šudaua e četatea kadea le Ierusalimosti, kai alosardemas la, thai o khăr pa sao phendemas: „Oče avela Muŕo Anau.”
28 Le kolaver kărimata le Iosiahkă, thai so kărdea o, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagarnengo le Iudahkă?”
29 Ando čiro lehko, o Faraono Neko, o thagar le Ejiptohko, ankăsto poa thagar la Asiriako, koa nanilaši o Eufrato. O thagr o Iosia ankăsto lehkă anglal; thai o Faraono mudardea les ando Meghido, sar dikhlea les.
30 Le kanditorea lehkă line les mullo ande khă urdon; andine les andoa Meghido ando Ierusalimo, thai praxosarde les ande lehko mormînto. Thai o poporo le čemehko lea le Ioxazos, le šeaves le Iosiahko: on makhle les, thai kărde les thagar ando than pehkă daddehko.
O Ioaxaz, o thagar le Iudahko.
31 O Ioaxaz sas les biši thai trin bărši kana kărdi'lo thagar, thai raisardea trin šon ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Xamutal, e šei le Ieremiasti, andai Libna.
32 O kărdea so sî nasul angloa Rai, orta sar kărdesas lehkă dadda.
33 Thai o Faraono o Neko thodea les andel lançuri ande Ribla, ando čem le Xamatohko, kaste na mai rail ando Ierusalimo; thai thodea poa čem khă potindimos dă ăkh šell talança rupune thai khă talanto sumnakuno.
34 Thai o Faraono Neko thodea thagar le Eliachimos, o šeau le Iosiahko, ando than pehkă daddehko le Iosiahko, thai paruglea lehko anau ando Ioachim. Lea le Ioxazos, kai gălo ando Ejipto thai mullo oče.
35 O Ioachim dea le Faraonos o rup thai o sumnakai; ta thodea biro poa čem kaste ankalavel o rup kadoa, manglino le Faraonostar; thodea e rig sakoiekhăsti, thai manglea kata o poporo le čemehko o rup thai o sumnakai kai trăbulas te del les le Faraonohkă Nekohkă.
O Ioachim, o thagar le Iudahko.
36 O Ioachim sas les biši thai panji bărši kana arăs'lo thagar, thai raisardea dešiekh bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Zebuda, e šei le Pedaiasti, andai Rama.
37 O kărdea so sas nasul angloa Rai, orta sar kărdesas i lehkă dadda.
Reforma religioasă din timpul lui Iosia
(2 Cron. 34:3-7, 2 29-33)1 Atunci, regele și-a trimis oamenii să-i convoace pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului. 2 Regele s-a dus la Casa Domnului împreună cu toți bărbații lui Iuda, cu toți locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu profeții, cu întreg poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului. 3 Regele a stat în picioare lângă stâlpul său și a încheiat un legământ înaintea Domnului, luând decizia să-L urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, învățăturile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în Cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ.
4 Regele a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de rangul al doilea și paznicilor porții să scoată din Templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Așera și pentru toată armata cerurilor. Și el le-a ars în afara Ierusalimului, în Valea Chidron, iar cenușa le-a dus-o la Betel. 5 A îndepărtat preoții păgâni care au fost puși de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălțimi, în cetățile lui Iuda și împrejurul Ierusalimului. De asemenea, i-a alungat pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, stelelor și întregii armate a cerurilor. 6 A scos stâlpul Așerei din Casa Domnului și l-a dus la pârâul Chidron, în afara Ierusalimului. L-a ars lângă pârâul Chidron, transformându-l în cenușă, și i-a împrăștiat cenușa pe mormintele fiilor poporului. 7 A dărâmat locuințele bărbaților care se prostituau, care erau în Casa Domnului și unde femeile împleteau corturi pentru Așera.
8 Iosia i-a alungat pe toți preoții din cetățile lui Iuda și a pângărit înălțimile unde preoții ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Șeba. A dărâmat înălțimile de la porțile care erau la intrarea porții lui Iosua, conducătorul cetății, în partea stângă a porții cetății. 9 Deși preoții înălțimilor nu se duceau la altarul Domnului din Ierusalim, ei totuși mâncau azime în mijlocul fraților lor.
10 Regele a pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în Valea Ben-Hinom, pentru ca nimeni să nu-și mai sacrifice fiul sau fata în foc pentru Moleh. 11 El a îndepărtat, de la intrarea Casei Domnului, caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui, lângă camera demnitarului Natan-Melek, care era situată lângă colonade. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.
12 Regele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperișul camerei de sus a lui Ahaz, precum și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale Casei Domnului. Le-a luat de acolo și le-a aruncat molozul în pârâul Chidron. 13 Regele a dărâmat înălțimile care erau la est de Ierusalim, în partea de sud a Muntelui Distrugerii, pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentru Aștoret, spurcăciunea sidonienilor, pentru Chemoș, spurcăciunea Moabului, și pentru Milkom, urâciunea fiilor lui Amon. 14 A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmat așerele și a umplut locurile lor cu oase de oameni.
15 El a dărâmat chiar și altarul care era la Betel, precum și înălțimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât și înălțimea. El a dat foc atât înălțimii, transformând-o în cenușă, cât și stâlpului Așerei. 16 Când Iosia s-a întors și a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. Apoi a ars oasele pe altar și l-a pângărit, după Cuvântul Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri.
17 Regele a întrebat:
‒ Al cui este mormântul acesta din piatră, pe care îl văd?
Oamenii cetății i-au răspuns:
‒ Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda și a rostit, împotriva altarului din Betel, aceste lucruri pe care le-ai făcut.
18 El a zis:
‒ Lăsați-l! Nimeni să nu-i miște oasele!
Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.
19 De asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălțimile din cetățile Samariei, pe care le construiseră regii lui Israel ca să-L mânie pe Domnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel. 20 Iosia i-a înjunghiat pe altare pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.
(2 Cron. 35:1, 2 18-19)
21 Regele a poruncit întregului popor, zicând: „Sărbătoriți Paștele Domnului, Dumnezeul vostru, așa cum este scris în această Carte a Legământului!“. 22 Un astfel de Paște nu se mai sărbătorise de pe vremea judecătorilor care-l judecau pe Israel, și nici chiar în toată perioada regilor lui Israel și a regilor lui Iuda. 23 Acest Paște a fost sărbătorit în cinstea Domnului la Ierusalim abia în al optsprezecelea an al regelui Iosia.
24 Iosia i-a mai îndepărtat pe cei care întreabă duhurile morților și pe cei care cheamă spiritele, și a înlăturat terafimii, idolii și toate celelalte spurcăciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda și la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25 Înainte de Iosia n-a fost niciun rege ca el, care să se întoarcă la Domnul din toată inima, din tot sufletul și cu toată puterea lui, așa cum zice toată Legea lui Moise. Și nici după aceea nu s-a mai ridicat nimeni ca el.
26 Totuși, Domnul nu S-a întors din înverșunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase. 27 Și Domnul a zis: „Îl voi îndepărta și pe Iuda din prezența Mea, așa cum l-am îndepărtat pe Israel, și voi respinge Ierusalimul, cetatea aceasta pe care am ales-o, și Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu“ .
28 Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?
Circumstanțele morții lui Iosia
(2 Cron. 35:20–36:1)29 În zilele sale, faraonul Neco, regele Egiptului, a venit la râul Eufrat, la împăratul Asiriei. Regele Iosia i-a ieșit împotrivă. Neco l-a înfruntat la Meghido și l-a omorât. 30 Slujitorii lui l-au transportat mort din Meghido, l-au adus la Ierusalim și l-au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul țării l-a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, l-a uns și l-a pus să domnească în locul tatălui său.
Domnia lui Iehoahaz peste Iuda
(2 Cron. 36:2-4)31 Iehoahaz era în vârstă de douăzeci și trei de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama lui se numea Hamutal și era fata lui Ieremia din Libna. 32 El a făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi. 33 Faraonul Neco l-a pus în lanțuri la Ribla, în țara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a cerut țării un tribut de o sută de talanți de argint și un talant de aur. 34 Faraonul Neco l-a numit rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, și i-a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l-a luat și l-a dus în Egipt, unde a și murit. 35 Iehoiachim i-a dat faraonului aurul și argintul, însă el a împovărat țara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul și aurul luat de la poporul țării.
Domnia lui Iehoiachim peste Iuda
(2 Cron. 36:5-8)36 Iehoiachim era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebuda și era fata lui Pedaia din Ruma. 37 El a făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi.